71 matches
-
și Suferințele tânărului Werther a fost relevată, încă din epoca apariției romanului lui Dimitrie Bolintineanu, de către unul dintre primii noștri critici literari și comparatiști, Mauriciu Flügel, rămas necunoscut până acum, prin amplul articol ,Manoil" de d-nu D. Bolintineanu în comparațiune cu ,Werther" de Goethe, clasic german, apărut în Buciumul din 27 august și 2 septembrie 1863. Cu comprehensiune și finețe analitică, Mauriciu Flügel admitea că Manoil era provocat de lectura Suferințele tânărului Werther, însă releva că nu l-a pastișat
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
care l-a impus, în fața criticii obiective, prin noutatea interpretării din încercare asupra semasiologiei române (1887), prin informația la zi din Raporturile dintre gramatică și logică (1891), și din Istoria filologiei române (1892), prin noua abordare din Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice (1895; premiul "I. Heliade Rădulescu" al Academiei Romăne), un "adevărat corpus al literaturii orale române", cu rezumatele a cinci sute de basme românești, grupate în cicluri
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
tablou, va putea, din oficiu sau după cererea unuia sau mai multor creditori, să dispună că, la ziua fixată pentru verificare, să fie de față și falitul, spre a-i da cuvenitele explicațiuni asupra veracitatei creanțelor; poate încă să ordone comparațiunea personală a creditorului sau să-l autorizeze să compară prin mandatar, să prescrie înfățișarea registrelor de comerț ale creditorului sau a unui extract dintr-însele; va putea încă să ordone prezentarea oricărei alte persoane care ar putea să dea informațiuni
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
înțelege că atomii din mezul acelui mărgăritar a cărui margini îi era cerul, a cărui stropi soare, lună și stele, acei pitici nemărginit de mici aveau regii lor, purtau războaie, și poeții lor nu găseau în univers destule metafore și comparațiuni pentru apoteoza eroilor. Dan se uită cu ocheana prin coaja acelui mărgăritar și se miră cum de nu pleznește de mulțimea urei ce cuprindea. Îl luă și, întorcându-se, atârnă în salba iubitei sale albastrul mărgăritar". Dan seamănă cu Gulliver
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
cum ne explicăm noi criza care e în acest moment în sferele noastre politice. Ea e foarte naturală; ea e rezultatul întoarcerii la starea normală. Când corabia intră la liman nu mai e nevoie de balast. Nu insistăm asupra eleganței comparațiunilor. Elemente străine introduse în corp pentru un cuvânt oarecare și sosite în periodul eliminatoriu sânt o comparație mai tristă pentru corpul în care s-a introdus decât pentru nevinovatele elemente. Asemenea și prundul sau nisipul care se-ncarcă drept balast
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Când am apă, beau vin, când n-am apă, beau apă. (Morarul) {EminescuOpXI 159} Unele consistă din cuvinte fără înțeles și cu toate acestea se pot ghici numai prin armonia lor imitativă, altele iar sânt comice prin greoiciunea si neexactitatea comparațiunii. Între cele dentîi, cu armonie imitativă, sânt următoarele: Urduc, Burduc, De barbă-l duc De barbă-l aduc. (Fedeleșul) Veni titirigele, Luă pipirigele, Rămase doftorul gol. (Oamenii iau pâinile din cuptor) Țac, țac Prin copac, Fâș, fâș Prin păiș. (Coasa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Antti Aarne să pună în Verzeichnis der Märchentypen (1910) bazele catalogului internațional de povești, tradus în engleză și completat de Stith Thompson, în două ediții - prima în 1928, a doua în 1961 -, Lazăr Șăineanu propunea, în monografia Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice (1895), o clasificare a b. apropiată, în liniile ei generale, de aceea acceptată, ulterior, pe plan mondial, incluzând, în secțiunea întâi, povești mitico-fantastice, cu nu mai
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
București, 1997. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 544-555; B. P. Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, III, București, 1893, coloanele 2596-2652; Leo Bachelin, Introduction générale et un commentaire folklorique. Sept contes roumains, tr. Jules Brune, Paris, 1894; Lazăr Șăineanu, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, București, 1895; Adolf Schullerus, Verzeichnis der rumänischen Märchen und Märchenvarianten nach dem System der Märchentypen Antti Aarnes, Helsinki, 1928; I.-A. Candrea, Lumea basmelor, București, 1932
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
a unui spirit local în mijlocul națiunei. Cât de creatoriu s-ar mișca așadar un talent dezvoltat prin bara naturală într-un comic local, cât de bine s-ar mișca în cercul său (strîmt) îngust, el totuși ne apare, (comparat) în comparațiune cu un artist liber de această piedică a naturei, (ne pare) ca o ființă dintr-o treaptă subordinată, treaptă ce poate fi reprezintată cu măiestria cea mai naltă, care însă nu poate realiza neciodată complect ideea artei dramatice. Am făcut
