868 matches
-
diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are loc dezvrăjirea limbajuală a
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are loc dezvrăjirea limbajuală a lumii în mesaj și desacralizarea ei drept comunicare. Categoria
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
se pot desprinde din examinarea textelor filosofice? Textul, discurs de tip scris, apare ca manifestarea unui comportament care, preciza același Lyotard (1997, p. 73), dacă este într-adevăr comportament, „are un sens”, iar percepția „evidentă și imediată a sensului constituie comprehensiunea”. Ansamblul proceselor de comunicare este un sistem dinamic și deschis de mesaje. Analiza datelor poate determina dacă aceste procese au propria lor existență și caracteristici specifice. Comunicarea este manifestă în sistem atunci când comportamentul său nu poate fi explicat prin cel
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
situație. Constantin Noica arăta că “întrebarea de temelie a cunoașterii” este “dacă a înțelege înseamnă a găsi ori a pune înțelesuri” (C. Noica, 1993, p. 51). El opta pentru teza punerii de înțelesuri. După cum, lucru demonstrat de M. Heidegger, orice comprehensiuni este obligatoriu precedată de o precomprehensiune, tot astfel înaintea oricărui mesaj se înregistrează un pre-mesaj, constând într-o investiție uni- sau bilaterală de de intenționalitate. Mai exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
o defulare. Nu-ți servește la nimic să respecți, dacă nu ești respectat, să fii bun într-o lume rea, să înghiți insulte și nedreptăți de la cei de o seamă cu tine. Doar ești om, ființa superioară, înzestrată cu gândire, comprehensiune, judecată dreaptă... Umilința și generozitatea ta sufletească vor fi considerate de ceilalți drept semn de slăbiciune, supunere și prostie. Pot afirma că o dată cu publicarea primei mele cărți, am înțeles mai bine toate acestea și m-am iertat. M-am împăcat
INTERVIU CU MAGDALENA BRĂTESCU, SCRIITOARE ŞI JURNALISTĂ ISRAELIANĂ DE ORIGINE ROMÂNĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1415448701.html [Corola-blog/BlogPost/367641_a_368970]
-
avut creionare, transfigurare - nu vei ști cat de mare! Tu nici nu vei fi decât în a mea închipuire om complet prin iubire, descoperit în a patra dimensiune! Care-i? Închide ochii și deschide doar al tău interior și prin comprehensiune se formează un întreg adevăr nevisat și nesperat! Referință Bibliografică: Octombrie nou / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1754, Anul V, 20 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
OCTOMBRIE NOU de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 by http://confluente.ro/lia_vana_1445367176.html [Corola-blog/BlogPost/368227_a_369556]
-
dedicat mamei. „Umeri de flori” (Bacău, Ed. Art Book, 2012) iscodește posibilitățile exploratorii ale copilului „în lumea devenită o jucărie stricată”. Versurile cuprind fantazări aproape moralizatoare și mistere elucidate cu o maturitate poetică percutantă pentru vârsta autoarei. Percepute cu o comprehensiune precoce, tainele omenirii îi sunt iluminate „de felinarele din semnele mirării”. Când o bântuie gustul deznădejdii, Ana Maria „caută rugăciuni pentru aduceri ... Citește mai mult După „Grădina mea”, 2009 (debutul poetic), Ana Maria Gîbu și-a sporit zestrea literară cu
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
dedicat mamei. „Umeri de flori” (Bacău, Ed. Art Book, 2012) iscodește posibilitățile exploratorii ale copilului „în lumea devenită o jucărie stricată”. Versurile cuprind fantazări aproape moralizatoare și mistere elucidate cu o maturitate poetică percutantă pentru vârsta autoarei. Percepute cu o comprehensiune precoce, tainele omenirii îi sunt iluminate „de felinarele din semnele mirării”. Când o bântuie gustul deznădejdii, Ana Maria „caută rugăciuni pentru aduceri ... XXI. NOUL COD DIN DOUĂ CUVINTE, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 830 din 09 aprilie
ANA MARIA GÎBU by http://confluente.ro/articole/ana_maria_g%C3%AEbu/canal [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Universul mărunt, al boabei și al fărâmei, pare inepuizabil în cărțile Olimpiei Sava, o Elena Farago a literaturii pentru copii. Pasiunea cu care investighează lumea pură a celor mici și cu care inventează universuri compensatorii, comprehensiunea cu care se apleacă asupra unor teme de interes pentru cei mici, urmărind, deopotrivă, latura estetică și etică, se armonizează în empatia maturului atât pentru lumea inocentă a copilăriei, cât și pentru coordonata formativă a tematicii abordate. Această latură formativă
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415888342.html [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
