62 matches
-
ambivalenței?" Tocmai aceasta, ambivalența, este acel fel de a fi omenesc care nu poate fi moderat - ambivalenți sînt toți nevroticii, și toți antimodernii lui Compagnon ar fi avut nevoie de psihanaliză. Atîta doar că Antoine Compagnon e mai degrabă un comportamentalist și, mai mult încă (sau și mai puțin), un istoric. Desigur, Julien Gracq este, dintr-o anumită perspectivă, ideologică, adică nominalistă, un moderat; nu e Sartre, nu e Jean Ricardou, denunță cu subtilitate literatura "angajată". Dar cît de patetic o
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]
-
calitatea relației părinte-copil, în scopul reducerii tensiunilor și anxietății copilului. Acest gen de terapie intervine prin tehnici și metode specifice: atenție flotantă, asociații libere, interpretări ce au ca scop eliminarea tensiunilor interioare, prin conștientizarea și prin realizarea transferului terapeutic . Abordarea comportamentalistă (reprezentanți: J.B. Watson, G. Mead) analizează comportamentul individual în relația sa cu stimuli externi - exogeni. Acest model terapeutic este înțeles ca un proces de învățare deductivă. Se pleacă de la fapte, se ignoră cauzele și se aplică teoriile învățării în actul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
pot explica mai bine intențiile de vot. Categoriile de variabile utilizate frecvent de aceste modele pentru analiza comportamentului electoral sunt dintre cele mai diverse. După unii autori (Drăgan, 1998, p. 293) ele se împart în statutare (caracteristici demografice și economice), comportamentaliste (încredere, temeri, credibilitate, atitudini tradiționaliste sau contestatare, optimism/pesimism, sindromul autorității) și interactive (percepția mizelor politice și a situației economice, evaluarea contextului politic imediat și de perspectivă, efectele cognitive ale comunicării politice, evaluarea majorității câștigătoare). Într-un studiu cu privire la opțiunile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
să faci un astfel de exercițiu, părerea mea e că trebuie cunoscute metodologiile clasice ale interpretării actului imaginar - și asta-i preocuparea mea din ultimul timp. Există niște metode foarte clare, puse la punct În 50 de ani de studii comportamentaliste, motivaționaliste ș.a.m.d. care sunt sfinte. Ele dau răspunsuri foarte clare la niște probleme de natură imaginară. Focus-grupul e un exemplu clasic. Ceea ce nu poți să contabilizezi printr-un sondaj de opinie reușești să descoperi printr-un focus-grup bine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
social 242 9.3. Orientări teoretice fundamentale 244 9.3.1. Abordări centrate pe prezentul familial (sincronice) 245 9.3.1.1. Modelul comunicațional-sistemic 245 9.3.1.2. Terapia familială structurală 247 9.3.1.3. Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) 248 9.3.1.4. Terapia familială psihoeducațională 249 9.3.2. Abordări centrate pe trecutul familial (diacronice) 250 9.3.2.1. Modelul relațiilor obiectuale 250 9.3.2.2. Terapia familială multigenerațională 251 9.3.3. Alte abordări
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
economică, sporește calitatea vieții, au loc fenomene de „boom”demografic (creșterea rapidă a numărului de nou-născuți). Totodată, cercetările se reorientează spre subiecte „normale” ale familiei, grupate pe trei direcții: o orientare structurală, interesată de legăturile dintre familie și societate; orientarea „comportamentalistă”, preocupată de fenomenele și interacțiunile (de rol) din interiorul familiei; orientarea „acționalistă”, urmărind studierea comportamentelor familiale față de evenimente și situații date. În acest context și-a elaborat Talcott Parsons (1955) teza - atât de viu comentată și în parte infirmată - a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nevralgic (disfuncțional) al structurii familiei; - se utilizează ca tehnici terapeutice reîncadrarea (reframe) și mai ales restructurarea: adăugarea sau extragerea de subsisteme, implementarea de noi sarcini pentru a determina noi tranzacții și coaliții (subsisteme). 9.3.1.3. Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) tc "9.3.1.3. Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) " Îl are ca unul dintre reprezentanții de bază pe Gerard Patterson (1982). Ea se referă mai ales la tulburări de comportament ale copiilor și la relația părinți-copii. Asumpția centrală este că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
terapeutice reîncadrarea (reframe) și mai ales restructurarea: adăugarea sau extragerea de subsisteme, implementarea de noi sarcini pentru a determina noi tranzacții și coaliții (subsisteme). 9.3.1.3. Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) tc "9.3.1.3. Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) " Îl are ca unul dintre reprezentanții de bază pe Gerard Patterson (1982). Ea se referă mai ales la tulburări de comportament ale copiilor și la relația părinți-copii. Asumpția centrală este că orice comportament manifestat de un individ la un moment
