852 matches
-
avusese parte, nu făcuse decât complicate calcule de rezistență. Dacă i-ar fi dat să facă ceva calcule de rezistență, situația ar fi putut fi salvată de ridicol. Profesorii din comisie erau de-a dreptul stânjeniți. În sinea lor îl compătimeau pe dl. Bâlea care se străduia, din răsputeri, să scoată un răspuns de la împricinat. Scos din fire, în cele din urmă a izbucnit: - Uite ce este! Te trec mă, te trec. Dar să știi că la anul adică ce, anul
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
era “cea mai țărancă“, dar a avut ambiția să fie nora directoarei...și l-a prins pe fiul d-nei, imediat după divorț, debusolat...și i-a făcut o fată. Nu știu dacă ar trebui să o invidiez sau să o compătimesc. Din exterior, e o damă aranjată, poate ușor clasică. Din ce aud, o simt prabușită în interior. S-a meritat oare? 3. “De câte ori mă cert cu fiică-mea, mă gândesc la tine, continuă, la cât de mult ți-ai dorit
DE CE PLÂNG OAMENII? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_ce_plang_oamenii_.html [Corola-blog/BlogPost/356761_a_358090]
-
mod elegant acest eveniment. Tot atunci m-a rugat să-i scriu biografia. Să nu rămână precum o frunză agățată de trunchiul unui copac, spunea el, deși nici pe departe nu avea relevanță cu modul lui de gândire. L-am compătimit, suferea foarte mult. Înainte de recepția aceea a hotărât să-și întocmească testamentul chiar a doua zi. Purtase o discuție cu Emilia, iar aceasta s-a arătat dornică de a renunța la dreptul ei în favoarea Mariei. E drept, fata crescuse mai
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xxi_gina_zaharia_1374172724.html [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
le nenorocise copilul! De atunci o urăsc de moarte pe bunica, amândoi! Bunica nu o suferă pe această fată a ei, mai mare, pe Elisaveta, mama fraților mei! Zice că s-a înhăitat la rele cu tata și nu o compătimește de viața grea, care o duce cu el! Eu, eram fără grai după acea poveste, mă treceau fiori, doar că o auzisem.Era greu de imaginat și descris ce simțea biata mea prietenă, trăind în acel infern de viață, cu
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
Ortodoxă Română, nu este cazul să ne alertăm! Noi suntem români! Creștini!? Se tot spune că la francezi e șic să-ți bați joc de orice și de oricine. Acum au parte de șocuri! Nu mă bucur deloc. Chiar îi compătimesc pentru faptul că nu înțeleg o regulă simplă. Repetată de zeci de ori în programul biblic Homo sapiens. Omul are libertatea să făcă tot ce dorește, cu o mică condiție. Să nu-i deranjeze pe ceilalți! De tine însuți poți
TABLETA DE WEEKEND (97): METEORITUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1420963292.html [Corola-blog/BlogPost/372821_a_374150]
-
Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Deși a muncit un an de la capăt la capăt, scriitoarea Oana Georgescu n-ar pune niciun preț pe mierea vorbelor care ar ținti să o compătimească, pentru că a scris totul de la inimă, iar inima sa nu ascultă de vaiete ! Scrie într-un registru în care alternează viața și arta spectacolului. Ceea ce indică faptul că avem a face cu teme care se lipesc de oameni de valoare
OANA GEORGESCU, ARTISTĂ A CUVÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419392084.html [Corola-blog/BlogPost/369010_a_370339]
-
Prin apariția lui Vineri se recuperează alteritatea reală cu celălalt, pierdută atâta vreme. În capitolul opt, numit Darul lacrimilor (Etica lui Robinson) (2) Încercarea singurătății îi provoacă eroului solitar plânsul. Lacrimile îl podidesc într-o evoluție firească. Plânge când se compătimește pentru soarta pe care a avut-o, lacrimile îi curg șiroaie, zice el. Când apar, ca prin miracol, spicele de orz, ochii i s-au umplut de lacrimi deoarece i s-a înduioșat inima. Sunt lacrimile minții cunoscătoare și recunoscătoare
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
din cele trei camere de stagiu: ghilotina, spânzurătoatea și cazanul cu smoala, aici timp de trei luni de zile trebuie să-ți execuți stagiul în funcție de păcatele avute, ego-ul tău te urmărește zilnic de la fereastra și cu umilință sufletului pierdut te compătimește, uneori miroase a fum iar eternitatea infernului își blesteamă semenii, în jurul ușii tale vrăjitoarele morții bat în cuie spinii și ciulinii stepelor, iar tu, binecuvântat de blesteme și atârnând în ștreangul libertăților posibile, cu ghilotina deasupra capului și cu picioarele
ERA SPATIALA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1471372714.html [Corola-blog/BlogPost/366267_a_367596]
-
și priveam la vale și rar mă mai mutam în alt loc. Coțofenele colorate care fâlfâiau prin preajmă, de la o vreme mă însoțeau, aproape domesticite. Începusem să-l suport cu mai multă răbdare și pe moș Bursuc. Uneori chiar îl compătimeam atunci când se plângea de suferințele lui din cauza reumatismului. Stăteam mult la palavre, ne găteam împreună masa, de multe ori, căram și tăiam lemne tot împreună. Îl inițiasem un pic în taina mânuirii lunetelor din podul Observatorului, căci începuse să-l
