6 matches
-
legătură intertextuală este ilustrată cu textul original pus alături de pagina eminesciană, asociere care duce la o contabilitate convingătoare a punctelor de corespondență. Tabloul cu două ferestre obținut astfel seamănă cu cel pe care îl generează programul EDITE, produs de ITEM. "Compenetrația regnurilor și ideea transformistă ce se desprinde din [Avatarii faraonului Tlà] putea să-i vină lui Eminescu de oriunde, dar e de crezut că l-a înrâurit întrucâtva și panteismul goethean din ciclul de poezii Gott und Welt, unde ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
viitorului. în învolburata ei evoluție, muzica savantă și-a desemnat patru categorii spațiale - modalismul, tonalismul, serialismul și spectralismul -, patru tipuri de cărămizi (altfel spus, materiale de construcție), care au ocupat poziții clar precizate și delimitate (mai puțin spectralismul, aflat în compenetrație cu celelalte sisteme extratemporale). Sistemul modal a dominat creația sonoră secole de-a rîndul, de la muzica antică greacă pînă la cea gregoriană, bizantină și renascentistă. A urmat tutela intransigentă, coercitivă a sistemului tonal, sub care a mijit și înflorit totalitatea
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
unor evoluții libere, sentiment care se naște imediat. Lăsând libertate după anumite direcții (neavând un început și sfârșit explicit), formele având „condiția libertății” nu se constrâng previzibil, cert, fiind coordonate doar de axe posibile de orientare. Din contiguitatea asociațiilor și compenetrația formelor propuse, se instituie condiționat o stare de nativitate imediată spre/prin „semn” și „simbolurile fundamentale”, formele structurându-se în sisteme de variațiuni pe aceeași temă a căror origine reeditează momentele primare ale creației. Palmares Constantin Grangure este membru al
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
cea mai mare parte a vieții la Santa Cruz de Tenerife în insulele Canare. A fost interesat de opera lui Calderon de la Barca și a lui Cervantes, alcătuind și aici o Bibliografie franco-spaniolă. Comparatistul Al. Ciorănescu a studiat raporturile de compenetrație dintre diversele literaturi romanice în domeniul mentalităților, a ideilor religioase, politice și artistice. El credea în existența unei literaturi europene. Din multele sale lucrări, să amintim doar Studii de literatură spaniolă și comparată (1954) și Principii de literatură comparată (1964
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
rândul ei, putința terminală globală este întemeiată prin intermediul "putințelor intermediare" (PI) de către "universala putință de a fi" (UP), care nu reprezintă altceva decât centrul sferei. Acest centru poartă în sine un infinit pe care Mihai Șora îl numește "infinit de compenetrație". Dar "universala putință de a fi" (UP) are nevoie la rîndul ei de un temei. Temeiul acesta se obține printr-o implozie a centrului sferei spre un alt "tărîm", acesta din urmă referindu-se de fapt la o cine-itate atopică
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
o „întâlnire” mergând până la identificarea creatorului cu el însuși, și totodată cu Lumea, „în bogăția indiviză a precuvântului”. E o identitate primară, care în operă (text) se realizează încă o dată, la alt nivel, nu pur existențial, prin inserția „infinitului de compenetrație al precuvântului” în „nesfârșirea etalată a masei cuvintelor” organizate în text. Această a doua identitate e posibilă numai acolo unde „cuvintele tribului și-au păstrat intactă inocența lor aurorală”. La sfârșiturile de cicluri culturale cuvintele sunt „ori bete de-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]