41 matches
-
e chinez cel care n-a văzut Zidul Chinezesc. Mihai LEONTE: Vă considerați unul din informaticienii proeminenți din România? Viorel DARIE: Nicidecum. E drept, am vrut să realizez multe folosind calculatorul. Am încercat de toate, programe pentru sisteme de operare, compilatoare, prelucrare de imagini. Doar una din preocupările mele informatice mi-a adus ceva notorietate: realizarea primului program de șah din România, realizare mediatizată mulți ani în țară, chiar și pe vremea comunismului. Am făcut mai multe versiuni de program de
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL DARIE REALIZAT DE MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_viorel_mihai_leonte_1391080889.html [Corola-blog/BlogPost/360325_a_361654]
-
detaliat, după care devine posibilă testarea funcțională. 15. Prin activitatea de verificare a mediului de dezvoltare se analizează în special standardele conform cărora este dezvoltat produsul. În cursul acestei activități se analizează: a) controlul configurației; ... b) limbajele de programare și compilatoarele; ... c) măsurile de securitate implementate de dezvoltator. ... 16. Activitatea de verificare a documentației de operare presupune verificarea faptului că produsul INFOSEC poate fi administrat și utilizat în acord cu obiectivele sale de securitate. 17. Verificarea mediului de operare presupune ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240624_a_241953]
-
cazul, detalii privind software-ul de sistem și de aplicații, după cum urmează: ... a) responsabilități pentru generare și utilizare; ... b) procedurile de primire și introducere în sistem, autorizări și formularele necesare; ... c) clasificarea; ... d) controlul copierii; ... e) utilizarea limbajelor de programare/compilatoarelor/ macro-urilor; ... f) proceduri de audit și validare a componentelor software - ce, de către cine, cu ce frecvență și ce înregistrări se păstrează; ... g) copiile de siguranță ale sistemului - ce conțin și unde se păstrează, în ce formă, ce verificări se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260516_a_261845]
-
cazul, detalii privind software-ul de sistem și de aplicații, după cum urmează: ... a) responsabilități pentru generare și utilizare; ... b) procedurile de primire și introducere în sistem, autorizări și formularele necesare; ... c) clasificarea; ... d) controlul copierii; ... e) utilizarea limbajelor de programare/compilatoarelor/ macro-urilor; ... f) proceduri de audit și validare a componentelor software - ce, de către cine, cu ce frecvență și ce înregistrări se păstrează; ... g) copiile de siguranță ale sistemului - ce conțin și unde se păstrează, în ce formă, ce verificări se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260517_a_261846]
-
detaliat, după care devine posibilă testarea funcțională. 15. Prin activitatea de verificare a mediului de dezvoltare se analizează în special standardele conform cărora este dezvoltat produsul. În cursul acestei activități se analizează: a) controlul configurației; ... b) limbajele de programare și compilatoarele; ... c) măsurile de securitate implementate de dezvoltator. ... 16. Activitatea de verificare a documentației de operare presupune verificarea faptului că produsul poate fi administrat și utilizat în acord cu obiectivele sale de securitate. 17. Verificarea mediului de operare presupune ca evaluatorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219664_a_220993]
-
de nivel înalt, ca Forth, Basic, Pascal/Object Pascal, PL/M și Modula-2 sunt disponibile pentru 8051, dar sunt mai puțin folosite decât C și programarea în limbaj de asamblare. Deoarece IRAM, XRAM și PMEM, toate au o adresă 0x00, compilatoarele pentru 8051 oferă extensii pentru a indica unde o anumită parte de date ar trebui stocată (i.e. constante în PMEM sau variabile ce necesită acces rapid din IRAM). Din momement ce datele pot fi într-unul din cele trei spații
