75 matches
-
a demitizărilor, a aglomerărilor de mărunțișuri și a (uneori) iluzoriilor răsturnări de perspectivă. Fenomenul risca să devină nociv prin absolutizare, prin succesul înșelător (câte jurnale sau memorii editate în anii´90 ar mai fi primite astăzi la fel?) și prin complacerea în regimul minor al celei mai slabe estetici (până la non-literar). Jurnalele și memoriile nu fac, totuși, o literatură durabilă, nici exportabilă (ceea ce e un semnal major al lipsei de orizont), dar creează o alternativă temporară a discursului literar, până când ficțiunea
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
Ok, și? Ce ar fi de "citit" în acest roman? Se forțează din nou suprainterpretarea de atitudine, adică ceva de genul tânăra generație alienată, victimă a societății, nonconformistă, care este precum vorbește, dezinhibată, provocatoare, ratându-și existența prin inacțiune și complacere într-un mediu sordid, o generație fără vlagă, fără repere, cu un prezent "varză" și cu un viitor incert. Romanul lui Dan Țăranu se vrea acel tip de proză la finalul căruia nu rămâi cu nimic, acest nimic intenționând să
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
unui titlu. Odată ce Maria-Antoaneta se prinde care-i mișcarea, o execută și problemele inițiale (faptul că era venetică, scrutată de toată lumea și își trăia viața mereu sub observație, chestie de care scapă într-un tîrziu) se duc pe apa Senei. Complacerea ei în anumite situații nu i-o impune nimeni: tocmai, i se sugerează s-o ia mai ușor cu cheltuielile, iar ea refuză august, cu toate că vedea ce urlă presa vremii. Se joacă de-a țărăncuța și habar n-are cum
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
unde te crezi mata!", până la filozoficul " Se poate și așa", românul și-a exhibat ăntreaga paletă a strategiilor existențiale. Imobilismul tragi-comic, indiferență criminală față de timpul care se scurge fără a ne da osteneală de a-l marca an vreun fel, complacerea ăntr-un fel de pseudo-societate naturală ("Ce-o da Domnul!") sunt departe de-a ne califica pentru vreun rol an lumea modernă. Pentru covârșitoarea majoritate a românilor, modernitatea reprezintă un pericol la fel de mare ca molimele, cataclismele naturale sau războiaiele. Am vrea
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
Dintr-o ceremonie menită a trezi energii profunde, cum era odată actoria în vremuri nobile, azi nu a mai rămas decît aparențele unui delir histrionic. Parcă o conjurație a prostuluigust îi îndeamnă pe regizori să împingă degradarea pînă la treapta complacerii în deriziune. Din acest motiv, spectacolul de care ai parte pe scenele contemporane ascultă de același tipar: actorii se agită bezmetic, parcă stăpîniți de spaima că, dacă stau locului, tavanul sălii le cade în creștet. Li s-a inoculat atît
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
față nu erau încă zidite-n pereți și nici o altă/ încăpere nu era zidită dincolo -// atunci ne-am năpustit cu lăcomie înapoi asupra propriului trup/ am coborît și am tras cu furie trapele deasupra...". Poemele următoarelor volume vor transforma această complacere/ închidere în propriul "eu" în revoltă împotriva acestuia. Ieșirea în necunoscut, înfruntarea lui resemantizează vechile obsesii, mutîndu-le în afară. Toate sunt adunate și păstrate însă cu grijă într-un muzeu interior. Acesta este și titlul unuia dintre ultimele poeme, în
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
de lege, mulți foști slujitori ai regimului ar relativiza măcar rolul lor de atunci, apoi s-ar gîndi la actele lor și cine știe, ar avea, dacă n-ar fi periculos, și mustrări de cuget publice. Pînă atunci este o complacere generală și o conivență cu un trecut neclarificat încă. Care este mecanismul care creează acest tip de reacție, generală, iată? Să fie Franț Țandără, torționarul care a mărturisit, excepția de la regulă? Și dacă da, să însemne că trebuie să purtăm
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
un cuvînt, avem de-a face cu unul dintre acele texte care ne obligă să ținem seama de contexte. Mai întîi, nu putem face abstracție de fundalul biografic - poziția scriitorului din est, nevoit să aleagă între acceptarea compromisului, semnarea pactului, complacerea în minciuna generalizată a regimului totalitar și soluția cealaltă, a emigrării, asumarea condiției de "exilat" cu toate neajunsurile pe care le implică, la rîndul ei. Paradoxul constă însă în faptul că, dacă în primul caz, personalitatea individului este alterată de
Memoria ca formă de supraviețuire by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16573_a_17898]
-
în sinea lui, de efectul pe care-l produce asupra celorlalți șocul rostirii cu voce tare a unor lucruri care deranjează. Dar oare nu acesta-i rolul unui intelectual, să ridice semne de întrebare, să provoace îndoieli, să dărâme confortul complacerii în ideile luate de-a gata? Grass cu siguranță reușește acest lucru, chiar și când nu are dreptate. Cuvintele Fraților Grimm reprezintă, alături de alte cărți precum Între Germania și Germania ori Secolul meu, o completare a portretului unui artist complex