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461736385.html [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
cam treizeci de ani, care putea doborî un bou cu pumnul, dar care, mai mereu, se plângea de dureri de cap și de faptul că Filică al ei era interesat numai de cârciumă, spre deosebire de alți bărbați care... Toate muierile o compătimeau pe față, iar pe la spate o bârfeau că nu-i mai ajunge. În fine, precum vedem, este vorba de entertainment-ul rural, unul ceva mai subtil decât cel urban. Într-una din zile, Culae, nemaiputând rezista tentațiilor, ignoră orice pericol și
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
aud cum uraganul mugind în grele cânturi, Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi, Mi-e dor de-un lung repaus...Să dorm, Să dorm pe veci” Adesea cânta cântece triste, maicile îi ascultau glasul ei duios și o compătimeau. Din ce în ce mai mult avea vedenii, în Poiana Tigăncii i-ă venit rău, strigând în ajutor calugărițele de prinprejur. Maicile au găsit-o căzută în iarbă, aproape în neștire. Dusă în chilioara ei de maica Frevonia, obsesiile n-o părăseau. O vizitară
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Moartea_poetilor_dragi_emine_ion_ionescu_bucovu_1370958254.html [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
Sus de tot el s-a suit. Supărat, gândi așa: „- De ce ea pe sus să stea? Eu, săracul, de când știu, Mă târăsc ca un zurliu.“ Tolomacul, îngâmfat, Privea mândru c-a urcat Mult mai sus decât era Via, ce-l compătimea: Se gândea la el, ce-o face Când va crește, se va coace; Ajungând un dovlecioi, Va cădea ca un pietroi. Chiar așa s-a întâmplat, Când el tare s-a umflat! A căzut și a crăpat, Porcii iute l-
DOVLEACUL AROGANT de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1472203183.html [Corola-blog/BlogPost/375927_a_377256]
-
încredere că acești oameni pot vedea dincolo de interesele lor personale și de grup”, își exprima doctorul Eugen Tomescu această convingere ce îi amăra sufletul de multă vreme, rana fiindu-i redeschisă în conversația cu cele două femei pe care le compătimea cu toată ființa sa. Înțelesese acolo și marele zbucium care a risipit liniștea familială existentă până la acel nefericit accident. Un accident petrecut în împrejurări pe care Eugen nu le considera firești. „Nu este posibil să se facă cercetări în dorul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1394728750.html [Corola-blog/BlogPost/353445_a_354774]
-
temându-se să nu-l deranjeze. Îl aprecia fără rezerve pe doctorul Eugen Tomescu, îl respecta și chiar îl iubea pentru omenia pe care o manifesta față de toți pacienții și față de colectivul de muncă. Îl privea cu drag și-l compătimea în gând: „Păcat că nu are și el noroc de o fată bună ca el! De când îl știu eu și... , da, îl știu de când a venit aici, că eu sunt veterană de vârstă și cea mai veche din secție, deci
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1394728750.html [Corola-blog/BlogPost/353445_a_354774]
-
non grata este un pacient care nu se mai scărpina... • Și dacă exiști, ce? Trebuie neapărat să cugeți? (Vlad Nicolau). • Unii sunt de un fel, alții de alt fel și cei mai mulți de nici un fel. • Mai bine să fii invidiat, decât compătimit... • Din nimic, nimic răsare! (populară). Prietenii sunt plante de cultură... Trebuie să-i cultivi (Nae Cernăianu). • Un episcop se poate ocupa de o problemă cardinală?! INTOLERANT • Nu-i destul să fii sărac pentru ca să fii cinstit, dar ajunge să fii cinstit
ZICERI (105/106) CARDINAL & INTOLERANT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1413724696.html [Corola-blog/BlogPost/383800_a_385129]
-
observat prietenul meu însă eu am remarcat după culoarea irisului său că se afla în prada unui tremur nervos greu de disimulat. Încercam să-mi închipui ce avea să se întâmple mai departe și în sinea mea începusem să îl compătimesc fără să știu prea bine de ce. Energia lui vitală părea perturbată de un flux inhibitor venit dintr-o constelați îndepărtată, motiv pentru care și aura îi era afectată. Și pentru că privirea îi rămăsese fixată pe nuiaua de alun, a continuat
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Puntea_0.html [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
așeză din nou pe treapta de piatră de la intrarea în odaie, și luându-și capul între mâini porni să-și legene trupul spre stânga și spre dreapta, tânguindu-se cu cuvinte de neînțeles pentru gazda lui, care privindu-l îl compătimi oftând a neputință. Apoi Simon își aduse aminte din nou de noaptea aceea când îl arestaseră pe Iisus. Se dusese și el după alai, mai pe ocolite și auzea de la depărtare cum îl certau și îl loveau. În curtea casei
