70 matches
-
000 de români și a unor cantități impresionante de bunuri materiale aparținând statului, persoanelor fizice și juridice, unor instituții de interes general sau local. Mari dificultăti au fost cauzate de obstacolul natural al fluviului Dunărea, precum și de acțiunea bandelor de comitagii, care au implicat angajarea de importante forțe și mijolace aparținând jandarmeriei și chiar armatei pentru restabilirea și menținerea ordinii. De aceea, evacuarea populației și a bunurilor materiasle a constituit operațiunea cea mai dificilă. În partea finală a Introducerii se face
CEDAREA ŞI EVACUAREA CADRILATERULUI ÎN 1940 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cedarea_si_evacuarea_cadrilaterului_in_1940.html [Corola-blog/BlogPost/356977_a_358306]
-
din 17 septebrie 1924, articolul intitulat Sovietele ne atacă pe două fronturi relevă faptul că „cei 20 de suspecți, care au fost capturați lângă Nicolaevca, au sosit din Bulgaria, de la Varna. Mărturiile lor au fost confirmate de declarațiile a doi comitagii prinși în Cadrilater, care au recunoscut că au fost trimiși de Biroul comunist de la Sofia, pentru propagandă comunistă". Într-un alt articol, din ziarul „Îndreptarea" din 23 septembrie 1924, se vorbea despre un complot descoperit în Bucovina, care era similar
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
modernizarea porturilor, sporirea bunăstării generale și a numărului școlilor românești (dar și grecești și bulgărești) din Dobrogea, plasate sub oblăduirea călugărului român Nifon Bălășescu (născut în județul Sibiu, călugărit la Căldărușani). În România și Dobrogea, susținerea luptei revoluționarilor naționaliști bulgari („comitagii”) pentru independență dura de mai multe decenii, precum și azilul sistematic acordat emigranților bulgari, permisiunea de a forma organizații precum Comitetul Central Revoluționar Bulgar la București, ceeace tensiona relațiile cu „Sublima Poartă” otomană. În final, România a luat poziție deschisă față de situația
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
de a interveni în orice situație în care modificarea echilibrului de forțe în Balcani ar fi amenințat interesele românești. În luna iunie a anului 1900 profesorul Mihăileanu, unul dintre conducătorii mișcării naționale aromânești este asasinat pe străzile Bucureștilor de către un comitagiu bulgar trimis de Sofia cu această misiune specială. Opinia publică românească se revoltă și un război este evitat cu multă greutate. În urma celui de-al Doilea Război Balcanic, România și Bulgaria ajunseră rivale. La 18/30 octombrie 1883 România aderat
Politica externă a României în anii premergători izbucnirii Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332805_a_334134]
-
Termenul de "comitagiu" (pl. "comitagii"), în bulgară Комити, a desemnat în secolul al XIX-lea și în o bună parte a celui al XX-lea pe insurgenții bulgari care, invocând rațiuni patriotice, au fost activi în diferite acțiuni cu caracter paramilitar împotriva acelora
Comitagiu () [Corola-website/Science/310300_a_311629]
-
Termenul de "comitagiu" (pl. "comitagii"), în bulgară Комити, a desemnat în secolul al XIX-lea și în o bună parte a celui al XX-lea pe insurgenții bulgari care, invocând rațiuni patriotice, au fost activi în diferite acțiuni cu caracter paramilitar împotriva acelora pe care
Comitagiu () [Corola-website/Science/310300_a_311629]
-
parte a celui al XX-lea pe insurgenții bulgari care, invocând rațiuni patriotice, au fost activi în diferite acțiuni cu caracter paramilitar împotriva acelora pe care ei îi considerau dușmani ai națiunii bulgare. După alipirea Cadrilaterului la România, bande de comitagii treceau adesea frontiera în România dedându-se la acte de sabotaj, incendieri, incitare, agresiuni și atentate la adresa armatei și administrației române, cât și la adresa coloniștilor români de aici (aromâni, mocani mărgineni, români timoceni etc.), uneori comițând carnagii și alte atrocități
Comitagiu () [Corola-website/Science/310300_a_311629]
-
treceau adesea frontiera în România dedându-se la acte de sabotaj, incendieri, incitare, agresiuni și atentate la adresa armatei și administrației române, cât și la adresa coloniștilor români de aici (aromâni, mocani mărgineni, români timoceni etc.), uneori comițând carnagii și alte atrocități. Comitagiii au fost membri ai societății secrete bulgare panslavistă numită și Ohrana (sau Uhrana) activă în Macedonia Egee în timpul celui de-al doilea război mondial. Uneori, locuitorii bulgari din Dobrogea interbelică au pactizat cu comitagii infiltrați din Bulgaria.
Comitagiu () [Corola-website/Science/310300_a_311629]
-
uneori comițând carnagii și alte atrocități. Comitagiii au fost membri ai societății secrete bulgare panslavistă numită și Ohrana (sau Uhrana) activă în Macedonia Egee în timpul celui de-al doilea război mondial. Uneori, locuitorii bulgari din Dobrogea interbelică au pactizat cu comitagii infiltrați din Bulgaria.
