73 matches
-
romanul contemporan (de exemplu) sunt date de categorisiri care oferă o imediată orientare a cititorului în câmpul vast al temelor și al formulelor narative. Avem astfel roman polițist, social, istoric, de aventuri, de spionaj, SF, politic, de familie, de tip comportamentist, de dragoste, document, memorialistic, de analiză psihologică, parabolic, dar și roman-confesiune, roman-rechizitoriu, roman-experiment, roman-eseu, roman de imaginație sau roman fantezist și ironic. Diversificarea tematicii și a tipurilor de narațiune e, în sine, un spectacol interesant al peisajului epic desfășurat pe
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
a celui care observă și relatează, a celui care este urmărit cu un respect înfricoșat... Timpurile narațiunii se modifică și ele neîncetat, astfel că statura personajului central se dimensionează prin scene live și descrieri la a doua mână, gesturi decupate comportamentist și istorisiri complicate, stufoase, pe care judecătorul Viziru încearcă, ulterior, să le decanteze. Altfel spus, Antipa e văzut din afara și dinlăuntrul lui, la prezent și la trecut, în diferitele medii prin care trece și în pupila mărită de spaimă a
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
sarcină de a articula toate aceste rătăciri într-o construcție artistică solidă. Daniel Bănulescu trece cu brio acest examen autoimpus, dovedind o maturitate compozițională remarcabilă și, pe de altă parte, reală adâncime psihologică. Personajele nu sunt văzute și descrise exclusiv comportamentist, înfățișate ca niște suprafețe plane, și explorate pe dinăuntru, "parcurse" din unghiul diformității lor mentale, cu scotocirea cotloanelor creierului și sufletului. Egale cu sine (cu boala lor) de la început și până la final, sunt făcute, în mod subtil, să se devoaleze
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
pe ei, un observator atent, scormonitor făcând naveta și intermediind la nesfârșit între noi și personaje. De regulă, acestea se individualizează și devin pregnante prin vorbele, tonul, gestica, mimica, faptele și înjurăturile colorate, captate vizual și auditiv, ca în proza comportamentistă. Apar însă și infiltrări în interiorul conștiinței lor, flash-uri ce luminează deodată gânduri profunde, lacunar exprimate, sentimente încă ascunse, obsesii care îi macină pe sub aparența de băieți duri, de Ferentari. Vezi, pare că ne avertizează prozatorul, folosindu-se cu subtilitate
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
organizației în rezolvarea problemei? Conflictul subordonaților: Este conflictul dintre subordonați mai degrabă preferat decât soluțiile? Informația subordonatului: Au subordonații suficientă informație pentru a lua o decizie de calitate 215? Pe de altă parte, leadership-ul transformațional este un produs al teoriilor comportamentiste și al celor caracteriale. Este bazat pe valori ca viziunea, inspirația, împuternicirea, stimularea intelectuală, carisma, simbolismul, integritatea și considerația. Acest stil îl convinge pe lucrător să fie dedicat, pasionat, să pună suflet în ceea ce face, dincolo de ceea ce este scris în
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
îi privea cum zburau, sfâșiata de tandrețe. Aproape că zbura și ea cu ei. Aproape că vedea și ea întinderile albastre de apă, vârful copacilor, iarbă în flăcări, lumina întunecată a cerului coborât pe pamant“. Carmen Firan scrie o proza comportamentista, „filmica“, de observație realistă, cu tonuri confesive, adesea cu accente satirice, de cactus țepos, sau cu un touch poetic, de petala catifelata.