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei teoretică va dovedi nașterea sunetelor articulate, trecerile, înrudirile și împreunările lor, iar în eserciții proprii și potrivite pentru reproducerea curată a sunetelor. Prin cercetări asupra fiecărei grupe de sunete articulate s-ar lăsa făcute privire interesante, instructive și, prin comparațiunea cu alte limbe, adânci în întreg sistemul sunetelor. Cine vrea a fi păzitorul pronunției frumoase și curate aceluia n-ar trebui să-i rămâie un mister neci organismul acestei pronunții în ramurirele sale, neci procesul de viață a formărei sunetelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a tonului se poate manifesta mult spirit întru reprezintarea acestor tipuri. Wallenstein, din contra, deși aparține categoriei naturelor eroice, totuși el reprezintă mai mult geniul guvernator, care conduce masele, și spiritul ce-și crează șie spiritul, și de-aceea, în comparațiune cu numitele caractere, se poate reprezinta și cu o mai puțină intensitate a tonului fundamental. Aicea poate mai lesne să înlocuiască energia accentului spiritual lipsa de energie a tonului. Însă până și vocea cea mai tare trebuie mai întîi să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îmbrăcămintei capului și picioarelor, toate astea trebuie să fie asigurate de istorie contra orcărei reflexiuni, dacă se poate c-un aparat învățat în mână. Direcțiunea aceasta dă și-n sus și-n jos ca să afle confirmarea esactă, și asta prin comparațiunea izvoarelor și cadrurilor istorice, și nu se liniștește până ce n-a întărit prin autorități învățate de se poate până și numărul nasturilor și mânerul săbiilor. Daca Sappho poate purta una sau două brațelete pe un braț al ei, și cumcă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
actul [întîi] nu s-a pierdut cu desăvârșire, totuși prin ea pătrunde un foc întunecos care roșește cerul ei senin. Epoca aceasta a vieții trebuie să pătrundă în reprezentare în sufletul nostru, cu tot adevărul și toată frumusețea ei, din comparațiunea celor două scene amintite. Și câtă deosebire e între Iulia de la finea actului al doilea și între ea când reapare în scena a doua a actului al treilea. Nu mai e copila neliniștită, închietă, plină de dor, jumătate nepreocupată, jumătate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
accentul etic înviază înainte-ne o esistență individuală, o stare sufletească în determinarea sa caracteristică, pe care o produce și care-i o rezultantă a situațiunei ca un component și a personalității deosebite ca alt component. Spre a întrebuința o comparațiune: nu fiecare organism sau element reagează sub aceleași împrejurări în unul și același fel, ci fiecare după natura sa specifică. Reacția fierului, a pucioasei ș. a. e altfel decât aceea a albușului de ou, de es. Dispoziția primordială a unui element
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însă cel cult și cel necult, cel ce știe mai puțin și cel mai învățat vorbesc aceeași limbă, atât e diferită cultura cu privire la un popor și la un individ. Moravurile unei națiuni pot, ca expresiune a individualității naționale și în comparațiune cu altele, să fie culte, însă omul singular care exercită aceste moravuri nu demonstră prin asta încă cultură, ci numai morigenitate, civilitate. {EminescuOpXIV 916} Unui spirit poporal sau unui popor i se pot atribui așadar toate semnele caracteristice ale culturei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în lup. A 'ntroduce acest joc pare a fi misiunea "Națiunii". În adevăr, pielea de oaie e blândețea cu care se face opoziție; o blândețe care-a prezidat de-atîtea ori actele din Dealul Mitropoliei și le-a îngăduit intră în cadrul comparațiunii noastre. Statul major al unei și aceleiași armate s-a despărțit deci în două: unul din frații generali conduce pe pretinșii inamici ai partidului roșu, pe cei travestiți, celălalt frate conduce partea netravestită a turmei. Lupta aparentă va începe; se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sfînt? Ne zice d. Rosetti: colegiurile restrânse sunt imorale și corupte; colegiele numeroase sunt azilul virtuții și al independenții. Dar, pentru Dumnezeu, am înțelege aceste afirmări daca legea electorală n-ar fi creat decât colegiuri restrânse; în lipsa unui punct de comparațiune, iluziunile ar fi permise; și am înțelege ca să se facă o încercare nouă, o experiență a cărei rezultate fiind necunoscute încă ar putea da legitime speranțe de îndreptare a relelor existente. Dar acesta este cazul? Oare cu legea din 1866
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