Comitagiu () [Corola-website/Science/310300_a_311629]
-
Diviziei 6 Infanterie bulgară în campania acesteia din România, din anul 1916. În 1892, a absolvit "Școala Militară de Ofițeri" din Sofia, cu gradul de sublocotenent iar la 2 august 1895 a fost promovat la gradul de locotenent. A fiost „comitagiu” în „Comitetul Suprem Macedonean”, fiind prezent la cel de-al optulea congres al asociației, desfășurat la Dobrici, în aprilie 1901. În 1901, a absolvit "Academia de Stat Major" din Sankt-Petersburg, fiind promovat la gradul de căpitan. Este repartizat la Regimentul
Ștefan Popov () [Corola-website/Science/333629_a_334958]
-
cojani podgoreni din „vechiul regat” și câteva sute de români ziși „vlahi” de pe Valea Timocului. Aceste grupuri eterogene de români, uneori cu stil de viață și orizont diferite, aveau misiunea să apere hotarele nesigure ale Cadrilaterului în condițiile în care comitagii bulgari treceau adesea în România comițând atrocități și devastând așezările mocănești respectiv aromâne. Aceste tensiuni permanente s-au repercutat asupra relațiilor dintre grămușteni și mocani, încât unii grămușteni au ajuns să folosească termenul „mocan” în sens peiorativ. Mocanii, pe de
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
patrie pentru mii de martiri ai noștri.(...)” Aromânii au fost victime unor discriminări ale statului bulgar, probabil uneori ajungând chiar și la ucidere în masă. În 1900, unul dintre conducătorii mișcării naționale aromânești a fost asasinat la București de către un comitagiu bulgar, iar un conflict militar între cele două state era pe punctul de a avea loc. Al Doilea Război Balcanic a fost stârnit când Bulgaria, nemulțumită de granițele hotărâte în urma Primului Război, a atacat Serbia și Grecia. România a atacat
Relațiile dintre România și Bulgaria () [Corola-website/Science/314998_a_316327]
-
organizat o miliție destinată menținerii ordinii după plecarea trupelor rusești. A rămas în Rumelia Orientală doi ani, administrând cu eficacitate țara, dar luptând contra intrigilor rusești și bulgărești care vizau absorbirea provinciei de către Bulgaria. I-a reprimat cu violență pe comitagiii bulgari care luptau pentru unitatea tării lor, dar a înțeles repede că separarea voită de Congresul de la Berlin nu era sustenabilă și, înlocuit fiind după doi ani de proconsulat la Philippopoli, a revenit la Constantinopol unde Sultanul l-a luat
Vitalis Pașa () [Corola-website/Science/332109_a_333438]
-
economie politică și finanțe. Îl cunoaște pe Corneliu Zelea Codreanu în iulie 1930 când, împreună cu un grup de tineri aromâni este închis la Văcărești. Este un militant înflăcărat pentru drepturile aromânilor, lipsiți de drepturi în Munții Pindului și hărțuiți de comitagii bulgari care intrau ilegal și desfășurau acțiuni cu caracter belicos în Cadrilater. Între anii 1932-1933, într-o perioadă de puternică extindere a Mișcării legionare, este căpetenie a Tineretului Legionar Macedonean și prim-consilier al „Căpitanului”, Corneliu Zelea Codreanu. Este ales
Constantin Papanace () [Corola-website/Science/303828_a_305157]
-
națională. Bulgaria și România au întreținut relații bilaterale călduroase de la independența simultan câștigată în 1878, datorată în parte și acțiunilor militare române la Plevna și Grivița, până în 1913 (la care trebuie adăugat că Țara Românească, apoi România îi susținuseră pe "comitagiii" bulgari încă din 1821). Resimțită de bulgari ca o „trădare” a acestei prietenii, ofensiva militară română împotriva Bulgariei în 1913 și consecința sa : anexarea Cadrilaterului de către România, au stârnit în Bulgaria un val de indignare și de antiromânism virulent, care
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
s-au stabilit și români din Timocul bulgăresc . Prin 1937 bulgarii erau 37 %, rămânând totuși mai numeroși decât românii. În decursul perioadei interbelice, atât jandarmii cât și coloniștii sau românii autohtoni s-au confruntat în permanență cu gherilă armata a comitagiilor bulgari și cu rezistență pasivă a populației bulgărești, perioada evocata în filmografia românească de filmul „O vară de neuitat” de Lucian Pintilie. La 15 iunie 1940, Hitler și-a exprimat sprijinul față de pretențiile teritoriale ale guvernului de la Sofia. Ca urmare
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]
-
zaruri cu o tainică sfințenie, nepricepând decât 14 ani mai târziu ce semnificație aveau simbolurile incizate în fildeșul lor. În aceeași ambianță "internațională" de care vorbeam, am copilărit în brutăria lui Traicu, care nu era altceva decât o tainiță de comitagii (adică rezistenți macedoneni împotriva lui Abdul Hamid), spaima jandarmeriei otomane, a căror faimă fusese de-a răpi pe Miss Stone, o celebră ziaristă americană, răscumpărată cu dolari grei, dar care a păstrat cele mai duioase amintiri ale captivității ei, făcând
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
