7,023 matches
-
măcar pe sfert! - scriind după rețeta succesului comercial infailibil. Marii scriitori, vine replica, nu se compromit, conștiința artistică le interzice să coboare la formule comerciale! Dar, întreb, scriitorii mai mici, care aleargă după cititori și sînt în stare și de compromisuri, ca să le intre pe sub piele, ei de ce nu nimeresc rețeta literaturii comerciale care aduce milioane de cumpărători ai mărfii numite carte? Fiindcă dacă ar exista o asemenea rețetă producătoare de tiraje uriașe, s-ar găsi autori care s-o folosească
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
sînt chiar inocente. Din felul în care sînt puse, ele sugerează răspunsul pe care autorul îl așteaptă de la intervievați. Am să dau doar un exemplu. O temă obsedantă pentru reporter este aceea a măsurilor diferite cu care ar fi cîntărite compromisurile făcute de scriitorii cu vederi de stînga față de cele ale celor cu vederi de dreapta. Pusă ca atare întrebarea nu ar ridica nici un fel de probleme. Dar iată cum este ea formulată de Daniel Cristea Enache: ,Mie mi se pare
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
față de cele ale celor cu vederi de dreapta. Pusă ca atare întrebarea nu ar ridica nici un fel de probleme. Dar iată cum este ea formulată de Daniel Cristea Enache: ,Mie mi se pare mult mai vinovat acel scriitor care face compromisuri în plină democrație, cînd nimic nu-l obligă la ele, față de acel scriitor pe care o dictatură îl obligă la compromis. Între Mircea Eliade și Tudor Vianu, de pildă, mie primul îmi pare mult mai culpabil decît al doilea". Mai
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
cum este ea formulată de Daniel Cristea Enache: ,Mie mi se pare mult mai vinovat acel scriitor care face compromisuri în plină democrație, cînd nimic nu-l obligă la ele, față de acel scriitor pe care o dictatură îl obligă la compromis. Între Mircea Eliade și Tudor Vianu, de pildă, mie primul îmi pare mult mai culpabil decît al doilea". Mai grav mi se pare faptul că o întrebare formulată astfel nu îi este adresată vreunui admirator necondiționat al lui Mircea Eliade
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
la plasă". Fără a fi un mare fan al ideilor politice ale lui Mircea Eliade, mă încumet să răspund eu la această întrebare. Între Mircea Eliade și Tudor Vianu, doar în cazul celui de-al doilea se poate vorbi de compromisuri. La Eliade se poate vorbi de orbire, naivitate, prostie, dar nu de compromisuri pentru că, spre, deosebire de Vianu, Călinescu, Sadoveanu și ceilalți, Eliade a acționat din convingere. Bune, proaste, acestea erau ideile în care credea și pe care și le-
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
Mircea Eliade, mă încumet să răspund eu la această întrebare. Între Mircea Eliade și Tudor Vianu, doar în cazul celui de-al doilea se poate vorbi de compromisuri. La Eliade se poate vorbi de orbire, naivitate, prostie, dar nu de compromisuri pentru că, spre, deosebire de Vianu, Călinescu, Sadoveanu și ceilalți, Eliade a acționat din convingere. Bune, proaste, acestea erau ideile în care credea și pe care și le-a asumat în mod deschis. În momentul în care Eliade și-a făcut
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
oferit. În plus, în momentul aderării sale, savantul nu avea să știe cum va evolua Garda de Fier. De aceea, ideile politice ale lui Mircea Eliade pot fi discutate și combătute, dar, în cazul lui nu se poate vorbi de compromisuri. În schimb, Tudor Vianu nu a aderat la comuniști în timpul războiului, nu și-a asumat riscuri în numele unei convingeri, ci doar în momentul în care aceștia se aflau deja la putere și, se prespune, aveau ceva de oferit. Gabriel Dimisianu
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
și colegii lor dispăreau pe capete în temnițele comuniste. Fără ei, cu greu s-ar mai fi putut vorbi astăzi despre literatura română. Însă, dacă adeziunea lor nu a fost una din convingere, este clar că a fost vorba de compromisuri morale mai mici sau mai mari. Este treaba istoricilor să numere victimele celor două totalitarisme ale secolului XX și să stabilească matematic care dintre ele a fost mai sinistru, dar, într-o logică strict morală, dacă opțiunea lui Mircea Eliade
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
de presă în cadrul căreia vor vorbi despre acest jurnal Oana Pellea, Ioana Pârvulescu și Radu Paraschivescu. Oana Pelea este un om căreia i pasă de cei de lângă ea, arată că poți fi cine ești TU și fără să faci un compromis. Jocul cu viața sau idea de a ezista pe langă cine ești. Arată că-ți pasă ! Victor Maxim general manager agenție media. Superb jurnalul! Ioana Pârvulescu a avut mare dreptate: E un jurnal care face bine. Cartea ne face să
