21 matches
-
penală completă se compune dintr-o dispoziție care descrie faptul incriminat și o sancțiune care caracterizează ilicitul ca fiind de natură penală prin prevederea unei pedepse. (...)“ De regulă, trimiterea din conținutul unei dispoziții legale la alte norme poate avea funcție complinitoare, de extensiune sau de excludere (Ion Petcu, Folosirea normelor de trimitere în tehnica elaborării actelor normative, RRD nr. 10/1972, p. 42-52). În cazul în care îndeplinește o funcție complinitoare, norma la care se face trimitere întregește conținutul normei de trimitere
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
din conținutul unei dispoziții legale la alte norme poate avea funcție complinitoare, de extensiune sau de excludere (Ion Petcu, Folosirea normelor de trimitere în tehnica elaborării actelor normative, RRD nr. 10/1972, p. 42-52). În cazul în care îndeplinește o funcție complinitoare, norma la care se face trimitere întregește conținutul normei de trimitere, în care nu s-a voit să se repete situația anterior reglementată (dispoziția ori sancțiunea). În acest caz, norma de trimitere este incompletă, având caracterul unei norme de trimitere
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Circumscrisă rolului său de legiuitor negativ, Curtea Constituțională nu poate emite noi norme juridice, fie ele și numai cu rol complinitor, și nici să le modifice pe cele existente în sistemul normativ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 367 din 14 mai 2015, paragraful 14, sau Decizia nr. 162 din 24 martie 2016, paragraful 27). Așanumita omisiune legislativă este
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
La Fontaine. Cândva, Eugen Barbu, furios la culme pe critică, trimisese și el la o fabulă, aceea cu musca la arat. (...) Critica fără literatură (fără obiect) desigur că nu este cu putință. Dar critica nu parazitează literatura, ci o însoțește complinitor. Ca disciplină cu statut propriu, ea funcționează de relativ puțin timp, dar literatura a avut întotdeauna o conștiință critică. Instinctul creator al artistului trebuia vegheat, «strunit» din interior. Căci din interiorul literaturii acționează critica, și nu din afara ei, cum greșit
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
a cărei rotunditate este perfectă. Cine e Doamne, Altul decât Tine Străjer peste suflete? Mai este nevoie de vreo urmare? Într-o formă extrem de simplă și de concentrată poeta își exprimă gândul întreg, fără să fie nevoie de alte prelungiri complinitorii. Altă dată Cezarină Adamescu sugerează doar o idee, lăsând cititorului libertatea de a întregi gândul cu ceea ce consideră necesar. Mizează mult pe această complicitate dintre autor și cititor. Femei în Roșu Fete vopsite strident Meserie veche Cum era de așteptat
MICRO RECENZIE, (PROF.DR. IONEL NECULA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355106_a_356435]
-
și anxietăți și din adaptarea limbajului poetic la autosondarea reflexivă. Izotopia rănii inițiată încă din titlu se constelează în câteva figuri ale sensibilității. Figurile, înțelese ca proiecte identificabile în raport cu anumite obiecte lirice, se subsumează unei teme majore - (moartea) - și unora complinitoare: iubirea, beția și arta (poezia). Toate aceste patru teme sunt impregnate de ideea rănii în accepția de demers determinat ca deficitar, ca lipsit de plenitudine. S-ar zice că un spirit creator își sesizează și înfruntă rana majoră de a
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
dispoziția și pedeapsa din norma prevăzută în art. 193 din același cod constituie un procedeu de tehnică legislativă care, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, poate avea funcție complinitoare, de extensiune sau de excludere. În cazul în care îndeplinește o funcție complinitoare, norma la care se face trimitere întregește conținutul normei de trimitere, în care nu s-a dorit să se repete situații anterior reglementate (dispoziția ori sancțiunea). Prin
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
un procedeu de tehnică legislativă care, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, poate avea funcție complinitoare, de extensiune sau de excludere. În cazul în care îndeplinește o funcție complinitoare, norma la care se face trimitere întregește conținutul normei de trimitere, în care nu s-a dorit să se repete situații anterior reglementate (dispoziția ori sancțiunea). Prin această soluție de tehnică legislativă, între cele două norme juridice se creează o
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