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să modifice conduitele copiilor lor. Sunt și unele tehnici mai specifice, cum ar fi contractele bazate pe recompense și pedepse, experimente comportamentale (vezi 10.1. și 10.4). Nu e greu de înțeles din cele mai sus menționate că terapia comportamentalistă se poate combina eficient cu cea cognitivă, care face apel la schema de gândire automatizată, la false atribuiri, la raționamente și judecăți despre ceilalți (vezi 9.3.4.). Așa încât de mai multă vreme s-a încetățenit formula de terapie comportamental-cognitivă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de cele constructivist-interpretative, orientarea cognitivistă, deși admite alternative de gândire, are ca asumpție esențială existența unui referent ontic și a unei variante perceptiv-inferențiale corecte, fundamentată rațional. Ea face apel la fapte și deaceea dă randament sporit în combinație cu terapia comportamentalistă (vezi 9.3.1.3.). 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctivetc " 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctive" Cât din producțiile spiritului uman sunt idei noi și cât doar invenție expresională este nu numai o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
conturată (la mulți dintre subiecții studiați nu s-au evidențiat efectele testosteronului), ceea ce sugerează că determinanții agresivității sunt de altă natură. Agresivitatea ca răspuns Învățat Teoria Învățării sociale se referă la interacțiunile sociale umane, dar Își are originea În studiile comportamentaliste asupra Învățării animale. Teoria se concentrează asupra pattern-urilor comportamentale pe care oamenii le dezvoltă ca răspuns la situațiile create de mediu. Unele comportamente sociale pot fi recompensate, În timp ce altele pot fi sancționate; În cursul procesului de Învățare diferențiată, oamenii
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
care o pun Breger și McGaugh, care afirmă că tehnicile comportamentiste nu funcționează pe baza modelului S-R, ci pe aceea a unui model de învățare cognitiv. Dacă argumentația lor nu convinge cu ușurință, ea îi provoacă cel puțin pe comportamentaliști să identifice variabilele responsabile pentru eficiența terapiilor lor. Beck reia dezbaterea atunci când împarte tehnicile în două grupe: cele centrate pe cogniții și cele centrate pe comportament. Un concert de proteste se manifestă ulterior: pentru Ullman și Krasner, cognițiile sunt simple
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
grupe: cele centrate pe cogniții și cele centrate pe comportament. Un concert de proteste se manifestă ulterior: pentru Ullman și Krasner, cognițiile sunt simple comportamente observabile; o subclasă de comportamente, precizează Wolpe. Cognitiviștii răspund afirmând că, prin respingerea metodei introspective, comportamentaliștii abandonează esențialul în ceea ce privește comportamentul, adică funcțiile gândirii, judecății logice, raționamentului, etc. Această dezbatere de idei se complică datorită faptului că, între timp, apar modele de învățare mediatoare. Mahoney recunoaște trei astfel de tipuri: - condiționarea camuflată, - prelucrarea informației, - învățarea cognitivă. Cele
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de „personalitate”, atât de des folosit atât de către specialist cât și de oricine altcineva, s-a dovedit, până în prezent, puțin productiv în clinică. Dimensiunile personalității Eysenck a fost preocupat, chiar de la început, de „dimensiunile personalității”. El este unul dintre rarii comportamentaliști care, în afară de Pavlov, s-a consacrat studiului tipologiei. Miza este totuși importantă, deoarece se pune problema de a examina rolurile eredității și ale experienței în geneza comportamentelor. Dacă indivizii nu se condiționează în aceeași manieră, aceasta se datorează genotipului lor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care, de această dată, țin de logica formală. Ne putem întreba de unde provine această admirație exagerată a terapeuților care practică terapiile comportamentale pentru abordările cognitive, oricare ar fi, de altfel, variantele la care se referă aceștia. Este sigur că primii comportamentaliști, atenți doar la conduitele motrice observabile la animalele de laborator, au redescoperit că se găseau în situația, fiind vorba despre un subiect real, de a fi confruntați cu un individ capabil să emită idei și să aibă sentimente. Răul astfel
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fără o schimbare reală, unele variabile neexplorate de comportamentalism, variabile scoase în evidență mereu, ca urmare a contactului cotidian pe care aceștia îl aveau cu subiectul bolnav. Nu putem descrie în detaliu diferitele abordări cognitiviste utilizate în prezent de către terapeuții comportamentaliști. Ne vom limita la o descriere succintă a unor modele care influențează cel mai mult în prezent practica clinică. Cititorul va constata că, în cazul unor teoreticieni, multe dintre variantele enunțate mai sus sunt combinate, în timp ce alții preferă o variantă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că experiența conștientă joacă rolul de ecran în raport cu dinamica inconștientului. Cognitiviștii care aderă la teoriile lui Beck utilizează, în ceea ce-i privește, o abordare fenomenologică. Mecanismele inconștiente sunt analizate prin intermediul unei introspecții foarte precise. In plus, la fel ca și comportamentaliștii tradiționali, Beck consideră că, dacă trecutul este important pentru a explica geneza structurilor cognitive actuale, problemele subiectului se manifestă „aici și în prezent”. Mai mult, el neagă importanța insight-ului ca factor terapeutic. Tratamentul este structurat, organizat spre obiective precise și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