macedoneni împotriva lui Abdul Hamid), spaima jandarmeriei otomane, a căror faimă fusese de-a răpi pe Miss Stone, o celebră ziaristă americană, răscumpărată cu dolari grei, dar care a păstrat cele mai duioase amintiri ale captivității ei, făcând din acești comitagii eroi moderni ai luptei pentru libertate. În brutăria lui Traicu, acești comitagii erau frământători de cocă pentru lipiile care deveneau "prăjituri" pentru cei ce asudau pe ogoare, bieții țărani veniți la oraș după treburi. Mai toți purtau cicatrice pe corpul
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
de-a răpi pe Miss Stone, o celebră ziaristă americană, răscumpărată cu dolari grei, dar care a păstrat cele mai duioase amintiri ale captivității ei, făcând din acești comitagii eroi moderni ai luptei pentru libertate. În brutăria lui Traicu, acești comitagii erau frământători de cocă pentru lipiile care deveneau "prăjituri" pentru cei ce asudau pe ogoare, bieții țărani veniți la oraș după treburi. Mai toți purtau cicatrice pe corpul lor gol până la brâu, semne ale împușcăturilor ori tăișurilor de sabie din
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
din Dobrogea Veche, care activa și pentru serviciile germane. După cum rezultă din rapoartele SSI-ului, activitatea acestui centru viza mai ales armata română, cu predilecție unități cantonate în Dobrogea, îndeosebi în Cadrilater. În afară de activitatea informativă, instruia și pregătea bandele de comitagii, a căror sarcină era de a provoca și de a destabiliza situația în această provincie românească. Mai existau în armata bulgară și alte structuri de informații, de pildă cele din Marină și din Aviație. Marina avea o secție de informații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
bulgară căsătorite cu ofițeri și funcționari români și agenți de informații trimiși sub diferite acoperiri în România. Toți acești agenți trimiteau informațiile obținute fie prin poștă, fie prin presă (în mod codificat), prin curieri speciali sau ocazionali, prin intermediul bandelor de comitagii ori erau predate direct centrului de la Rusciuk. IV. 3. d. Revizionismul bulgar ghidat informativ/contrainformativ Pe lângă instituțiile statale cu profil informativ/contrainformativ, guvernul bulgar, pentru a-și asigura un flux informațional, folosea și organizațiile cu caracter revizionist care activau semioficial
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de informații al Armatei (bulgare n.n.) a luat măsuri pentru intensificarea organelor menționate cu grupările iredentiste”. Faptul prezenta interes deoarece, cu cât ne apropiem de sfârșitul anilor 30 din secolul al XX-lea, autoritățile bulgare exacerbaseră acțiunile iredentiste purtate prin comitagii în zona Cadrilaterului, concomitent cu cele de spionaj, încât sudul României, dar mai ales în județele din întreaga Dobroge și chiar în București, încât practic erau infestate de agenți bulgari, la care trebuia să facă față comunitatea informativă românească. În
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
gestionau toate aceste acțiuni informative ale bulgarilor într-un modul foarte strict și sub o foarte atentă observație, reușind să culeagă date și informații asupra întregului mecanism de spionaj bulgar, ca și asupra acțiunilor iredentiste, ale celor armate, înfăptuite de comitagii împotriva populației românești, macedoneano-române și turcești de pe teritoriul dobrogean, acțiuni vexatorii, ce aveau darul să învrăjbească și să înrăutățească în mod artificial relațiile dintre două popoare, dând satisfacție puterilor europene revizioniste și argumentare în politica de penetrare în sud-estul Europei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Komintern-ului. Prima dintre acestea, DRO Organizația Revoluționară Dobrogeana, conform denumini în limba bulgară) apăruse imediat după războiul din 1877-78, fiind o organizație nationalist-terorista bulgară, care milită pentru o Bulgarie Mare, ce urma să includă și Dobrogea românească. Membrii săi - celebrii comitagii - acționau mai ales in Cadrilater dar, deoarece în Bulgaria comitagii erau vânați fără milă de poliție, membrii DRO se refugiaseră în sudul României, un stat tolerant, si anume în zona Dunării. Din 1919, DRO se subordonase însă Komintern-ului și F.C.B.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în limba bulgară) apăruse imediat după războiul din 1877-78, fiind o organizație nationalist-terorista bulgară, care milită pentru o Bulgarie Mare, ce urma să includă și Dobrogea românească. Membrii săi - celebrii comitagii - acționau mai ales in Cadrilater dar, deoarece în Bulgaria comitagii erau vânați fără milă de poliție, membrii DRO se refugiaseră în sudul României, un stat tolerant, si anume în zona Dunării. Din 1919, DRO se subordonase însă Komintern-ului și F.C.B., care o finanțau și o sprijineau logistic. Obiectivul DRO - dupa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]