reglementarea dreptului la repararea pagubei în concepția art. 539 din Codul de procedură penală este mult prea restrictivă, deoarece condiționează acest drept numai de criteriul nelegalității privării de libertate și refuză luarea în considerare a unui criteriu alternativ, cu caracter complinitor, care să valorifice soluția de achitare pronunțată - și, implicit, pe cea de clasare dată conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală -, indiferent de modul în care a fost dispusă măsura privativă de libertate în
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
pe drumul lui Kafka, pentru a mângâia fesele Statuii Libertății (...)” - din poezia Du-te și vino, băiatul meu! X „Și, vai, de dor, privirile-mi sunt treze, spre-acel abis lăuntric, temător, ascuns subtil în tandre paranteze, tot așteptând un gest complinitor.” - din poezia Gramatica iubirii Și altele, asemănătoare. X PREMIUL „GRIGORE TOCILESCU”: ORȚAN VALI, București Citate din poeziile premiate: „lângă cimitirul Ghencea în multe dimineți mă trezesc cu salve trase în onoarea celor duși. pe alte șine tramvaiul 32 intersectându-se
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
Dus de valurile gîndirei și de adâncimea conținerei generale ce e dată unei personalități, el trebuie să sacreze puterea sa formătoare spre a schimba pe cât se poate și corpul eteric într-unul real. Aci apare așadar actorul creator ca adevărat complinitor al poetului punîndu-și de țintă adevărul natural, reprezintarea unui om deosibit, individual, tocmai acolo unde acest adevăr nu e pus de poet în ecuilibru deplin cu coprinsul (general) în genere a celor reprezentate. Daca concentră tocmai înspre partea asta puterea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
norme penale de referire, al căror specific este faptul că ele își subordonează în parte conținutul, raportandu-se la reglementarea cuprinsă în altă normă, conținutul normei de referire urmând să se întregească cu elemente pe care le va procura normă complinitoare la care se adresează referirea "Consecință este că existența normei de referire depinde de existență normei complinitoare și orice modificare a acesteia atrage, implicit, și modificarea normei de referire"*1). Dispozițiile art. 97 și 98 din Codul silvic, ca norme
DECIZIE nr. 27 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. 1, 2 şi 4 şi ale art. 98 alin. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124416_a_125745]
-
-se la reglementarea cuprinsă în altă normă, conținutul normei de referire urmând să se întregească cu elemente pe care le va procura normă complinitoare la care se adresează referirea "Consecință este că existența normei de referire depinde de existență normei complinitoare și orice modificare a acesteia atrage, implicit, și modificarea normei de referire"*1). Dispozițiile art. 97 și 98 din Codul silvic, ca norme de referință, nu pot exista și nu pot fi deci aplicate, atâta timp cât nu sunt completate printr-o
DECIZIE nr. 27 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. 1, 2 şi 4 şi ale art. 98 alin. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124416_a_125745]
-
nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. Circumscrisă rolului său de "legiuitor negativ", Curtea Constituțională nu poate emite noi norme juridice, fie ele și numai cu rol complinitor, și nici să le modifice pe cele existente într-un sistem normativ; ea poate doar să constate incompatibilitatea ce, eventual, ar exista între o normă de reglementare primară și Legea fundamentală. De altfel, critica are ca obiect și o problemă
DECIZIE nr. 875 din 16 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214190_a_215519]
-
modificate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului sănătății, sunt constituționale. Astfel, normele de incriminare sunt norme penale divizate și reprezintă ceea ce în doctrină este cunoscut prin denumirea de norme de incriminare cadru proprii, iar dispozițiile din anexe reprezintă norme complinitoare. Faptul că norma complinitoare se poate găsi într-un alt act normativ, iar acest act normativ este de forță juridică inferioară legii nu contravine principiului legalității incriminării, nici principiului separației puterilor în stat. Este necesar ca elementele esențiale ale conduitei
DECIZIE nr. 1.577 din 7 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, referitoare la posibilitatea modificării tabelelor prin hotărâre a Guvernului, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 , aprobată prin Legea nr. 92/2010 , în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238208_a_239537]
