22 matches
-
de insulină datorată distrucției celulelor beta din pancreas. În cazul diabetului non-insulino-dependent, anomalia implică rezistența celulelor țintă la acțiunea insulinei. Diabetul zaharat evoluează cu importante modificări buco-dentare: secreția salivară scade, halena este neplăcută, buzele sunt uscate cu fisuri și ragade comisurale, prurit gingival, mucoasa bucală și linguală este roșie-aprinsă, depapilată, macroglosie, iar în cursul comei diabetice este caracteristică de mere putrede sau chiar de acetonă (datorită eliminării pe cale respiratorie a corpilor cetonici). Deseori, boala periodontală coexistă cu diabetul zaharat. Diabetul este
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și dezvoltarea copilului în primul an de viață ............................................................ Antecedente medicale ......................................................................................................... Starea actuală de sănătate ................................................................................................... Apariția tulburărilor de limbaj & etiologie ........................................................................... Examen psihologic IQ .................................................................................................................................... Gândirea ........................................................................................................................... Memoria ........................................................................................................................... Atenția .............................................................................................................................. Voința .............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) ............................................................................................. Temperament ..................................................................................................................... Aptitudini ........................................................................................................................ Psihomotricitatea ............................................................................................................... Comportamentul ............................................................................................................... Examen logopedic Aparatul fonoarticulator: - respirația .................................................................................................................. - sistemul labio‑comisural ............................................................................................. - aparatul dentar ......................................................................................................... - maxilarele .................................................................................................................. - limba ........................................................................................................................ - palatul dur ............................................................................................................... - cavitatea nazală ......................................................................................................... - cavitatea faringo‑laringiană .......................................................................................... Aparatul auditiv: - particularități anatomo‑funcționale .............................................................................. - acuitatea auditivă ......................................................................................................... - controlul auditiv al pronunției ....................................................................................... Componenta motorie (articulare, pronunțare): - sunete izolate ............................................................................................................ - sunete în silabe ......................................................................................................... - sunete în cuvinte ......................................................................................................... Componenta