70 matches
-
ar fi de delicați și candizi". Cîțiva "revoluționari de profesie" pe care i-a cunoscut autorul constituie "ilustrațiile în text" ale caracterizării generale. Iosif Broz Tito, primit la noi, în 1956, ca "noul Papă la Roma III", "este numai un comitagiu balcanic, o unealtă oarbă, cînd în mîna Londrei, cînd în mîna Moscovei", cu o "frazeologie stereotipă, scoasă din rezoluții", care "înșeală și pe unii, și pe alții, făcîndu-și mendrele, sindrofiile și cumetriile lui balcanice". De Lucrețiu Pătrășcanu, care i-a
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
Ștefan Mihăileanu, se numea stradă Liniștii. Pentru a promova evenimentul, organizatorii folosesc un citat din materialul publicat de DeCe News: "Ștefan Mihăileanu a căzut ucis, în noaptea dintre 22 și 23 iulie 1900. Asasinii: un comando bulgăresc, condus de celebrul comitagiu politic Boris Sarafoff, în apropierea locuinței sale de pe strada Liniștii. Întreaga societate românească a cerut imediat deschiderea unui conflict militar cu Bulgaria pentru a răzbuna moartea lui Mihăileanu, dar regele Carol a ales liniștea, de pe strada Liniștii. Crimă de pe strada
Dinescu, Tănase şi Oprea, cenaclu pe misterele străzii Mihăileanu () [Corola-journal/Journalistic/22310_a_23635]
-
văzut a rămas o amintire eternă pentru mine, chiar dacă s-a terminat cu o fugă, fiind urmăriți de acel mops obraznic. Însă o altă poveste umbrește șederea noastră la Bazargic. Erau foarte activi în acea perioadă cei care se numeau comitagii (îmi explică domnul colonel că aceștia erau revoluționari bulgari, care revendicau Cadrilaterul), o categorie de oameni foarte cruzi, care nu se dădeau la o parte de la nimic pentru a-și atinge scopurile, inclusiv crimă, măcel. În perioada respectivă au fost
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
măcel. În perioada respectivă au fost acceptați în zonă și români macedoneni (țințarii - tsintarii), populație foarte unită. Făceau împreună nunți, botezuri, aniversări adunându-se din toate satele. Rămâneau acasă numai bătrânii și copiii. În aceste sate cu bătrâni și copiii, comitagii au comis mari crime asupra populației românilor macedoneni. E o amintire tristă pentru mine, mai ales ca la un moment dat, comitagiii, au pus un premiu pe capul tatei. Tata fiind prieten cu atașatul bulgar, a fost sfătuit să plece
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
adunându-se din toate satele. Rămâneau acasă numai bătrânii și copiii. În aceste sate cu bătrâni și copiii, comitagii au comis mari crime asupra populației românilor macedoneni. E o amintire tristă pentru mine, mai ales ca la un moment dat, comitagiii, au pus un premiu pe capul tatei. Tata fiind prieten cu atașatul bulgar, a fost sfătuit să plece din zonă. Am plecat la Călărași, unde nu am stat prea mult. Un conflict nu prea clar pentru mine, nea reîntors aproape de
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
000 de români și a unor cantități impresionante de bunuri materiale aparținând statului, persoanelor fizice și juridice, unor instituții de interes general sau local. Mari dificultăti au fost cauzate de obstacolul natural al fluviului Dunărea, precum și de acțiunea bandelor de comitagii, care au implicat angajarea de importante forțe și mijolace aparținând jandarmeriei și chiar armatei pentru restabilirea și menținerea ordinii. De aceea, evacuarea populației și a bunurilor materiasle a constituit operațiunea cea mai dificilă. În partea finală a Introducerii se face
CEDAREA ŞI EVACUAREA CADRILATERULUI ÎN 1940 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356977_a_358306]
-
, Ștefan (pseudonim al lui Gheorghe Dinu; 5.VI.1904, Precopana, Grecia - 14.V.1974, București), poet, prozator și eseist. Este fiul Paraschivei și al lui Enache Dinu, comitagiu, venit în țară în 1907 și stabilit la București, proprietar al unei lăptării în strada Bărăției, devenită loc de întâlnire al boemei și mai ales al tinerilor avangardiști din anii ’30. Clasele primare R. le urmează la o școală bulgară
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
substanțiale și agresive, a grevat și deteriorat raporturile cu aceste state, evoluându-se de la o vecinătate letargică spre o relaționare activă dar negativă. Principala preocupare a României În Balcani a fost În toți acești ani, până În preajma Primului Război Mondial, Bulgaria. Acțiunile comitagiilor bulgari În Macedonia, mai ales, au determinat o iritare considerabilă la București, unde cauza aromânilor găsise un larg ecou. Diplomații străini au fost chiar de părere că, În mentalul românilor, mai ales după 1905, frica de Rusia, ce le dominase
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
urmă în Bosnia și Herțegovina. Avea răgaz totuși să dea tiparului volumul de povești bucovinene De la noi (1915), iar un timp îl petrece și în București, ocazie cu care îi cunoaște pe unii dintre cărturarii rămași sub ocupație. Prizonier al comitagiilor sârbi (în Muntenegru) aproape șase luni, se întoarce abia în 1919 în capitala Bucovinei, unde i se încredințează o catedră la Liceul „Aron Pumnul”. Susținător al cercetășiei, în anul următor are prilejul să-și lărgească orizontul însoțind o delegație românească