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
inclusiv în lingvistică, informatică, filosofie, biologie, matematică, și logică. Mașinile cu stări finite sunt un tip de automate studiate de teoria automatelor. În informatică, automatele finite sunt folosite pe larg în modelarea comportamentului aplicațiilor, proiectarea sistemelor digitale hardware, ingineria software, compilatoare, și în studiul computației și limbajelor. Se disting două grupuri de automate finite: Acceptoare și Transductoare. Acest gen de mașină dă o ieșire binară, fie "da", fie "nu", reprezentând răspunsul la întrebarea "" Intrarea este acceptată sau nu de mașină?"". Mașina
Automat finit () [Corola-website/Science/301443_a_302772]
-
vitezei de execuție. Avantajul față de adresarea directă sau față de cea imediată îl reprezintă faptul că nu mai este necesar ca valoarea operandului să fie cunoscută la compilare, el fiind preluat dintr-un registru al procesorului, registru precizat în codul instrucțiunii. Compilatoarele cu optimizare caută să folosească la maximum acest mod de adresare, identificând la compilare variabile folosite intens în anumite porțiuni de cod și aducându-le din memorie într-un registru, pentru ca instrucțiunile ulterioare să acceseze valoarea de acolo. Astfel, se
Mod de adresare () [Corola-website/Science/314780_a_316109]
-
ar fi folosit limbajul dacă performanțele sale nu ar fi fost comparabile cu Assemblerul. Limbajul a fost adoptat pe scară largă de către oamenii de știință pentru scrierea programelor ce foloseau numere în mod intensiv, fapt ce a încurajat autorii de compilatoare să producă soft-ul lor în așa fel încât să genereze cod mai rapid. În special includerea unui tip de date numeric complex în limbajul FORTRAN l-a făcut potrivit pentru folosirea în știința computațională. Numeroase standarde ale limbajului au
Fortran () [Corola-website/Science/298922_a_300251]
-
contact cu programarea prin intermediul calculatoarelor HC, care aveau la bază acest o versiune de . Este un limbaj simplu de învățat, creat în 1964 de către John G. Kemeny și Thomas E. Kurtz la Dartmouth College. Unul dintre cele mai bune editoare, compilatoare și depanatoare pentru începătorii în acest limbaj este QBASIC (acronim pentru "Quick Beginners All-purpose Symbolic Instruction Code"), care poate fi descărcat gratuit din Internet. O variantă de BASIC foarte populară este și Visual Basic, creată de către compania Microsoft. Aceasta se
BASIC () [Corola-website/Science/298511_a_299840]
-
lucrați ca programator) sau de școală/universitate, prin care aceasta renunță la drepturile de autor pentru programul dumneavoastră. Urmează un exemplu; modificați numele: Yoyodyne, Inc., prin aceasta renunță la toate drepturile de autor asupra programului `Gnomovision' (care face cu ochiul compilatoarelor) scris de James Hacker. <semnatura lui Ty Coon>, 1 April 1989 Ty Coon, President of Vice Această Licență Publică Generală nu permite incorporarea programului dumneavoastră în programe aflate sub controlul restrictiv al instituțiilor (engl. proprietary programs). Daca programul dumneavoastră este
GPL (licență, versiunea 2) () [Corola-website/Science/311426_a_312755]
-
deoarece nu se putea face o distingere între tagurile de memorie. Design-urile ce foloseau conținutul memoriei adresate (CMA) sunt numite mașini cu fluxuri de date dinamice. Acestea folosesc taguri în memorie pentru a facilita paralelismul proceselor. În mod normal, compilatoarele analizează codul sursă al programului pentru a depista dependențele între instrucțiuni și date pentru a se realiza o organizare mai bună a secvenței de execuție în fișierele de output binare. Instrucțiunile sunt organizate secvențial însă informația despre dependențe nu este
Arhitectură dataflow () [Corola-website/Science/322877_a_324206]
-
