63 matches
-
se reflectă în mare parte din opera sa ca un semn al oglinzii, de aceeași nevoie de strălucire intensă, de megaviglia ostentativă, care are la bază supradimensionarea egotist-narcisiacă a spiritului baroc. Aceasta este o obsesie a efectului, a unei extravertiri compensative, traducând o mare dramă interioară. Același fenomen îl întâlnim și la Eminescu. Oglinda reflectă, de data aceasta, nu o lume exterioară, obiectivă, cu una interioară, subiectivă, suficientă sieși și fascinată de mitul propriei oglindiri. Acest mit îl regăsim și la
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
rănitul eu / Sub Talpa Lui Dumnezeu! Vino fiu al firii-nalte / rouă-a visurilor de carte / la Temple sub diademe / ai altare cu poeme! ( La Temple sub diademe ) Poate că în numele nostalgiei paradisului pierdut, poetul N.N.Negulescu creează un univers compensativ înlocuind ordinea istorică și cosmică printr-o ordine a poeziei care codifică universul într-un”Templu”, cu „visuri de carte”, „cu altare cu poeme”. Ca tipar formal, cartea, ca și poemul reprezintă un echivalent al universului platonician concentrat în jurul unui
LUPTA CU VISUL, ÎNTR-O CRONICĂ DE EXCEPŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Lupta_cu_visul_intr_o_cronic_marian_malciu_1379857493.html [Corola-blog/BlogPost/360906_a_362235]
-
pe aceea a celuilalt, viața și norocul sunt inseparabile. „Caută să nu mori iubita mea,/ Încearcă să nu mori dacă poți. / Mie mi s- a dus viața, / ție ti s-a dus norocul.'' Poetul neomodernist încearcă să stabilească un echilibru compensativ, în final, când sugerează atingerea armoniei universale : Nu spun decât atâta, / că noi doi am trăit / pe globul pamântesc.'' Copleșitoare este imaginea unui spațiu atât de vast în care a plutit iubirea celor doi; ea figurează măreția acelei iubiri, dar
NICHITA STĂNESCU, VIZIUNE POETICĂ ÎN RĂU DE FRUMUSEȚE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487845816.html [Corola-blog/BlogPost/383509_a_384838]
-
se reflectă în mare parte din opera sa ca un semn al oglinzii, de aceeași nevoie de strălucire intensă, de megaviglia ostentativă, care are la bază supradimensionarea egotist-narcisiacă a spiritului baroc. Aceasta este o obsesie a efectului, a unei extravertiri compensative, traducând o mare dramă interioară. Același fenomen îl întâlnim și la Eminescu. Oglinda reflectă, de data aceasta, nu o lume exterioară, obiectivă, cu una interioară, subiectivă, suficientă sieși și fascinată de mitul propriei oglindiri. Acest mit îl regăsim și la
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Complemeritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
se reflectă în mare parte din opera sa ca un semn al oglinzii, de aceeași nevoie de strălucire intensă, de megaviglia ostentativă, care are la bază supradimensionarea egotist-narcisiacă a spiritului baroc. Aceasta este o obsesie a efectului, a unei extravertiri compensative, traducând o mare dramă interioară. Același fenomen îl întâlnim și la Eminescu. Oglinda reflectă, de data aceasta, nu o lume exterioară, obiectivă, cu una interioară, subiectivă, suficientă sieși și fascinată de mitul propriei oglindiri. Acest mit îl regăsim și la
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
PROCESSING ELIGIBLE FOR A COMPENSATORY ALLOWANCE REGULATION (EEC) No 3117/85", " TRANSFORMACIÓN QUE BENEFICIA DE UNA INDEMNIZACIÓN COMPENSATORIA REGLAMENTO (CEE) N° 3117/85", " TRANSFORMATION BÉNÉFICIANT D'UNE INDEMNITÉ COMPENSATOIRE RÈGLEMENT (CEE) N° 3117/85", " TRASFORMAZIONE CHE BENEFICIA DI UN'INDENNITÀ COMPENSATIVA REGOLAMENTO (CEE) N. 3117/85", " VERWERKING DIE IN AANMERKING KOMT VOOR EEN COMPENSERENDE VERGOEDING VERORDENING (EEG) Nr. 3117/85", " TRANSFORMAÇĂO DENEFICIANDO DE UNA INDEMNIZAÇĂO COMPENSATÓRIA REGULAMENTO (CEE) N° 3117/85". Articolul 5 1. Compensația se plătește organizațiilor de producători interesate
jrc1040as1985 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86179_a_86966]
-