semantică: a) înțelegerea cuvintelor - cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ușor și mai rapid de practicat. Se poate efectua cu sau fără tub pierdut, proteza „pierdută”, pe canalul Wirsung. Fig. 82 - Operația: Anastomoza pancreato-jejunală terminoterminală prin „telescopare” Legenda: B.P. - Bontul pancreasului; O.W. - Orificiul Wirsungian; I, II - Firele de sutură comisurale între bontul pancreatic și orificiul jejunal; A.P.J. - Anastomoza pancreato-jejunală. Tehnică: Timpul I - Intubația sau telescoparea bontului pancreasului în lumenul jejunului, pe o distanță convenabilă. Timpul II - Fixarea bontului pancreatic la orificiul jejunal, prin coaserea buzelor anterioare și posterioare ale
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
occiput plat (brahicefalie). Faciesul este rotund aplatizat, cu absența aproape completă a pomeților și ridicăturilor orbitare. Roșeața obrajilor și a vârfului nasului îi dă aspectul de „față de clovn”. Mai pot fi întâlnite nasul turtit, tipic mongoloid, gura mică cu fisuri comisurale, permanent întredeschisă, dinți implantați neregulat și inegali, urechi mici nelobulate și asimetrice. Membrele superioare prezintă mâini mici, scurte, late, cu degetele divergente, policele și auricularul sunt mai scurte. Membrele inferioare sunt mai scurte, cu degete mici, halucele este divergent, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
localizate). Procedeul chirurgical realizează: 1. Deschiderea la vedere a comisurilor păstrând integritatea valvulelor și cordaje tendinoase pe ambele versante ale valvulelor. 2. Separarea cordajelor fuzionate, incizarea pilierilor aglutinați și ascensionați, rezecția în suprafață a zonelor îngroșate. 3. Aplicarea unor fire comisurale izolate - procedeul Wooler - sau aplicarea unui inel mitral de anuloplastie. 4. Testarea competenței valvei intraoperator. Valvuloplastia mitrală pe cord-deschis în prezența unor modificări morfologice corectabile poate oferi o durată de funcționare îndelungată a valvei mitrale. Cu acest procedeu chirurgical, în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
de regurgitare și caracteristicile individuale ale pacientului. Ocazional, valvuloplastia poate fi utilizată ca măsură paliativă în cazuri atent selecționate la care chirurgia valvulară este contraindicată din cauza comorbidităților severe. Tehnic, valvuloplastia depinde de mobilitatea cuspelor:mobilitate normală - se indică circumcluzia, anuloplastia comisurală, constricția sino-tubulară sau înlocuirea rădăcinii aortei;mobilitate crescută - se indică reinserția comisurală, resuspensia cuspidiană, rezecția cuspei triunghiulare;mobilitate scăzută - se indică comisurotomia, mobilizarea marginii libere și extensia cuspei. b) Protezarea valvulară Înlocuirea sau repararea valvei aortice se face sub circulație
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
ca măsură paliativă în cazuri atent selecționate la care chirurgia valvulară este contraindicată din cauza comorbidităților severe. Tehnic, valvuloplastia depinde de mobilitatea cuspelor:mobilitate normală - se indică circumcluzia, anuloplastia comisurală, constricția sino-tubulară sau înlocuirea rădăcinii aortei;mobilitate crescută - se indică reinserția comisurală, resuspensia cuspidiană, rezecția cuspei triunghiulare;mobilitate scăzută - se indică comisurotomia, mobilizarea marginii libere și extensia cuspei. b) Protezarea valvulară Înlocuirea sau repararea valvei aortice se face sub circulație extracorporeală (CEC) și este determinată de preferința individuală a chirurgului operator (tabelul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare, flegmonul mediopalmar, comisural, flegmonul tecilor sinoviale digito-palmare). 10.1.2. ETIOPATOGENIE 10.1.2.1. Cauze determinante : a. Traumatismele mâinii sunt de cele mai multe ori urmate de infecții. Rolul lor determinant este conferit atât de tipul traumatismului cât și de eventuale erori în terapia
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