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
nevoi și de timp, pe care îl umpli cu aburul insuficientei tale respirații, care acrește sucul strugurelui înainte de a fi cules, și care te amețește făcându-te să râzi de faptul că te poți considera o greșeală genetică, demnă de compătimit. Unde ești umbră a existenței, care mă urmărești, dar nu faci nimic ca să mă aperi de fulgerele nimicniciei. Referință Bibliografică: STAFIIZAREA EGOULUI ȘI DEMITIZAREA NEFIINDULUI / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 219, Anul I, 07 august 2011
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Stafiizarea_egoului_si_demitizarea_nefiindului_.html [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
venea acasă cu un amărât de salariu, tot mai subțire, care nu-i mai ajungea nici măcar să-și plătească întreținerea. Când trecea leșinat pe lângă chioșc, „domnu’ Nae” râdea zeflemitor: -Obosit, obosit, nea Mototolule? (auzi la el: nea Mototolule). Apoi, îl compătimea: -Ce să-i faci, nea...așa se mănâncă o pâine albă în țara asta! Îi trăgea în gând o înjurătură. Acasă se plângea nevesti-si: uite, mă, ce îmi zice mie, nemernicul ăsta de capitalist! -Și ce, n-are dreptate? îi
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
dar e răspândită mai rar. Refugiaților le acordăm un minim de subzistență, dar ce facem cu vocile care ne-ndeamnă să le opunem acelorași refugiați un minim de rezistență? Priviți individual, e vai și-amar de capul lor; “sunt de compătimit” ar fi prea puțin spus. Priviți însă ca popor care ”vine, vine, vine, calcă totul în picioare”, ne cam bagă spaima-n oase. Mocnim așadar înfierbântați sub ”evul aprins”, îndoindu-ne de propriile decizii, care ne joacă feste, strâmbând cumpăna
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1446402559.html [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
aud cum uraganul mugind în grele cânturi, Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi, Mi-e dor de-un lung repaus...Să dorm, Să dorm pe veci” Adesea cânta cântece triste, maicile îi ascultau glasul ei duios și o compătimeau. Din ce în ce mai mult avea vedenii, în Poiana Tigăncii i-a venit rău, strigând în ajutor calugărițele de prinprejur. Maicile au găsit-o căzută în iarbă, aproape în neștire. Dusă în chilioara ei de maica Frevonia, obsesiile n-o părăseau. O vizitară
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1452695611.html [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
din cele trei camere de stagiu: ghilotina, spânzurătoatea și cazanul cu smoală, aici timp de trei luni de zile trebuie să-ți execuți stagiul în funcție de păcatele avute, ego-ul tău te urmărește zilnic de la fereastră și cu umilința sufletului pierdut te compătimește, uneori miroase a fum iar eternitatea infernului își blesteamă semenii, în jurul ușii tale vrăjitoarele morții bat în cuie spinii și ciulinii stepelor, iar tu, binecuvântat de blesteme și atârnând în ștreangul libertăților posibile, cu ghilotina deasupra capului și cu picioarele
ERA SPAŢIALĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1474187153.html [Corola-blog/BlogPost/373924_a_375253]
-
suntem gata să-L ucidem? Înainte de a-l învia pe Lazăr, știind că o să Facă aceasta, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a fost cuprins de tulburare, S-a întristat și chiar a plâns. A plâns pentru durerea prietenilor Săi, a plâns compătimind pe cei pe care-i iubea. Oare noi ne străduim să fim prieteni ai Lui, încercăm să-L iubim și să ne facem iubiți, respectați și îndrăgiți de El? Oare, când cei din jurul nostru suferă, ne doare și pe noi
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
interes modul în care evoluează situația economică, politică, religioasă și culturală din țară. Nu de puține ori însă în articolele sale, Nicholas Buda s-a ridicat împotriva clasei politice de la București, condamnând cu vehemență circul politic de pe Dâmbovița și, totodată, compătimind nivelul scăzut de viață impus pe nedrept românilor. În articolele sale politice, acesta a ridicat semne de întrebare împotriva diletantismului practicat de către unii reprezentanți ai Ministerului de Externe, dar și ai președinției de la București, în articole precum „România și Moldova
EPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1411260449.html [Corola-blog/BlogPost/354411_a_355740]
-
țigan, că în satul lor se găseau de toate felurile. Era și foarte săritor și dacă putea ajuta cu ceva, o făcea fără să stea prea mult pe gânduri. Consătenii îl iubeau și respectau și nu de puține ori îl compătimeau, uneori chiar în prezența lui, pentru faptul că nu își luase o nevastă cu același caracter. În timp ce pe fața lui flutura în permanență un zâmbet, fața Măriei arăta ca și cum ținea în gură mere acre. Unii mai cleveteau pe seama ei, iar
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]