Scriitorul și conștiința sa by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2778_a_4103]
-
Pentru unii, tăcerea politică a evazionismului e o separare vinovată de regimul politic și de colectivitate prin lipsa de participare la construcția comunistă, pentru alții, retrospectiv, aceeași tăcere e o neimplicare anti-comunistă la fel de culpabilă, o consimțire la rău printr-o complacere în estetism. În fond, ambele atitudini, de pe poziții contrarii, cu justificări morale diferite, aduc argumentul angajamentului politic ca absolut necesar: din interior, fascismul și comunismul acuză literatura evazionistă de evitarea partizanatului în favoarea prezentului lor biruitor; ulterior, în postfascism și în
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
cum i se spunea în interbelic Cernăuțiului, grație spiritului de rivalitate culturală și totodată spre a-l distinge de acel „mic Paris“ care, sub imperiul hybrisului regățean, amenința să sufoce cultura regiunilor alipite în Marea Unire, pentru niște intelectuali ambițioși complacerea în trena Bucureștiului aducea cu o pasivitate lașă și cu o delăsare de rău-augur. Din acest motiv, spiritul german al Cernăuțiului, altoit pe stofa tinerimii autohtone, trebuia să dea o replică menită a întrece în ținută efervescența capitalei. Un Sturm
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
propovăduitor, și apoi alura teatrală a exemplelor date, care nu fac decît să-l distragă pe ascultător de la gravitatea subiectului. În fine, blîndețea cu care Mynster își admonesta ascultătorii îi părea lui Kierkegaard o invitație la lenea minții și la complacerea în letargie morală, cînd el visa de fapt la o înfiorare a cititorilor cu deșteptarea în ei a unui alt ochi asupra lumii. Un fel de metanoia în miniatură obținută prin forța cuvîntului bine ales. Numai că toate aceste defecte
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
două ori: necunoașterea esenței lucrului numit, care rămâne un mister, și faptul că, din acest motiv, numirea este convențională, o haină pusă arbitrar pe acea taină, veșmânt confecționat de colaborarea dintre simțuri și intelect. Salvarea, liniștea noastră sunt asigurate de complacerea tacit asumată în a considera că și lumea și cuvintele corespund realității cu care ne-am familiarizat. Atunci ce împlinește cuvântul în poezie ? Nemulțumit de axiologia realități de fiecare zi, poetul încearcă să creeze o lume suplimentară care să asigure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mânjiți cu sînge. Zicala că banii n-au miros e valabilă doar dacă nu te interesează cum au fost cîștigați. Că pentru bancherii elvețieni banii sînt inodori e de înțeles - nu și de aprobat! -, dar pentru statul elvețian neutru această complacere cu duhoarea haznalei bancare se cheamă neutralitate formală și complicitate cu tot ce e mai jegos din lumea afacerilor tenebroase internaționale. Din acest punct de vedere, mi se pare absolut revoltător să-ți pută compatrioții lui Mailat în timp ce te faci
"Jos din mașină!" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9089_a_10414]
-
elastică, ceea ce l-a făcut să nu cadă în erori fundamentale de estimație. În ipostază de cronicar literar, spre deosebire de alți scriitori care au făcut cronica literară ca amatori, el este unul dintre acei cu judecata cea mai pertinentă, nelăsând impresia complacerii în arbitrar și teribilitate paradoxală, cum se întâmplă cu Eugen Ionescu și nici nu se lasă antrenat de un subiectivism excesiv ca Anton Holban ori Ion Călugăru". Statutul echivoc al "impresionismului" îmbrățișat de critici renumiți precum Jules Lemaître, Taine, Sainte-Beuve
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
din categoria dramatică a talentelor care au căzut victimă epocii în care a avut nenorocul să se nască. În alte vremuri, harul lui ar fi putut da naștere unei melodii înălțătoare, așa însă avem de-a face cu o deplorabilă complacere într-o viziune plată. Să ne închipuim un helmint tîrîndu-se pe sol și susținînd superioritatea de principiu a senzațiilor în raport cu găunoșenia falacioasă a idealurilor înalte. Dar un helmint care caută să fie fericit fără a-i stînjeni pe alții și
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
opinia Pastorului. Însă, dincolo de corecția fizică, există una mai percutantă, cea psihică, iar mărturiile se obțin uneori în urma unui interogatoriu în toată regula. Ce se întâmplă cu acești copii, unde încetează copilăria și începe altceva, un sentiment profund de ură, complacerea în cruzime, orientarea violenței către vendetă și provocare? Este Pastorul prea sever? Insă nu numai de copiii Pastorului este vorba în film, ci despre copii în general, despre o nouă generație, aceea care va face din nazism religia ei, pentru că