heterodigitale, „de la distanță” etc.). Beneficiul drenajului lamelar este discutabil, după unii autori fiind chiar contraindicat [5]. Îngrijirile postoperatorii constau în: antibioterapie, imobilizare, pansamente zilnice. 10.2.2.3. Panarițiul falangei proximale Această localizare are caracteristică tendința de difuziune spre spațiul comisural cu care falanga I comunică la baza sa; ambele sunt în raport direct cu teaca fibroasă prin care trec tendoanele învelite de sinovială. Tratamentul chirurgical este în funcție de extinderea infecției; dacă aceasta este localizată, incizia va fi pe fața laterală a
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
sunt în raport direct cu teaca fibroasă prin care trec tendoanele învelite de sinovială. Tratamentul chirurgical este în funcție de extinderea infecției; dacă aceasta este localizată, incizia va fi pe fața laterală a falangei; dacă în procesul supurativ este prins și spațiul comisural, incizia laterală se prelungește la nivelul acestuia pe fața palmară și dorsală incizie în „Y” (Fig.10.6). 10.2.3. PANARITII PROFUNDE 10.2.3.1. Panarițiul osteitic (panarițiul osos, osteita falangiană) În general este urmarea unui panarițiu superficial
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
tensiune, orientată longitudinal și paralelă cu tendoanele și debridarea fundurilor de sac. 10.3.2. FLEGMOANELE PROFUNDE 10.3.2.1. Flegmonul lojei tenare (flegmonul Dalbeau) Se dezvoltă înaintea fasciculului intern al scurtului abductor al policelui și în primul spațiu comisural. Clinic se constată congestia și tumefacția limitate de pliul de opoziție al policelui; edemul poate difuza dorsal. Durerea se accentuează la mobilizarea policelui. Tratamentul constă în incizie situată lateral de pliul de opoziție al policelui, paralel cu acesta. Dacă colecția
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
tumefacția limitate de pliul de opoziție al policelui; edemul poate difuza dorsal. Durerea se accentuează la mobilizarea policelui. Tratamentul constă în incizie situată lateral de pliul de opoziție al policelui, paralel cu acesta. Dacă colecția este prezentă și în spațiul comisural, se completează cu o contraincizie pe fața dorsală, păstrând intact tegumentul comisural. 10.3.2.2. Flegmonul mediopalmar Se poate produce în urma unei infecții supra-aponevrotice sau prin inoculare directă. Se prezintă sub 2 forme clinice, pretendinos și retrotendinos: flegmonul mediopalmar
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
Durerea se accentuează la mobilizarea policelui. Tratamentul constă în incizie situată lateral de pliul de opoziție al policelui, paralel cu acesta. Dacă colecția este prezentă și în spațiul comisural, se completează cu o contraincizie pe fața dorsală, păstrând intact tegumentul comisural. 10.3.2.2. Flegmonul mediopalmar Se poate produce în urma unei infecții supra-aponevrotice sau prin inoculare directă. Se prezintă sub 2 forme clinice, pretendinos și retrotendinos: flegmonul mediopalmar pretendinos se dezvoltă între aponevroza palmară superficială și tendoanele flexorilor. Poate fuza
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
3.2.3. Flegmonul lojei hipotenare Se prezintă prin toate semnele inflamației localizate la nivelul acestui spațiu. Se poate complica cu un flegmon digitocarpian. Incizia este paralelă cu axul mâinii, asociindu-se antibioterapie și imobilizare. 10.3.2.4. Flegmonul comisural Se dezvoltă la nivelul unui spațiu interdigital. Este consecința unui clavus infectat, a unui panarițiu al falangei proximale sau a rupturii tenosinovitei. Clinic, pe lângă semnele inflamației localizate la nivelul unui spațiu comisural, atât pe fața palmară, cât și pe cea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
antibioterapie și imobilizare. 10.3.2.4. Flegmonul comisural Se dezvoltă la nivelul unui spațiu interdigital. Este consecința unui clavus infectat, a unui panarițiu al falangei proximale sau a rupturii tenosinovitei. Clinic, pe lângă semnele inflamației localizate la nivelul unui spațiu comisural, atât pe fața palmară, cât și pe cea dorsală, un aspect caracteristic este depărtarea degetelor adiacente în „V”. De primă intenție, incizia va fi efectuată pe fața dorsală a mâinii în axul acesteia; dacă drenajul este incomplet se practică contraincizia
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