-
Guvernului, la propunerea ministrului sănătății, sunt constituționale. Astfel, normele de incriminare sunt norme penale divizate și reprezintă ceea ce în doctrină este cunoscut prin denumirea de norme de incriminare cadru proprii, iar dispozițiile din anexe reprezintă norme complinitoare. Faptul că norma complinitoare se poate găsi într-un alt act normativ, iar acest act normativ este de forță juridică inferioară legii nu contravine principiului legalității incriminării, nici principiului separației puterilor în stat. Este necesar ca elementele esențiale ale conduitei incriminate să se regăsească
DECIZIE nr. 1.577 din 7 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, referitoare la posibilitatea modificării tabelelor prin hotărâre a Guvernului, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 , aprobată prin Legea nr. 92/2010 , în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238208_a_239537]
-
este de forță juridică inferioară legii nu contravine principiului legalității incriminării, nici principiului separației puterilor în stat. Este necesar ca elementele esențiale ale conduitei incriminate să se regăsească în cuprinsul normei penale de incriminare cadru, și nu în cuprinsul normei complinitoare din actul juridic cu forță inferioară. Lista cu substanțele ��i plantele periculoase reprezintă o componentă tehnică, și nu un element esențial prin care este descrisă conduita incriminată. Pe măsură ce sunt descoperite noi plante sau sunt inventate noi substanțe periculoase, Guvernul, la
DECIZIE nr. 1.577 din 7 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, referitoare la posibilitatea modificării tabelelor prin hotărâre a Guvernului, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 , aprobată prin Legea nr. 92/2010 , în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238208_a_239537]
-
fie cu elemente preluate dintr-o dispoziție nepenală. Prin urmare, norma de incriminare cuprinsă în art. 279 din Legea nr. 297/2004 este o normă penală de referire, întrucât, pe de o parte, este evident că orice modificare a normelor complinitoare determină schimbarea în mod corespunzător a conținutului legal al acestor infracțiuni, iar, pe de altă parte, elementul pe care norma îl împrumută este ipoteza și nu sancțiunea (așa cum se întâmplă în cazul normelor de trimitere). De altfel, norma penală în
DECIZIE nr. 53 din 25 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. 3 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 244-246, art. 248 şi 279 din Legea nr. 297/2004 raportate la art. 244 alin. (5) lit. a) pct. 2 şi lit. b) şi alin. (7) lit. a) cu aplicarea art. 276 lit. c) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240590_a_241919]
-
respins ca neîntemeiată o excepție similară, statuând în esență că norma de incriminare cuprinsă în art. 279 din Legea nr. 297/2004 este o normă penală de referire, întrucât, pe de o parte, este evident că orice modificare a normelor complinitoare determină schimbarea în mod corespunzător a conținutului legal al acestor infracțiuni, iar pe de altă parte, elementul pe care norma îl împrumută este ipoteza și nu sancțiunea (așa cum se întâmplă în cazul normelor de trimitere). De altfel, norma penală în
DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241089_a_242418]
-
ce intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești. Eventualele omisiuni ale legii sunt aspecte ce vizează în exclusivitate oportunitatea, și nu legalitatea actului normativ, astfel încât Curtea Constituțională nu poate emite noi norme juridice, fie ele și numai cu rol complinitor, și nici să le modifice pe cele existente într-un sistem normativ. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru
DECIZIE nr. 343 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 22 alin. (1) şi (2) şi art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255713_a_257042]
-
bazează pornește de la un constituent care reprezintă puterea absolută, aflându-se în fruntea tuturor, și merge către constituentul cu un statut mai scăzut, cei doi având o relație reciprocă, cu o ideologie comună. Relația de tip oyabun - kobun are drept complinitor relația “senpai - kōhai” (senior-junior), relație foarte bine reprezentată în cadrul instituțiilor de învățământ și cele culturale, cum ar fi cluburile de arte marțiale. Pecetuirea relației de acest tip se realizează printr-un ritual comun: împărțirea unei cupe de sake, astfel sigilându
Yakuza () [Corola-website/Science/308552_a_309881]