point. Alte sisteme, cum ar fi MMX și 3DNow!, oferă suport pentru tipurile de date care nu au fost interesate pentru publicul larg și au avut contexte costisitoare de schimbare a instrucțiuniilor pentru comutarea între utilizarea regiștrilor FPU și MMX. Compilatoarele, de asemenea, de multe ori nu ajutau programatorii. Astfel încât aceștia trebuiau să recurgă la limbajul de asamblare de codificare. SIMD pe x86 biți a avut un start lent. Introducerea de 3Dnow! de AMD și Intel Sse au provocat probleme confuze
SIMD () [Corola-website/Science/322888_a_324217]
-
la limbajul de asamblare de codificare. SIMD pe x86 biți a avut un start lent. Introducerea de 3Dnow! de AMD și Intel Sse au provocat probleme confuze, dar astăzi sistemul pare a fi stabilit ( după ce AMD a adoptat SSE) și compilatoarele noi ar trebui să conțină software pentru SIMD. Intel și AMD, furnizau biblioteci matematice optimizate ce folosesc instrucțiunile SIMD și alternativele open source că libSIMD și SIMDx 86. Computerele Apple au avut un succes mai mare, chiar dacă au intrat în
SIMD () [Corola-website/Science/322888_a_324217]
-
pe numerele complexe. Astfel, codice 1 va genera o eroare la compilare dacă "x" și "y" sunt valori de tip codice 16. Tot așa, alte șabloane care se bazează pe codice 9 nu pot fi aplicate la date de tip codice 16. Din nefericire, compilatoarele generează de ceva vreme mesaje de eroare oarecum criptice și nefolositoare în cazul acestui tip de eroare. Dacă se are în vedere ca un anumit obiect să adere la o metodă protocolară se poate trece peste aceast impediment. Un "șablon
Șablon (programare) () [Corola-website/Science/309480_a_310809]
-
mai mare decât macrourile. Există trei mari inconveniente întâlnite la utilizarea șabloanelor. În primul rând, foarte multe compilatoare au avut un suport limitat pentru șabloane, astfel încât utilizarea șabloanelor poate determina scăderea portabilității codului sursă. În al doilea rând, aproape toate compilatoarele produc mesaje de eroare neproductive și derutante când sunt detectate erori în codul șablonului. Aceasta poate face ca șabloanele să fie greu de programat. În al treilea rând, fiecare utilizare a unui șablon poate determina generarea de către compilator a unei
Șablon (programare) () [Corola-website/Science/309480_a_310809]
-
situațiile în care resursele microcontrolerului sunt limitate. Acest limbaj are nevoie de un spațiu de memorie mai mare și fișiere de cod intermediare care care duc la îngreunarea execuție programului. Cu toate acestea, datorită complexității crescânde a microcontrollerelor, a optimizării compilatoarelor pentru limbaje de nivel înalt care produc fișiere de cod comparabile în eficientă cu cele scrise în limbaje de nivel scăzut, limbajele de nivel înalt oferă rezultate mai bine decât restul limbajelor în anumite situații. Limbajul C, deși este un
Programarea microcontrollerelor () [Corola-website/Science/321287_a_322616]
-
de control" ("the controller"). PALM putea adresa direct 64 de memorie. Câteva modele ale lui IBM 5100 ajungeau cu memoriile ROS () și însumate la pește 64 , așa că un simplu sistem de bank switching a fost folosit pentru comprimare de date. Compilatoarele pentru limbajele și erau stocate într-o adresa separată a spațiului de stocare, la o adresă "ROS Lingvistică" pe care PALM o trata drept o . Prețurile variau de la 11,000 de dolari (modelul de 16 kB) până la 20,000 de
IBM 5100 () [Corola-website/Science/337529_a_338858]
-
permis cuplarea unor periferice destinate creșterii performanțelor și lărgirii gamei aplicațiilor: imprimantă (model MIM40 Electromureș), modem, înregistrator X-Y (un fel de imprimantă grafică), cuplor de proces, etc. Dezvoltările software au avut în vedere extinderea și perfecționarea monitoarelor, asambloarelor, interpretoarelor și compilatoarelor de limbaje de nivel înalt deja existente pentru calculatoarele precedente. Sistemul aMIC se baza pe o magistrală, formată din linii de date, adrese, comenzi și alimentare. Aceste linii erau disponibile la un conector extern, cu 50 de contacte, ceea ce oferea