esențial didactică, generalizatoare și pur semantică, cel puțin la început, cognitiviștii școlii lui Beck cred că schimbările cognitive derivă din trăiri experiențiale, din teste efectuate în realitatea ce decurge din rezultatele restructurării cognitive, idei prin care aceștia se apropie de comportamentaliști. Bazele operaționale ale modelului lui Beck Analizând faptele, behaviorismul și psihanaliza nu acordă credit autodescrierilor furnizate de către subiect. Beck acceptă interpretarea individuală ca bază de plecare considerând că, alături de semnificația comună atribuită evenimentelor, există și o analiză personală, privată, mai
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
spirit, evitând astfel criticile acide ale psihanaliștilor care îi acuzau că ar confunda ființa umană cu porumbeii și șoarecii laboratoarelor behavioriste. S-a uitat faptul că tratamentul depresiei, primul obiect de studiu al lui Beck, era inspirat puternic din teoria comportamentalistă, s-a uitat faptul că teoria sa cognitivă împrumuta, destul de vag de altfel, conceptul schemei de la psihologia cognitivă experimentală, iar în rest nu prezenta decât un model descriptiv fondat cu precădere pe rațiune - altfel spus, pe inteligență. Această punere în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dintre subiect și mediul său social; - analiza mediului sociocultural și fizic în scopul examinării posibilităților și limitelor subiectului în funcție de normele, de condițiile în care evoluează acesta. Modelul princeps al lui Kanfer și Saslow demonstrează că, înaintea introducerii cognitivismului, primii terapeuți comportamentaliști luau deja în considerație factorii interni, developmentali și istorici ai subiectului. Influența acestuia asupra modelelor ulterioare este evidentă. Grila BASIC ID Modelul lui Lazarus, numit BASIC ID, își propune să evidențieze un profil de acțiune terapeutică care să permită o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stabilește adesea decât pe parcursul tratamentului. Literatura științifică abundă de modele teoretice ale unor problematici globale sau specifice. Este imposibil să prezentăm în lucrare o sinteză exhaustivă a acestora. Le vom poziționa pe scurt în raport cu determinanții privilegiați. Provenite din behaviorism, modelele comportamentaliste pun accentul mai ales pe rolul determinanților externi ai mediului fizic și social al subiectului (contingențe de întărire), chiar dacă recunosc pe acela al contingențelor interne. Remarcând limitele behaviorismului, modelele cognitiviste au insistat asupra importanței evenimentelor interne (cogniții) specifice subiectului și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-i amelioreze rezultatul. Să dăm sens eforturilor pacientului: necesitatea de a realiza o terapie integrativă Expunerea pacientului reprezintă elementul esențial al tratamentului fobiei sociale. Dar aceasta nu este practicată suficient de amplu, de regulat și de repetitiv, chiar de către terapeuții comportamentaliști, datorită, fără îndoială, faptului că aceasta consumă timp și este mai dificil de coordonat în cazul fobiei sociale decât în alte tulburări. Se cunoaște, totuși faptul că expunerea are efecte care depășesc cadrul comportamental și că aceasta permite să se
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
raționamentului socratic cu subiecții care suferă de tulburare obsesională și compulsivă impune ca terapeutul să fie antrenat, dacă acesta nu dorește să se piardă în înlănțuirea de gânduri automate. In general, terapeuții combină cele două tehnici, cea cognitivă și cea comportamentalistă, ceea ce pare a fi o bună idee, cu condiția de a le aplica corect și pe una și pe cealaltă. Terapeutul poate alege, de asemenea, una sau alta dintre aceste tehnici și dacă, la sfârșitul programului, rezultatul nu este satisfăcător
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o unitate indivizibilă în materie de disfuncție. Ei n-au exclus, totuși, celibatarii și au preconizat, în cadrul clinicii lor, să se apeleze la parteneri terapeutici sau de „substituție”. Această abordare a lui Masters și Johnson a devenit mai directivă și comportamentalistă, la polul opus aproape față de terapia lui Freud asupra sexualității conflictuale: sexualitatea s-a „desprins atunci de orice implicare conflictuală” pentru a se centra asupra valorizării (aspectul pozitiv) și a sensibilității corporale. Intimitatea, împreună cu calitatea sentimentului în cadrul cuplului, și-a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
afaceri) și alții. În ceea ce privește psihoterapia, acest serviciu este limitat la o clasă de specialiști pregătiți strict pentru acest domeniu, adesea practicând un anumit tip de psihoterapie, care îi definește ca atare. Psihoterapeuții sunt astfel clasificați, în interiorul clasei profesionale, ca psihanaliști, comportamentaliști, somatoterapeuți, gestalt terapeuți și așa mai departe - promovând un nivel ridicat de specializare în interiorul profesiei de psihoterapeut. 5. Timpul alocat intervenției este, de asemenea, diferit, consilierea petrecându-se într-un interval temporal bine delimitat, de regulă cât mai scurt, în timp ce
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]