The American Dream și alte zboruri by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5347_a_6672]
-
inclusiv capitolele existenței în funcție de modificările politice radicale: Leningrad (1949-1955); București (1955-1965); București (1965-1989); București (1990- 2012). O formă indirectă de acceptare modestă, însă deloc fatalistă, a statutului omului „subt vremi”. În aceste condiții, reconstituirea autobiografică aduce mai mult a roman comportamentist decât a confesiune. Nu știu dacă din pudoare sau din eschivă strategică, esteticianul a găsit în fapte mai degrabă decât în motivarea sau interpretarea lor sensul unei existențe. De aceea, raportat la numărul de pagini, avem puține portrete - și chiar
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
în registrul licențios, ca și registrele atât de diverse ale limbii: de la limbajul reclamei la cel al narațiunii clasice, la cel al sondajului de opinie, caracterizând categorii sociale și profesionale și de vârstă foarte variate, la cel mai sec registru comportamentist. V-au fost suficiente dicționarele rusești obișnuite? DF: În linii mari, da, fiindcă am un număr impresionant de dicționare și enciclopedii. Internetul mi-a fost și el de mare ajutor, pentru că, totuși, multe din expresiile argotice intrate în limba rusă
"Fiecare traducere e o provocare" by Denisa Fejes () [Corola-journal/Journalistic/10709_a_12034]
-
de Canada rămâne mai aproape de confesiune, asemenea, de pildă, romanului Interior, 1931, de Constantin Fântâneru, și mai puțin o proză ficțională ce împrumută stilul confesiunii, ca în romanele lui Camil Petrescu. Faptele și întâmplările sunt recreate dintr-o perspectivă predominant comportamentistă, așa cum s-au produs în circumstanțe referențiale. între ficțiune și realitatea extralingvistică se interpune filtrul unei instanțe narative ce-și asumă rolul de narator și de personaj principal în narațiune. Naratorul știe tot atât cât știu personajele imaginate și nu
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
omniscient (un narator heterodiegetic spune ce se întîmplă și are libertatea de a intra în mințile personajelor și de a comenta acțiunea). Tipurile 1 și 2 corespund NARAȚIUNILOR HOMODIEGETICE cu FOCALIZARE INTERNĂ, tipul 3 NARAȚIUNILOR HETERODIEGETICE cu FOCALIZARE EXTERNĂ (NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ, MODUL DRAMATIC), iar tipul 4 NARAȚIUNILOR HETERODIEGETICE cu FOCALIZARE ZERO (NARATOR OMNISCIENT). ¶Brooks, Warren 1959. cititor [reader]. Decodificatorul sau interpretul (unei narațiuni scrise). Acest cititor real sau concret nu trebuie confundat cu CITITORUL IMPLICAT al unei narațiuni sau cu NARATARUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau PUNCT DE VEDERE în care informația transmisă este în cea mai mare parte limitată la ceea ce fac și spun personajele, neexistînd o mențiune directă a ceea ce gîndesc sau simt ele. Focalizarea internă este caracteristică așa-numitei NARAȚIUNI OBIECTIVE sau COMPORTAMENTISTE (Dealuri ca elefanți albi), iar una din consecințele sale este că NARATORUL spune mai puțin decît știe un personaj sau altul. ¶Mai mulți naratologi argumentează că focalizarea exterioară se definește în funcție de un criteriu diferit de cel ce caracterizează FOCALIZAREA ZERO
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1957 [1972]; Todorov 1966 [1972a], 1981. mod dramatic [dramatic mode]. Unul din cele opt puncte de vedere în clasificarea pe care Friedman o operează înlăuntrul PUNCTULUI DE VEDERE. Cînd se adoptă modul dramatic ca în așa-numita narațiune OBIECTIVĂ sau COMPORTAMENTISTĂ (Dealuri ca elefanți albi, Vîrsta ingrată) informația furnizată e în mare parte limitată la ceea ce fac și spun personajele și nu există vreo indicație despre ceea ce percep ele, sau gîndesc, sau simt. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și FOCALIZARE EXTERIOARĂ, PUNCT