Jurnalul Oanei Pellea by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82735_a_84060]
-
care Palestina, vor practic și ele același statut de interpretare. Iar tensiunile vor fi enorme între susținătorii și opozanții acestor mici state. ȘI în fond de ce acest “stat” în coasta Europei? Doar pentru că artizanul Bill CLinton găsiseră o soluție de compromis cu lumea arabă pentru Palestina? Crearea unui stat musulman în europa, cea ce avantajă atat lume aaraba cat și SUA? Multă ipocrizie în lume și multă deziluzie cu privire la SUA pe care le considerăm un simbol al echitații. Se pare că
Axa Moscova-Bucureşti-Madrid by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82886_a_84211]
-
traitées de la même façon qu’un homme en traiterait un autre. » Am citit legea, pe Mona Musca a pus-o la zid o definiție lipsită de nuanțe și explicații. Ar fi interesant să revină în politică. Nu e politică, arta compromisului ? Să vedem cum îl înțelege o femeie. Poate că este vorba despre brand personal?!?! Nu văd la Bucurenci vreo “adiere” spre ideea de statut în politică. E mai mult un discurs la limita politicului. După Dragoș, e “politic corect” să
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
au devenit semne ale pedigree-ului de bune moravuri. Aceasta sumara împărțire a românilor în securiști și oameni de treabă venea, în cazul meu, pe un fond propice. Prin educație, eram deja speriat cum se cuvine în legătură cu păcatul capital al compromisului, si imi imaginăm că o viață exemplara, «departe de orice compromis», este posibilă. Mi se părea de la sine înțeles că, o dată ce ți-ai mânjit mâinile cu cerneală delațiunii, nimeni și nimic nu te mai poate spală în ochii semenilor tăi
Licheaua apelata nu se afla in aria de acoperire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83063_a_84388]
-
împărțire a românilor în securiști și oameni de treabă venea, în cazul meu, pe un fond propice. Prin educație, eram deja speriat cum se cuvine în legătură cu păcatul capital al compromisului, si imi imaginăm că o viață exemplara, «departe de orice compromis», este posibilă. Mi se părea de la sine înțeles că, o dată ce ți-ai mânjit mâinile cu cerneală delațiunii, nimeni și nimic nu te mai poate spală în ochii semenilor tăi. Și mai firesc mi se părea că un ins astfel mânjit
Licheaua apelata nu se afla in aria de acoperire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83063_a_84388]
-
la vârsta ta, de-abia ar trebui să se sedimenteze... Crezi că e mai didactic ce faci tu păstrând axioma moralista la care faci referire? Cum Doamne iarta-ma! nu te sesizezi la alte interjecții culturale sau micisme intelectuale sau compromisuri jurnalistice... Câte tricouri personalizate ar trebui să porți zilnic dacă vrei să fi echidistant? Huo! nației care cârcotași și lași, de obraznici și perverși, de hoți și puturoși... (aici încape și ‘hai sictir!)
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
și mă crucesc. Atâtea comentarii care nu pricep un singur lucru. Foarte simplu. O pruna stricată - când o vezi, o arunci. Abia un prun stricat încerci să-l salvezi. Dacă cineva crede că Vadim mai are un 1% putere de compromis, de înțelegere a vreunei alte persoane.. se înșeală. Doar atunci poate cineva ar fi putut rămâne în platou, neavând obligații. Ducu Darie n-a plecat din cauza că n-a fost el maimuță. Deși, într-o lume în care ne-am
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
rând: nu te apucă tu să judeci persoane care au trecut prin vremuri după care tânjești (comunism). pune-te în situația lor. unii au preferat să stea câte 20 de ani prin închisori, alții s-au resemnat și au făcut compromisuri. mai mari sau mai mici. să te apuci tu, care aveai câțiva anișori în 1989 să emiți judecați de valoare mi se pare cam aiurea Maturizeaza-te. Țara asta trebuie condusă cu mitralieră, ce mai încoace si-ncolo Nu pot
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
publicat prima carte la 30 de ani și mi-am luat prima mașină, o Dacie pe care o am și astăzi, la 39 de ani... N-am lucrat în presă până la 33 de ani, pentru că n-am putut să fac compromisurile necesare: Ștefan Gheorghiu, politica partidului... Și astea sunt prostii dacă te gândești la generația celor care au stat cu zecile de ani prin pușcăriile comuniste, ca să reînceapă să trăiască din nou la 40 și ceva de ani. Deci, repet, să
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