cât și pentru a consimți la construirea unei abordări integrate a tulburării; ... c) principalele instrumente pe care unitatea de învățământ le poate utiliza pentru depistarea precoce a riscului de TSI; ... d) strategii educative și didactice de dezvoltare și de ajutor compensativ; ... e) gestionarea clasei cu elevi cu TSI; ... f) forme adecvate de verificare și de notare; ... g) modalități de aplicare a măsurilor didactice și educative prevăzute în PEP; ... h) forme de orientare și de susținere pentru urmarea studiilor; ... i) studierea unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279854_a_281183]
-
TSI, fie prin exercițiul practicii didactice, este persoana-resursă, cu atribuții și competențe în domeniul TSI, și, împreună cu profesorul de la clasa din unitatea de învățământ, își asumă următoarele atribuții, în relația cu consiliul profesoral: ... a) furnizează indicații de bază despre instrumentele compensative și măsurile de dispensare cu scopul de a se realiza o intervenție didactică, cât mai adecvată și personalizată; ... b) colaborează, acolo unde este nevoie, la elaborarea strategiilor destinate depășirii problemelor din clasele cu elevi cu TSI; ... c) oferă suport colegilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279854_a_281183]
-
în urma intervențiilor de recuperare aplicate; ... d) ia act de certificarea diagnosticului eliberat de organismele competente; ... e) procedează, în colaborare cu colegii de la clasă, la documentarea parcursurilor didactice individualizate și personalizate prevăzute; ... f) aplică strategii educative - didactice de potențare și suport compensativ; ... g) adoptă măsuri de dispensare; ... h) aplică modalități de verificare și notare adecvate și coerente; ... i) realizează întâlniri de continuitate cu colegii din nivelul sau anul școlar precedent cu scopul de a împărtăși cu aceștia parcursul didactic și educativ efectuat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279854_a_281183]
-
voință (la Grigore Alexandrescu, Heliade, mai ales) de a împăca elementele în «sfadă»." Marile convulsii istorice modelate de marile modele culturale imprimă începuturilor poeziei românești o configurație dialogică. Pe de-o parte revolta și idealurile, transfigurate în așa zisele "universuri compensative": revoltă, erotică, sentimente ale individualului raportat la lume, tipic romantice, construite pe marile modele ale literaturii occidentale (Lamartine, Victor Hugo etc), iar pe de altă parte tentația de a imprima acestei mișcări de emancipare o ordine, o coerență, care nu
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
drept scop principal diminuarea barierelor inhibitorii privind contribuția persoanei la o activitate de grup, în direcția instituirii unui climat de lucru relaxant și reconfortant. Rolul exercițiilor de spargere a gheții este tocmai acela de dezinhibare a participanților ce interpretează roluri compensative cu unul sau mai mulți parteneri (se sprijină unul pe celălalt) și, desigur, reciproce (fiecare interpretează și o versiune, și cealaltă - ca în tehnica oglinzii, în care o persoană face un gest, iar partenerul său o imită). În aceste cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în oglindă proiecta în ireal, la fel, asumarea irealului generează forme palpabile, deci lume. „Să-mi inventez un soi de prezent” (III, 172), își spune într-un loc. Or, prezentul, în concretețea lui, i se refuză lui Cioran, iar el, compensativ, găsește un soi de beatitudine tocmai în absența oricărei dorințe și în proiectarea ca prezență a irealului. Întors în lume, irealul este salvat. La polul opus beatitudinii, durerea, de asemenea, poate să dea senzația trecerii din ireal în real. „Budismul
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