AMIC () [Corola-website/Science/305975_a_307304]
-
putea oferi. Astfel se poate menționa aici dezvoltarea de sisteme geoinformaționale, sau informatică economică ori bioinformatică. Informatica teoretică se ocupă cu studiul teoriei limbajelor formale, respectiv automatica, teoria computațională și complexității, teoria grafurilor, criptologie, logică ș.a. punând bazele pentru construirea compilatoarelor pentru limbajele de programare și pentru formalizarea problemelor din matematică. Ea este, prin urmare, coloana vertebrală a informaticii. Automatele sunt în informatică mașini teoretice, având un comportament bine definit printr-o serie de reguli (algoritm), care alcătuiesc un program. Algoritmul
Informatică () [Corola-website/Science/296820_a_298149]
-
C () este un limbaj de programare standardizat. Este implementat pe majoritatea platformelor de calcul existente azi, și este cel mai popular limbaj de programare pentru scrierea de software de sistem. Este apreciat pentru eficiența codului obiect generat de compilatoarele C, și pentru portabilitatea sa. A fost dezvoltat la începutul anilor 1970 de Ken Thompson și Dennis Ritchie, care aveau nevoie de un limbaj simplu și portabil pentru scrierea nucleului sistemului de operare UNIX. Sintaxa limbajului C a stat la
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]
-
mult mai eficient decât dacă ar fi scris în alte limbaje de programare. Numai un cod scris cu foarte mare grijă într-un limbaj de asamblare poate fi mai performant, deoarece are control integral asupra mașinii, dar performanța avansată a compilatoarelor, combinată cu complexitatea noilor tipuri de procesoare, a făcut ca limbajul C să fie preferat și să fie acceptat din ce în ce mai mult de programatori. Una din consecințele acceptării și eficienței C-ului este aceea că multe compilatoare, biblioteci și interpretoare ale
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]
-
-l suporte. Pentru mulți ani, chiar și după introducerea standardului ANSI C, a fost considerat ca fiind „cel mai mic numitor comun“ pe care programatorii în C trebuie să-l respecte atunci când se vorbește de portabiliitate maximă, deoarece nu toate compilatoarele sunt scrise încă să suporte standardul ANSI C, iar o secvență de cod scrisă în K&R C respectă și ANSI C. În primele versiuni C, numai funcțiile care returnau o valoare non-integer trebuiau să fie definite sau declarate înainte de
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]
-
tip, totuși unele compilatoare afișau un mesaj de atenționare dacă o funcție era apelată cu un număr greșit de argumente. În anii ce au urmat publicației " K&C R", câteva caracteristici „neoficiale“ au fost adăugate limbajului C, fiind suportate de compilatoarele celor de la AT&T, precum și de alți producători. Acestea includ: La sfârșitul anilor 1970, C a început să înlocuiască limbajul BASIC devenind cel mai utilizat limbaj de programare. În anii 1980 a fost adoptat și de calculatoarele IBM PC, popularitatea
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]
-
C R, încorporând multe dintre caracteristicile neoficiale introduse secvențial. Totuși, comitetul pentru standardizare a introdus câteva caracteristici noi, cum ar fi prototipul funcțiilor (împrumutat din C++) și un preprocesor mult mai capabil. ANSI C este suportat de marea majoritate a compilatoarelor folosite astăzi. Mare parte din codul C scris acum este bazat pe ANSI C. Orice program scris exclusiv în standardul C este garantat să funcționeze corect pe orice platformă cu o implementare C conformă. Totuși, multe programe sunt scrise astfel încât
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]