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un NARATOR IMPERSONAL; un narator care prezintă situații și evenimente cu un minimum de mediere naratorială și care nu se referă în vreun fel la un sine narator, sau la o activitate de narare. Naratorii absenți sînt caracteristici pentru NARAȚIUNILE COMPORTAMENTISTE. Vezi și NARAȚIUNE MEDIATĂ, NARAȚIUNE NENARATĂ, REPREZENTARE. narator conștient de sine [self-conscious narrator]. Un NARATOR care este conștient că narează; un narator care își discută și comentează prestația. Holden Caulfield în De veghe în lanul de secară este un narator
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau își ia drept subiect de reflecție acele elemente narative din care este constituită și prin care este comunicată (NARATOR, NARATAR, NARAȚIE etc.). Tristram Shandy e o narațiune autoreflexivă; Germinal nu este astfel. ¶Chambers 1984; Dällenbach 1977; Hutcheon 1984. narațiune comportamentistă [behaviorist narrative]. O NARAȚIUNE OBIECTIVĂ; o narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ și limitată astfel la redarea comportamentului (cuvinte și acțiuni, dar nu gînduri sau sentimente), înfățișarea personajelor și fundalul pe care se conturează ele (Ucigașii). În acest tip de narațiune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care are FOCALIZARE ZERO (Bîlciul deșertăciunilor, Adam Bede). ¶Bal 1977, 1981a; Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983; Vitoux 1982. narațiune obiectivă [objective narrative]. 1. O narațiune caracterizată de atitudinea de detașare a naratorului față de situațiile și evenimentele povestite. 2. O NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ. ¶Brooks, Warren 1959; Hough 1970; Magny 1972; Romberg 1962; van Rossum-Guyon 1970. Vezi și MOD DRAMATIC, NARAȚIUNE SUBIECTIVĂ. narațiune polifonică [polyphonic narrative]. Vezi NARAȚIUNE DIALOGICĂ. ¶Bakhtin 1981 [1982], 1984 [1970]. narațiune previzibilă [predictive narrative]. O narațiune în care NARAȚIA precede
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
subjective narrative]. 1. O narațiune caracterizată de un NARATOR EXPUS, ale cărui sentimente, credințe și judecăți colorează tratamentul situațiilor și evenimentelor prezentate. 2. O narațiune în care sînt introduse gîndurile sau sentimentele unui personaj sau altul (în opoziție cu NARAȚIUNEA COMPORTAMENTISTĂ). ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și NARAȚIUNE OBIECTIVĂ. narațiune-cadru [frame narrative]. O narațiune în care se inserează o altă narațiune; o narațiune care funcționează ca un cadru pentru o altă narațiune, oferindu-i un mediu înconjurător. În Manon Lescaut, narațiunea domnului
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narator heterodiegetic cu punct de vedere intern: Ambasadorii); și SITUAȚIE NARATIVĂ LA PERSOANA ÎNTÎI (narațiune la persoana întîi: Marile speranțe, Greața). Acestor trei categorii (sau altora care sînt în esență similare), Romberg o adaugă pe aceea a naratorului ca observator comportamentist (Dealuri ca elefanți albi). ¶Uspenski consideră că punctul de vedere se manifestă pe patru planuri diferite ideologic, frazeologic, spațio-temporal (perspectiva spațială a naratorului fiind centrată pe narat și distanța temporală fiind calculată față de narat) și psihologică (distanța psihologică a naratorului
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
neutral narrative type]. Un tip de narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ. Împreună cu TIPURILE-NARATIVE AUCTORIAL și ACTORIAL, tipul narativ neutru (Ucigașii) este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ, MOD DRAMATIC, PUNCT DE VEDERE. tipologia intrigii [plot typology]. Determinarea sistematică a tipurilor de INTRIGI potrivit similitudinilor structurale sau de altă natură. De exemplu, intrigile pot fi euforice (norocoase: lucrurile se schimbă în bine), sau disforice (fatale: lucrurile se schimbă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
are sfârșit tanatic. Arhip face totul cu o impasibilitate analoagă aceleia a lui Meursault, personajul lui Albert Camus, însă disimulată prin exteriorizări melodramatice, suspecte. Pe de altă parte, Minciuna se deosebește de Străinul prin aceea că, în loc de întrebuințarea tehnicii narative comportamentiste, alternează introspecția cu fracturări ale discursului, cu abrevieri, în genere cu procedări prin care sunt introduse echivocul, enigma, confuzia, misterul. Intimidat până la traumatizare de mediul înconjurător, în care se implică totuși erotic, insul își inventează la întâmplare o lume interioară
COJOCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286325_a_287654]
-
prin sistemul de întăriri și pedepsetc "5. Modificarea comportamentului prin sistemul de înt\riri [i pedepse" Baza teoretică a modificării comportamentului prin sistemul de întăriri și pedepse o constituie mecanismul condiționării operante, studiat de unii reprezentanți de seamă ai școlii comportamentiste (Thorndike, Tolman, Guthrie). Într-o serie de experimente, ei au descoperit că dacă un anume comportament este în mod consecvent urmat de recompensă, comportamentul are o mai mare probabilitate să se producă din nou. Acest fenomen începe să fie cunoscut
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
absolut, cum e al lui Molière. Nu vreau să spun că al lui Cervantes nu e de asemenea un comic absolut, dar prin natura temporală a desfășurării epice devine inevitabil heterogen. Arta comică e prin excelență una, ca să ziceau așa, „comportamentistă”, adică e una de curată „fenomenologie”, de percepere a „manifestării”. E un domeniu al exteriorității, în care implicația psihică e în mod necesar minimală și sumară. De aceea, toate imputările de uscăciune, inumanitate și altele de acestea, care i se
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
monologul atribuit personajului cu încrucișarea unghiurilor de vedere, pe care uneori le corectează prin intervenția autorului omniscient, având a juca rolul personajului-martor principal, focalizant al perspectivei (conform teoriei narative a lui H. James) - în epica cu subiect contemporan, cu descrierea comportamentistă a unor personaje istorice cărora li se atribuie psihologii moderne - în ficțiunea istorică. D. a creat câteva personaje feminine care tind să se aglutineze într-o imagine a femeii contemporane, ce contrazice tipologia tradițională: „femeia cultivată, misterioasă, de o agerime
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
formal, G. venea cu remarcabile proze inspirate din realitatea cotidiană, cu precădere din zona ei „intimistă”. Construite convingător, hrănite din observarea atentă a „banalului”, povestirile și nuvelele vădeau capacitate de notație inteligentă, instituind impresia concretului, familiarului și autenticității; prin procedări comportamentiste, ele năzuiau să surprindă coordonatele unor psihologii. Piesa eponimă a cărții (un mic roman, de fapt) include două jurnale intime - al unei fete și al unui bătrân - independente, cu o foarte vagă legătură între ele, care trezesc însă interesul prin
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
Era târziu, e influențată de formulele narative camusiene și kafkiene și prezintă o atmosferă dezolantă, pesimistă, în contrast cu optimismul oficial. Năruirea morală a individului și încercările de recuperare sub presiunea unui timp tensionat istoric și psihologic condiționează întoarcerile retrospective și radiografierea comportamentistă a reacțiilor și trăirilor. „Târziul” se instaurează în realitate și în suflete, producând fisuri și mutații, personajele se înscriu în galeria celor învinși. Publicist cu vocație, S. a intervievat diferite personalități - Aici și acum (1976) și Pentru tine bat... - și
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
care S. încearcă să îmbine motivul autoreferențialității (protagonistul are intenția să scrie o proză cu același titlu) cu transcrierea unor instantanee din viața de zi cu zi. O narațiune interesantă este și Pământ de flori, unde sunt „reconstituite”, în manieră comportamentistă, dar și recurgându-se la imageria de tip oniric, ultimele scene și gânduri ale unui erou mort pe front. SCRIERI Pe malul fluviului, departe..., București, 1968. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Pe malul fluviului, departe...”, RL, 1968, 3; Cornel Ungureanu, „Pe
STOIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289947_a_291276]