Arghezi, una vorbim și alta fumăm (de-ar fi să amintim doar revizuirile admise cu o morgă principială, "de ochii lumii", însă de facto înăbușite fără cruțare), d-sa se manifesta ca un spirit într-adevăr liber. Nici o cîtime de compromis, de adaptare, de "diplomație" nu se strecoară, precum un unguent... lucrativ, în mecanismul demonstrațiilor ce le efectuează. Demnitatea eseistului e ireproșabilă. în felul acesta ne este dovedită în act corelarea inevitabilă a libertății cu adevărul (minciuna provenind totdeauna dintr-o
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
oară) celor din "curentul principal", precum Dimov, M. Ivănescu, Brumaru, Mugur etc., părînd a-i considera o categorie diferită. Nu cumva au fost și ei, prin evazionism estetic, niște clovni albi? Sau chiar mai rău: căci, dacă n-au făcut compromisuri (unii, la începuturile lor, au făcut!), nici n-au avut accente critice, fie și periferice, menținîndu-se într-o neutralitate morală asupra căreia e preferabil să păstrăm o pioasă tăcere. Chestiunea e ridicată și de dl Lászlo Alexandru în STEAUA nr.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
cărțile, despre unele scrisesem, formîndu-mi o idee destul de clară. Poetul (la tinerețe și apoi la bătrînețe) mi se părea remarcabil, acoperit, ca și în cazul lui Bogza, de prestigiul prozatorului (acesta, ocupînd vîrsta adultă), mult mai greu de apreciat, din cauza compromisurilor. Două feluri de proză a publicat Zaharia Stancu. Pe de o parte, erau romanele datorate condeiului său de jurnalist, amestec de cronică socială, pamflet și reportaj, impregnate de un spirit injust și caricatural. în această categorie intră atît Taifunul, sau
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
și-a adus aminte că, de fapt, ea se aflase inițial în dreptul scării vecine și că trebuie schimbată cu aceea - schelet pur - ce atârna semi-îngropată în pământ la vreo zece metri de a noastră. Cu multă diplomație, am ajuns la compromisul istoric: am încercat să le explic "revendicatorilor" că am cimentat picioarele băncii și că ea nu mai poate fi scoasă decât cu mare greutate. în schimb, le-am promis că o să repar și banca din dreptul scării lor. Au acceptat
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
înspumînd văzduhul" - Respirația subacvatica), rareori împinse la beatitudinea purităților declarate, dematerializate, mistice: "abstracțiunile abstracțiunile/ mă sorb într-un adînc mai adînc decît marea/ într-un înalt mai înalt decît/ concentricul joc din aurul ochilor domnului" (ibidem). În genere (indiciu de compromis temperamental), concretul tinde spre abstract și invers. Pentru prima ipostază e probanta această diafanizare organică, (prea) intens luminiscenta, care trimite la eresul, menționat de Blaga, al unui pămînt la începuturi străveziu cum apă: "Îmi acopeream față cu mîinile - erau transparente
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
printre rînduri, pentru că n-avem nimic de ascuns sau de ocolit. Vom spune lucrurilor pe nume, tare, răspicat. "N-avem mama, n-avem tata!" Avem doar dorința de a avea coloana vertebrală. Prea multe spinări plecate în jur, prea multe compromisuri și prea multă mizerie." Editorialele schimbării la fața ale ziarelor de la noi dau adesea degeaba în concurență. Dl Marius Țuca încearcă să dea de înțeles că în noua să varianta Jurnalul va avea o șira a spinării dreapta, spre deosebire de "prea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
Dar deznădejdea nu e totdeauna absolută. Porțile Neantului, chiar ele, se ornamentează, sugerînd o contrapondere, fie și derivată, a categoriilor productive abhorate, prin intermediul barocului, bizuit pe o dispoziție vitală, stenică. Sînt autori la care mecanismele temperamentale funcționează în direcția unui compromis, "rotunjind" (restaurînd) condiția umană pe ambele ei versante, cel declinant prin criza conștiinței și cel ascensional prin instinctua-litatea care cîteodată își găsește un drum sofisticat grație estetismului. În această situație se află și Radu Voinescu, criticul avizat, cunoscut în speță
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
carte e vorba despre un personaj atins de o inerție maladivă. Această redacție sălbatică, dominată de redactori umili, călcată în picioare de evenimentul găinii violate seamănă bine cu satul din Țara brînzei, cu lumea deșertică și idiotizată de sărăcie și compromis. O schimbare începe să se întrevadă o dată cu plecarea lui Jack și după alegerile cîștigate de opoziție, dar despre asta nu ni se spune prea mult, iar acești redactori par ei înșiși lipsiți de inițiativă. Compromisul e de fapt împărțit la
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]