deficiențe se stabilește pentru o perioadă de peste un an și jumătate) și implică stabilirea rolului factorilor evocați în intervențiile de stimulare a dezvoltării psihice; estimarea se nuanțează în funcție de caracterul favorizant sau nu al mediului general de dezvoltare și de reperele compensative de care dispune subiectul; - prognoza de lungă durată - presupune organizarea treptată a statutului și rolurilor sociale posibil de atins pentru fiecare persoană cu deficiențe. Între cele două tipuri de prognoze există strânse legături și nu trebuie concepute separat, ambele tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fără picioare din Sfârșit de partidă. Personajele lui Beckett, Hamm și Clov, trăiesc printre obiectele disparate ce le alcătuiesc existența. Tabloul întors, deșteptatorul, roțile de bicicletă, frânghia sau cățelul de pluș devin, ca și la Blecher, contextul construirii de universuri compensative, fragmentare, în care eul narator se refugiază: În obiecte mici și neînsemnate: o pană neagră de pasăre, o cărticică banală, o fotografie veche cu personagiile fragile și inactuale, ce parcă suferă de o gravă boală internă, o tandră scrumieră de
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
sau sensibilității față de agenții patogeni, datorită și altor cauze interne dintre care enumerăm: fluctuația vitalității plantelor, modificările ontogenetice, fertilizarea nerațională etc. Factorii externi. Asupra agenților patogeni și plantelor factorii mediului extern acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic. Se cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene diferite microorganisme saprofite (ex. Fusarium nivale). Factorii externi care acționează atât asupra agenților infecțioși cât și asupra plantelor sunt: Temperatura aerului și a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Prin urmare, modernismul "retro" se arată înclinat să reconfigureze polemic, pe lângă multe altele, însăși estetica presupus anacronică a melodramei, prin prisma unei sensibilități nostalgic-elegiace și a unei lucidități care se raportează la trecut ca la o dureroasă absență, dar și, compensativ, ca la o iluzie paradisiacă menită a camufla (făcând suportabile, prin transfigurare artistică) neantul, lipsa de sens. Și așa, procesul accelerat al modernizării transformă treptat melodrama dintr-un gen inițial nerespectabil, interzis ("outlaw") datorită caracterului său popular-subversiv (prin mesajul social
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
melodramă (victimă a împrejurărilor, incapabil de introspecție), cum și pentru o intrigă stereotipă, care "nu are nevoie de o punere în scenă foarte complicată", câtă vreme psihologia eroului se vede modelată de niște forțe exterioare, acționând în maniera unui mecanism compensativ, programat a soluționa fără pic de efort, după niște procedee prestabilite, ecuația vieții interioare. De altfel, prin chiar geneza și poetica sa de natură melodramatică, romanul lovinescian corespunde întru totul categoriei "romanului începuturilor", adică acelui "gen oedipian" care, "în loc să reproducă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
carnavalești analizate minuțios de Mihail Bahtin în studiul său fundamental François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și Renaștere, traducere de S. Recevschi, Editura Univers, București, 1974. Descătușarea instinctului subliniază principiul regenerator al sexualității, clamat drept "lege" în universul compensativ al "lumii pe dos". Iată o "cheie" de interpretare interesantă, care justifică în mod neașteptat apartenența romanului lovinescian la categoria melodramaticului adică a literaturii axate pe lupta de afirmare a "Sinelui", după definiția lui Peter Brooks (vezi mai jos explicația
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
drept scop principal diminuarea barierelor inhibitorii privind contribuția persoanei la o activitate de grup, în direcția instituirii unui climat de lucru relaxant și reconfortant. Rolul exercițiilor de spargere a gheții este tocmai acela de dezinhibare a participanților care interpretează roluri compensative cu unul sau mai mulți parteneri (se sprijină unul pe celălalt) și, desigur, reciproce (fiecare interpretează și o versiune, și cealaltă - ca în tehnica oglinzii, în care o persoană face un gest, iar partenerul său o imită). În astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