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
La cât de protocronici ne dăm, și puținul înseamnă mult.“ După el, lucrurile stăteau astfel. „Noi atacam, la nervi, atunci Bulgaria. O declarație de sanchi, că ne-a furat planurile de mobilizare, să zicem, și așa ei ne frecau cu comitagii în Cadrilater. Ungurii, și ei, ce așteptau, bun înțeles că săreau și ei, ne încercaseră deja la Sighet sau Satu Mare cu niște atacuri ale patrulelor lor de grăniceri prin lanul cu porumb, s-a tras atunci, am intervenit la colonelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Zbenghea. Tata l-a cunoscut bine. Tata era cu Bebe Brătianu, dar se-nțelegea cu Zbenghea.Mare profesor. A condus filiala Ligii Antirevizioniste d’aici. Înainte de război, cu Stelian Popescu, cu Universul. Scria la ziar la Universul, cu Cadrilateru, cu comitagii bulgari care căsăpea românii din Județele alea trei ale noastre, Durostor, Bazargic și Caliarca, de le-am pierdut în ’40, când am pierdut și Basarabia cu Bucovina și mai apoi și bucata aia bună de Ardeal, cu Clujul, o ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ale noastre Durostor și Caliacra care alcătuiau bogatul Cadrilater. Voise să se documenteze mai mult, chiar la fața locului și nemijlocit asupra stării de spirit ce domnea În rândul românilor care, ca să facă față cu succes neîncetatelor incursiuni banditești ale comitagiilor revizioniști din Bulgaria, primiseră de la guvern arme de foc Întru legitimă apărare. Chestionat asupra acestui fenomen Îngrijorător, care primejduia integritatea teritorială a României, tatăl meu Îi mărturisi lui Nicolae Iorga că incendiile, jafurile și crimele bandelor de comitagii se răriseră
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
banditești ale comitagiilor revizioniști din Bulgaria, primiseră de la guvern arme de foc Întru legitimă apărare. Chestionat asupra acestui fenomen Îngrijorător, care primejduia integritatea teritorială a României, tatăl meu Îi mărturisi lui Nicolae Iorga că incendiile, jafurile și crimele bandelor de comitagii se răriseră de la o vreme. Probabil că și alți martori audiați de Iorga au declarat că starea de spirit În rândul localnicilor români devenise, dacă nu excelentă, În orice caz mai bună decât cea existentă În toamnă (către sfârșitul anului
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
din Dobrogea Veche, care activa și pentru serviciile germane. După cum rezultă din rapoartele SSI-ului, activitatea acestui centru viza mai ales armata română, cu predilecție unități cantonate în Dobrogea, îndeosebi în Cadrilater. În afară de activitatea informativă, instruia și pregătea bandele de comitagii, a căror sarcină era de a provoca și de a destabiliza situația în această provincie românească. Mai existau în armata bulgară și alte structuri de informații, de pildă cele din Marină și din Aviație. Marina avea o secție de informații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
bulgară căsătorite cu ofițeri și funcționari români și agenți de informații trimiși sub diferite acoperiri în România. Toți acești agenți trimiteau informațiile obținute fie prin poștă, fie prin presă (în mod codificat), prin curieri speciali sau ocazionali, prin intermediul bandelor de comitagii ori erau predate direct centrului de la Rusciuk. IV. 3. d. Revizionismul bulgar ghidat informativ/contrainformativ Pe lângă instituțiile statale cu profil informativ/contrainformativ, guvernul bulgar, pentru a-și asigura un flux informațional, folosea și organizațiile cu caracter revizionist care activau semioficial
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de informații al Armatei (bulgare n.n.) a luat măsuri pentru intensificarea organelor menționate cu grupările iredentiste”. Faptul prezenta interes deoarece, cu cât ne apropiem de sfârșitul anilor 30 din secolul al XX-lea, autoritățile bulgare exacerbaseră acțiunile iredentiste purtate prin comitagii în zona Cadrilaterului, concomitent cu cele de spionaj, încât sudul României, dar mai ales în județele din întreaga Dobroge și chiar în București, încât practic erau infestate de agenți bulgari, la care trebuia să facă față comunitatea informativă românească. În
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
gestionau toate aceste acțiuni informative ale bulgarilor într-un modul foarte strict și sub o foarte atentă observație, reușind să culeagă date și informații asupra întregului mecanism de spionaj bulgar, ca și asupra acțiunilor iredentiste, ale celor armate, înfăptuite de comitagii împotriva populației românești, macedoneano-române și turcești de pe teritoriul dobrogean, acțiuni vexatorii, ce aveau darul să învrăjbească și să înrăutățească în mod artificial relațiile dintre două popoare, dând satisfacție puterilor europene revizioniste și argumentare în politica de penetrare în sud-estul Europei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