Sfârșitul inocenței by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6312_a_7637]
-
ocupă? Ce găsim în poezia noastră de toate zilele și de toate revistele? Multă calofilie și lene. Bărbați scormonind obosiți printr-un logos bătrân și caduc; femei tânguind pretențios micul lor sentiment, reziduu al unui psihic depășit și epuizat. O complacere galeșă în descriptivismul mărunt al unei realități pragmatice irespirabile. Sau dimpotrivă, o fantazare arbitrară printre găselnițe lingvistice, zgure livrești și veșminte stilistice demodate.” Concepute, aflăm, în 1987, publicate, am văzut, în 1994, rândurile acestea rămân la fel actuale și astăzi
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
astfel de "convorbiri", l-aș defini așa: autorul interogat, orice ar face și oricât s-ar strădui, dă până la urmă dovezi de suficiență și tot explicân-du-se cu sinceritate lasă să apară la vedere "urechile de măgar" ale vanității literare, ale complacerii în propria imagine, cât mai favorabilă desigur... Putem spune că la Ionesco una ca asta nu se întâmplă - chiar niciodată... Crede în Dumnezeu? se interesează, cam brutal, interlocutorul. Nu sunt nici atât de prost, dar nici atât de inteligent pentru asta, nu
O evidență luminoasă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10092_a_11417]
-
labirintul existențial al acesteia, prin ghidarea de către lumina părților desprinse din adevărul universal, ce sălășluiesc în interiorul acesteia, în așteptarea descoperirii mărețe, succesive, a lor... Latura materială existențială dintotdeauna a fost necesară supraviețuirii, trăirii omenirii, însă alunecarea în extrema acesteia și complacerea astfel fără ridicarea privirii înspre propria conștiință, suprem profesor, de veghe mereu asupra trezirii spiritului propriu la adevăr, a condus nu de puține oricătre zbaterea în cea mai joasă condiție posibilă a decăderii umane, pe când deschiderea către cea spirituală a
ÎNTRE MATERIE ŞI SPIRIT de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383414_a_384743]
-
și praf, stârnit în pod de alungarea porumbeilor aciuați acolo la căldurică, iar fata coborâtă temporar în spațioasa pivniță, avându-se în același timp în vedere să nu-i lipsească nimic din ceea ce ar fi putut să-i schimbe neînduplecata complacere în starea de feciorelnicie: vin roșu, fripturi în sânge, opulente smochine, miere de albine cu sâmburi de nuci, vin de coacăze și mult măcriș proaspăt. Timp de câteva zile nu se întâmplă nimic important: fata rezistă cu brio tuturor asalturilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și datoria de a fi responsabil în și de viața ta, or discernământul este instrumentul de aplicare și executare a acestei obligații. Bineînțeles, dacă nu dorești să-ți găsești adăpostul și locașul în noroiul și mlaștina călduță și compromițătoare a complacerii în păcat, patimă, boală și suferință. Alegerea grâului de neghină nu este un lucru deloc ușor. Conștientizarea permanentă și neîncetată a prezenței tale pe lume, în fiecare moment și clipă este pusă la încercare de dorința de a lasă hățurile
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
prefaci îndrăgostit ,vei vinde iluzii celuilalt ,acela care arde pentru tine...DAR...până când?Câte iluzii îți vinzi ție însuți? Totul se plătește până la urma.Intr-o zi cineva te ve învăța că suferință iubirii te face mai fercicit decât domestică complacere:) Dar ...este drept,s-ar putea să nu ai de ales.Copii ,statut,avere...Ani lungi de relatie.Esti prins în propria-ti plasă. De aceea mă gândesc că ești într-o poziție bună când primești . Dar...într-o zi
SUB SEMNUL BALANTEI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356050_a_357379]
-
opus. Minciuna, distragerea atenție, crearea problemelor pentru a oferi soluția, strategia graduală, cea a amînării, tratarea copilărească a unor teme grave ale intereselor naționale, stimularea sentimentelor în locul gîndirii, menținerea în ignoranță și mediocritate a unor națiuni în totalitatea lor, confuzia, complacerea în mediocritate și inducerea lor în masă, învinovățirea continuă și fără temei a celor cinstiți, spionarea și asasinarea personalităților unor națiuni, deposedarea de resurse și intimidarea fățiță unor națiuni întregi nu vor duce niciodată la pace și securitate în lume
ALEGERILE DIN ROMANIA ŞI MOLDOVA (2014) de GEO STROE în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370581_a_371910]
-
idée atât de dragă artiștilor de pretutindeni. Chiar și în momentele dificile, nu neaparat de viață și moarte, poeta vede poezia tot ca pe un mijloc de evadare din lumea, care e departe de a fi maculată. Nu este o complacere necombatantă, ca în „Miorița”, ci este una activă, autoarea punându-se-n gardă, pentru „seniori”, care numai seniori nu sunt - acea „haită” de „hămesiți”, pândind parastasul și praznicul ei. Cartea este cea care o mântuie și care o apără. De
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]