de a fi fost un „poet religios”, pe prozatorul Constantin Pădureanu unii ar putea, din decodificarea titlurilor unora dintre lucrările sale, să persevereze a-l gândi pe acesta ca pe un scriitor religios. Decodificarea constituie însă doar forma preliminară a comprehensiunii și interpretării unei opere literare. Universul imaginar (diegeza) impune abordarea dintr-o perspectivă hermeneutică globală de descifrare a sensurilor generice, a semnificațiilor concrete și a înțelesurilor specifice generate de text. Fundamentată pe o semantică romanescă echilibrată, lectura onestă a cărții
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
intră cu greu în Rudari. Acest lucru face ca localitatea să-și păstreze specificul. Identitatea satului provine în mare din ceea ce se ridică la nivel de întreg din expresia existențială a părților. Familia care se constituie într-o lentilă de comprehensiune, este familia Scarlat. Lisandru Scarlat are doi fii, pe Pavel și pe Tudor. Acum văduv, Lisandru își regăsește iubirea din tinerețe, pe Lucreția Doșcă, văduvă și ea. Dorește s-o aducă la el acasă, dar Pavel se împotrivește și are
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
etc. De asemenea, lumea stee o unitate ierahică: unitas ordinis. Ea are rost, este rânduită, în sensul că nimic nu este întâmplător în teritoriul ei. Este o ordine vie, flexibilă, care nu exclude misterul, iar sociologia cerului se instituie prin comprehensiunea proximității, sub forma începutului parcurgerii, convertirea vidului în interval dinamic, în drum. Prin extensie, putem compara capacitatea autorului de reprezentare și de exemplificare a angelologiei sau a unor elemente de celest cu talentul unui pictor care, prin culori meșteșugite, dă
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_despre_ingeri_de_andrei_plesu.html [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
grijă la acuratețea conceptelor, cu prudență în lansarea ipotezelor, cu meticulozitate în furnizarea argumentelor, a exemplelor și ilustrărilor. În aceeași preocupare pedagogică are convergență și întregirea interviurilor cu informații suplimentare în ce privește viața și activitatea intervievaților. Aceasta contribuie nu numai la comprehensiunea intervievaților și la înțelegerea temei centrale a discuției, dar, în special, la perceperea activității de intervievare ca o muncă jurnalistică ce necesită concept și efort. În plus, organizarea cărții în două trepte teorie/practică duce la fixarea unui model de
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriela-rusu-pasarin-actualitatea-interviului-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
care au făcut ca ceea ce părea istorie să se dovedească a fi analiză mentalitară: profunzimea analizei și trecerea timpului. Profunzimea observației istorice a prins în istoric și mentalitarul. Trecerea timpului a întunecat analiza social-politică și a adus în prim-planul comprehensiunii analiza mentalitară. V. În carte primează evaluarea din perspectiva unui spirit echilibrat, responsabil, onest și de bună-credință. Tematizarea prezintă o largă extensie socială, culturală și artistică. Problematizarea are preeminență asupra descriptivului. În ultimă instanță, spiritualul prevalează asupra evenimențialului. Observația istorică
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-perjovschi-astia-suntem-istorie-si-mentalitate-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
italian, o barieră interioară apărută în mentalul acestuia de a exercita și un alt tip de lectură a semnelor multiple și evidente din spațiul rețelelor de socializare, cu toate că domeniul foarte larg al semioticii implică el însuși o deschidere plină de comprehensiune și generozitate a specialistului în raport cu arhitectura complexă a nenumăratelor unități culturale existente acum pe plan global, sau e vorba aici despre cu totul și cu totul altceva, sibilinic, ce, deocamdată, nu ni se deslușește cu rapiditate gândirii?!... Desigur, nu vrem
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
Tăcerea s-a umplut de sens și țel, Tăcerea era drumul către El. Așa-I vorbeam. Spunâdu-I tot, deschis, Așa-I vorbeam : Abis lângă abis. . Poetul modern al poiesisului mistic, Eugen Dorcescu, crează în literatura contemporană poate cea mai înaltă comprehensiune a “unui mare poet religios”, așa cum a fost numit de Adrian Dinu Rachieru în prefața la volumul Omul de cenușă, 2002 și după cum întreaga critică - atentă la valorificarea și catalogarea valorilor autentice în literatură- îi conferă un prim loc meritat
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are loc dezvrăjirea limbajuală a