cu câmp receptiv larg heterosegmental (Villanueva și colab, 2000). Întrucât și alte tracturi nociceptive au asemenea dispoziții și conexiuni devine explicabilă Întinderea mare a efectului de calmare a durerii (inclusiv durerea din segmentul caudal al corpului), ca urmare a mielotomiei comisurale a părții superioare a măduvei cervicale la om (Cook, 1984). Mai mulți neuronii spinali care proiectează la nucleul reticular dorsal primesc la rândul lor proiecții descendente din această arie (Almeida și colab., 2000). Astfel de proiecții reciproce arată că subnucleul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
20 Punctie-biopsie pericardica 35 Sutura vasculara 15 Terapia chirurgicală a: Panarițiului eritematos 10 Panarițiului flictenular 10 Panarițiului periunghial și subunghial 12 Panarițiului antracoid 12 Panarițiului pulpar 12 Panarițiului osos, articular, tenosinoval 15 Flegmoanelor superficiale mâna 12 Flegmoanelor lojă tenara, hipotenara, comisurale, tenosinovitelor 15 Abcesului de părți moi 15 Abcesului pilonidal 15 Furunculului 15 Furunculului antracoid, furunculozei 15 Hidrosadenitei 12 Adenitei acute 12 Celuliței 15 Seromului posttraumatic 12 Arsuri termice Leziunilor externe prin agenți chimici 20 Hematomului 10 Edemului dur posttraumatic 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]
-
20 Punctie-biopsie pericardica 35 Sutura vasculara 15 Terapia chirurgicală a: Panarițiului eritematos 10 Panarițiului flictenular 10 Panarițiului periunghial și subunghial 12 Panarițiului antracoid 12 Panarițiului pulpar 12 Panarițiului osos, articular, tenosinoval 15 Flegmoanelor superficiale mâna 12 Flegmoanelor lojă tenara, hipotenara, comisurale, tenosinovitelor 15 Abcesului de părți moi 15 Abcesului pilonidal 15 Furunculului 15 Furunculului antracoid, furunculozei 15 Hidrosadenitei 12 Adenitei acute 12 Celuliței 15 Seromului posttraumatic 12 Arsuri termice Leziunilor externe prin agenți chimici 20 Hematomului 10 Edemului dur posttraumatic 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
a: 32. Panarițiului eritematos 10 33. Panarițiului flictenular 10 34. Panarițiului periunghial și subunghial 12 35. Panarițiului antracoid 12 36. Panarițiului pulpar 12 37. Panarițiului osos, articular, tenosinoval 15 38. Flegmoanelor superficiale ale mâinii 12 39. Flegmoanelor lojei tenare, hipotenare, comisurale,tenosinovitelor 15 40. Abcesului de părți moi 15 41. Abcesului pilonidal 15 42. Furunculului 15 43. Furunculului antracoid, furunculozei 15 44. Hidrosadenitei 12 45. Adenitei acute 12 46. Celulitei 15 47. Seromului posttraumatic 12 48. Arsurilor termice 49. Leziunilor externe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
a: 32. Panarițiului eritematos 10 33. Panarițiului flictenular 10 34. Panarițiului periunghial și subunghial 12 35. Panarițiului antracoid 12 36. Panarițiului pulpar 12 37. Panarițiului osos, articular, tenosinoval 15 38. Flegmoanelor superficiale ale mâinii 12 39. Flegmoanelor lojei tenare, hipotenare, comisurale,tenosinovitelor 15 40. Abcesului de părți moi 15 41. Abcesului pilonidal 15 42. Furunculului 15 43. Furunculului antracoid, furunculozei 15 44. Hidrosadenitei 12 45. Adenitei acute 12 46. Celulitei 15 47. Seromului posttraumatic 12 48. Arsurilor termice 49. Leziunilor externe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
și plată, nereliefată. Pomeții și ridicăturile orbitale sunt relativ absente, ceea ce face ca fața să fie în același plan cu oasele frunții. Coloratura obrajilor și a vârfului nasului îi dă aspectul de „mască de clown”. Gura este mică, cu fisura comisurală, permanent întredeschisă, lăsând să atârne o limbă neobișnuit de mare, plicaturată sau scrotală. Subiectul își suge în permanență limba. Maxilarul este mic și bolta este ogivală. Mandibula este glosică. Cavitatea bucală este mică. Amigdalele și vegetațiile adenoide sunt voluminoase și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
sutură adecvată prin toate straturile peretelui aortic, acces mai ușor la sediile de sângerare și reducerea riscului formării unor anevrisme false tardive. Se excizează în continuare cuspele valvulare, lăsându-se o bordură de 1-2 mm la inel, se plasează suturile comisurale, se alege proteza adecvată după dimensiunea inelului. Un graft tubular de interpoziție de Dacron de 8-10 mm este secționat oblic la unul din capete și suturat termino-terminal la ostiul coronarei stângi, cu sutură cu fir continuu Prolene 4-0 începând de la
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]