un teren de luptă, în care diferite organizații extremiste și/sau teroriste au atacat spațiul românesc provocând, cu barbarie și sadism, victime printre țărani, comercianți, coloniști, autorități civile sau militare. În esență, granița era amenințată de bande de tâlhari, denumiți comitagii, adepți ai unor ideologii naționalist-șovine sau naționalist-comuniste, care atacau români, turci, tătari, macedoneni și chiar bulgari, în scopul inducerii sentimentului de panică și izgonirii din zonă. Pe termen lung, prin diferite metode - politice, economice, teroriste - și cu sprijinul tacit sau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se afla subordonată, evident acoperit, Statului Major de la Sofia. Misiunile operative constau în plasarea refugiaților, sub formă de coloniști, de-a lungul Cadrilaterului, legături cu populația din Dobrogea în scopul menținerii unui aparat de informații, organizarea și înarmarea unităților de comitagii, precum și înființarea nucleelor de simpatizanți în România, pentru a colabora în acțiunile ce aveau loc. La data de 26 octombrie 1919 Direcțiunea Siguranței Generale a fost informată de șeful Serviciului Special de Siguranță din Dobrogea despre organizarea, la Sofia, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ducă la măsuri excepționale, iar acestea să fie prezentate ca acțiuni de terorizare și prigoană a populației bulgare de către statul român. În caz de război, planurile militare prevedeau ca nucleele informative să execute instrucțiunile primite de la Sofia, iar unitățile de comitagii să distrugă comunicațiile și clădirile administrative, să producă incendii la obiectivele industriale și panică în rândul populației civile. Pentru pregătirea tineretului dobrogean în acest scop, în timpul executării stagiului militar, aceștia efectuau misiuni informative ordonate de atașatul militar din București și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
români. De asemenea, D.R.O. s-a angajat să comită acțiuni comunist-revoluționare doar în România, conducătorii organizației să fie cunoscuți de structurile informative bulgare, iar informațiile obținute să fie trimise, în copie, la Statul Major. Într-un grafic al atacurilor comitagiilor din perioada 1923-1932 s-a constatat o scădere a numărului acestora de la 120 în 1923 la circa un sfert în 1932. Semnificativ este că în primii trei ani s-au înregistrat peste 100 de atacuri pe an (120, 121, respectiv
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în primii trei ani s-au înregistrat peste 100 de atacuri pe an (120, 121, respectiv 115) după care, în următorii trei ani, 1926-1928, scăderea lor să fie evidentă (70, 35, respectiv 38). La cumpăna deceniilor trei și patru (1929-1931) comitagii și-au redus și mai mult agresiunile (21, 25, respectiv 13 atacuri), pentru ca, în ultimul an (1932) să fie constatate un număr de 21 de incursiuni pe teritoriul românesc. Pe de altă parte, slăbiciunile sistemului politic din România au permis
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a acestora: Partea I: Probleme informative ce interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice: I. Starea de spirit a populației, în general. II. Curente politico-sociale extremiste sau cu tendințe extremiste. III. Spionajul. IV. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. V. Alte acțiuni subversive care interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice ce s-ar semnala pe teritoriul respectiv. VI. Secte religioase. VII. Propagande subversive prin teatre, cinematografe și radio. VIII. Diverse. IX. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. X. Informații obținute
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
forței morale a populației și armatei; - de a împiedica actele de terorism și sabotaj ce s-ar putea săvârși pe teritoriul național. Activitatea informativă depusă de organele militare de informații a dus la descoperirea unei vaste acțiuni a bandelor de comitagii bulgari, care avea drept scop o incursiune în adâncimea teritoriului românesc. La acest raid, programat la sfârșitul lunii octombrie 1936, trebuiau să participe opt bande, fiecare a 15-20 de oameni, cu scopul creării unei „stări de nesiguranță în Cadrilater”, precum și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai avut loc la data respectivă din cauză că regele Bulgariei, Boris al III-lea, se afla în acea perioadă la Varna, fapt care ar fi putut alimenta speculațiile privind sprijinul oferit de suveran bandelor atacatoare. Anihilarea acțiunilor teroriste ale bandelor de comitagii a întâmpinat greutăți datorită, în primul rând, minorității bulgare care afla măsurile luate de autoritățile românești și le comunica, rapid, în Bulgaria. De aceea, Marele Stat Major, sub semnătura generalului Petre Dumitrescu, a înaintat Ministerului de Interne câteva propuneri privind
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]