profesionale, sociale, educaționale. Tot În categoria integrării fizice trebuie inclusă și preocuparea pentru participarea persoanelor cu cerințe speciale la acțiuni și programe cultural-educative, sportive, sociale atât prin crearea posibilității de a fi prezente fizic, cât și prin asigurarea unor facilități compensative (de exemplu, titrarea unor emisiuni și programe televizate sau dublarea lor În limbajul mimico-gestual). - Integrarea funcțională are În vedere posibilitatea accesului persoanelor cu cerințe speciale la utilizarea tuturor facilităților și serviciilor oferite de mediul social/comunitate pentru asigurarea unui minim
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
speciale se stabilește pentru o perioadă de peste un an și jumătate) și implică stabilirea rolului factorilor evocați În intervențiile de stimulare a dezvoltării psihice. Estimarea se nuanțează În funcție de caracterul favorizant sau nu al mediului general de dezvoltare și de reperele compensative de care dispune subiectul; - prognoza de lungă durată, care presupune organizarea treptată a statutului și rolurilor sociale accesibile pentru fiecare persoană cu cerințe speciale. Între cele două tipuri de prognoze există strânse legături și ele nu trebuie concepute separat, ambele
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
o realitate după gustul său. Adică o ficțiune, dar aceste criterii nu erau și ale sale. Doar că, în timp ce folosește toate aceste mijloace literare, retorice, poetice, filosofice etc., din ambiția de a nu lăsa nimic în afara acestui text cu justificare compensativă, ajunge să dea naștere unui discurs de cea mai pură speță literară. Adică unul care, deși are o motivație personală cât se poate de concretă, de tendențioasă, depășește cu mult intențiile prime. Îl trage după sine și pe autor, pe măsură ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cotidiene” (), Înseamnă interferare a realului cu fabulosul, a plauzibilului cu incredibilul. Originea fantasticului ar fi sentimentul de nesiguranță, de relativitate pe care „trestia gânditoare” a lui Pascal Îl are În fața Universului. Fantasticul este reversul vulnerabilității ființei umane, este un univers compensativ născut din sentimentul tragic al existenței, o „plăsmuire a deznădejdii” (), o atitudine care vine din „dorința de a constata că existența este, În ansamblul ei rezonabilă, este rațională etc.; dar și dorință nesatisfăcută de experiență” (/175). Însă, departe de a
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
înalt decât adevărul istoriei. Tocmai de aceea Ideile lui Platon au căpătat „instinctul” perenității. Ispita „ieșirii de sub vremuri” expune Dialogurile la ambiguitate structurală. Un Platon sola scriptura e de neconceput. Prezumtivele „rigori” ar conduce la un autodafé lipsit de splendori compensative și frenezii stimabile. Atunci când vrem să-l surprindem pe Platon în condiția sa de „contemporan” cu prezentul psihanalitic al vieții politice trebuie să renunțăm la modelul cartezian-clasic de cercetare. Pentru a nu cădea în capcanele formalismului logic (pe urmele lui
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
voit) într-o lume fără cuvinte. Fără cuvinte, dar nu fără sensuri. Ea vine numai atunci când ființa poate spune că a experimentat sentimentul acut al limitelor. Artistul este terminația unei conștiințe colective supusă unei neputințe tragice. Drama artei este substitutul compensativ al propriilor drame. Artistul contemporan este „burghez” prin pretențiile sale de originalitate. El vrea să spună ceva care nu are măsură comună cu limba. Frustrarea postmodernului și lipsa de sens a artei pornește azi din această incompatibilitate: sufletul vine cu
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]