elaborare modernă. A mai editat Istoria filologiei române (1892), un glosar la ediția operei lui Miron Costin, îngrijită de V. A. Urechia, cel mai înverșunat adversar al său, iar în 1895 monografia, solicitată și premiată de Academia Română, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice. În 1896 tipărea culegerea Studii folclorice, iar în 1900 lucrarea Influența orientală asupra limbei și culturei române, mai târziu tradusă și premiată de L’Institut de
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
O istorie a literaturii române în limba germană, în Lazăr Șăineanu, G. I. Ionnescu-Gion și B. P. Hasdeu, „Eine Trilogie”. O istorie germană a literaturii române, București, 1892; Istoria filologiei române, pref. B. P. Hasdeu, București, 1892; Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, București, 1895; ed. îngr. Ruxandra Niculescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1978; Studii folclorice, București, 1896; ed. îngr și introd. Alexandru Dobre, pref. Dan Horia Mazilu, București
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
métaphorique en français et en roman, Halle, I-II, 1905-1907; Histoire de mes ouvrages, Paris, 1930; Lettres de L. Sainéan, îngr. și pref. Constantin Șăineanu, București-Paris, 1936. Antologii: Autorii români moderni, București, 1891. Repere bibliografice: Gaston Paris, „Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice”, studiu comparativ de Lazăr Șăineanu, „Romania”, 1895; Lazăr Șăineanu, O carieră filologică (1885-1900), București, 1901; Chendi, Scrieri, V, 280-281; Luca Vornea [Lazăr Șăineanu], Lazăr Șăineanu. Schiță
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
la revista „Luceafărul”, colaborând în continuare la „Viața românească”, „Orizont”, „Ateneu”, „Steaua”. În 1976 publică antologia Basmele călătoriilor în timp, însoțită de un eseu despre paradoxul temporal în basmul fantastic. În 1978 scoate ediția critică a lucrării Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice de Lazăr Șăineanu. În 1979 părăsește România și se stabilește în Germania, unde va rămâne cincisprezece ani. În 1989, sub semnătura Ruxandra Gheorghita, publică primele poezii
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
împotriva uitării identității și a tiparului lingvistic de reprezentare și expresie a eului. SCRIERI: Die Zeremonie der Erinnerung, Kassel, 1989; Meseria exilului, București, 1998; Oglinzi părăsite, București, 2001. Ediții: Basmele călătoriilor în timp, București, 1976; Lazăr Șăineanu, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1978. Repere bibliografice: Geo Vasile, Exilul inimii, dezamăgirea cuvântului, LCF, 1998, 46; Daniel Cristea-Enache, Obiecte cu personalitate, ALA, 1999, 452; Simion Bărbulescu
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
el, cel clasicist. În contribuțiile lui analizează cvasididactic, citând abundent esteticieni al căror șir pornește din Antichitate, noțiuni precum cele de urât, ridicol și comic, glosează în legătură cu alte categorii - sublim, grație, farmec, naivitate -, scrie comentarii scolastice intitulate Ficțiune, imagine și comparațiune (1896), Înrudirea poeziei cu celelalte arte frumoase (muzica, pictura, plastica și arhitectura) (1898). Și criticul preferă „aerul limpede al imaginilor senine”, arătându-se prudent față de poetica lui Baudelaire, „stegarul celui mai desăvârșit senzualism”. Stângăciile de prozodie ori greșelile de limbă
PAUN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
-se prudent față de poetica lui Baudelaire, „stegarul celui mai desăvârșit senzualism”. Stângăciile de prozodie ori greșelile de limbă, sancționate cu iritare, uneori chiar violent, îi stârnesc câteodată porniri marcate de suficiență. SCRIERI: Odă la rezbel, București, 1877; Ficțiune, imagine și comparațiune, studiu comparativ de literatură poetică. Sihastrul, poveste poetică, București, 1896; Catastrofa Nibelungilor, Craiova, 1896; Înrudirea poeziei cu celelalte arte frumoase (muzica, pictura, plastica și arhitectura), București, 1898. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 41-45; G. Popa-Lisseanu, Vasile D. Păun, UVR, 1929
PAUN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
Pe lângă analiza stării de sănătate a locuitorilor județului Constanța, raportul medicului primar Ioachim Drăgescu cuprindea și referiri succinte la "serviciul veterinar" al județului. Astfel, medicul aprecia că "pierderile causate [de boli în rândul animalelor domestice, n.n.] sunt forte mici în comparațiune cu numărul vitelor din fie-care comună și cu virulența bolelor. Casuri de bole ordinare s-au ivit forte numerose, dar s-au combătut la timp"1379. Menționăm faptul că încă din data de 15 martie 1879 a fost emis un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]