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are loc dezvrăjirea limbajuală a lumii în mesaj și desacralizarea ei drept comunicare. Categoria
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
se pot desprinde din examinarea textelor filosofice? Textul, discurs de tip scris, apare ca manifestarea unui comportament care, preciza același Lyotard (1997, p. 73), dacă este într-adevăr comportament, „are un sens”, iar percepția „evidentă și imediată a sensului constituie comprehensiunea”. Ansamblul proceselor de comunicare este un sistem dinamic și deschis de mesaje. Analiza datelor poate determina dacă aceste procese au propria lor existență și caracteristici specifice. Comunicarea este manifestă în sistem atunci când comportamentul său nu poate fi explicat prin cel
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
situație. Constantin Noica arăta că “întrebarea de temelie a cunoașterii” este “dacă a înțelege înseamnă a găsi ori a pune înțelesuri” (C. Noica, 1993, p. 51). El opta pentru teza punerii de înțelesuri. După cum, lucru demonstrat de M. Heidegger, orice comprehensiuni este obligatoriu precedată de o precomprehensiune, tot astfel înaintea oricărui mesaj se înregistrează un pre-mesaj, constând într-o investiție uni- sau bilaterală de de intenționalitate. Mai exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
posibilitatea colosală ce i se oferise, aceia ca prin comunicare putea , nu numai prin simpla numire a tuturor lucrurilor (el a numit și femeia...) neștiind încă adevăratul sens al existenței ei... Comunicarea prin care putea afla de fapt toate dimensiunile comprehensiunii celuilalt, dar și a Lui Dumnezeu! Comunicarea ca unealtă a iubirii și scop existențial final al omului, așa încât într-un cuplu poate ridica intimitatea pe treapta cea mai înaltă atunci când este activă și bine utilizată! Nu poate fi așa dacă
DRAGOSTEA, POVESTE VECHE… de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1455282154.html [Corola-blog/BlogPost/369209_a_370538]
-
profesorul desfășura, în fața noastră, ample etimologii pentru diversele cuvinte, urmărind transformările suferite, de la sanscrită, prin greacă și latină, până la limbile moderne europene, limba română în primul rând. Simțeam o bucurie superioară, ca împlinire a dorinței noastre juvenile de cunoaștere și comprehensiune, la care se adăuga sfaturi paideice: Citiți numai cărțile perle!”, ,,Nu citiți tot ce vă cade în mână”, ,,Exprimați-vă cât mai concis!”, ,, Nu lăsați gândirea să rătăcească pe toți coclauri!”etc. Am aflat, mai târziu, că marele Simenschy nu
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
respinge categoric sensul de ipocrit, duplicitar, schimbător, considerând, mai degrabă, că Ulise poate fi considerat un om având capacitatea de a raționa în cele mai diverse moduri. Despre acea calitate a lui Ulise referitoare la dorința sa de cunoaștere, la comprehensiunea și vocația sa pentru știință, exegetul român consideră că Ulise a fost ispitit să afle secretele Sirenelor cunoscându-le omnisciența și puterea de a da această știință. Anton Dumitriu consideră că numai un polytropos ca Ulise avea mintea pregătită în
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
concentrată, ca într-un diamant de 200 de carate, esența esențelor din această știință (și artă!) cu obârșii precreștine -, mai mult de două treimi au caracter aplicat: Din tradiția hermeneuticii românești, ,,G. Călinescu - hermeneutică și creație, Mircea Eliade - hermeneutică și comprehensiune, Constantin Noica - hermeneutică și filosofia limbajului, Edgar Papu - hermeneutică și morfologia culturii. De reținut că 20 de pagini (o treime), din acest capitol, îi sunt rezervate lui Noica, iar altele nouă - lui Papu, disecarea operei celor doi învățați români acoperind
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * by http://uzp.org.ro/lansari-editoriale-la-targul-de-carte-gaudeamus-craiova-ovidiu-ghidirmic-la-sfantul-botez-al-academiei-romane/ [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
sunt „intențiile autorului” și „intențiile textului”. La rândul său Leonard Orr vorbește de „un-interpretability”: arată că neinterpretabilitatea trebuie să se limiteze la semnificația textului, a lexemelor. Din această perspectivă interpretarea celor două personaje caragialiene este una defectuoasă, eronată, bazată pe comprehensiunea deficitară a unor lexeme și pe gândirea în afara sensului textului de bază. Interpretarea comică pierde lucrul textului, direcția adresării și mesajul de profunzime. Persuasiunea și interpretarea eronată sunt două dintre sursele comicului caragialian. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]