1,551 matches
-
recent. Enunțarea unor idei cu asemenea miză într-o carte de ficțiune este, într-un fel, contraproductivă. Un roman presupune o cu totul altă grilă de lectură decît un eseu. În lumea contemporană, în condițiile dezvoltării fără precedent a tehnologiei comunicaționale, cînd marile dezbateri de idei se poartă prin Internet și mass-media, în forme cît mai directe și nesofisticate, puțini mai sînt cei dispuși să caute marile adevăruri în spatele unor parabole mai mult sau mai puțin artistice. Cu siguranță, ideile lui
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
gestica teribilistă a tînărului nonconformist e raportat la o întreagă tradiție filosofică: "Componentele manierist-sofistice din opera lui Ionescu sînt de două feluri: în primul rînd, Ionescu are o afinitate profundă (și dramatică!) cu tezele care fundamentează neantul ontic, gnoseologic și comunicațional al marilor sofiști; în al doilea rînd, el mînuiește cu abilitate toate tehnicile logicii anamorfotice, creînd, cu dezinvoltură și impertinență, circumstanțele favorizante pentru paralogisme și avînd drept țintă scopurile eterne ale sofiștilor mari și mici, adică succesul și gloria." Autoarea
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
discursului specific artei. Expresia este și ea rezultat și concretizare a aceluiași dublu praxis intențional prin care un interes practic urmărește atingerea unei finalități de aceeași factură și, în același timp, structurează în această perspectivă, instrumental, o materie cu vocație comunicațională." O asemenea acumulare de imponderabile pune la încercare până și răbdarea celui mai sârguincios și mai de bună credință cititor. Ironia unui astfel de demers critic hipertehnicizat stă în faptul că nu face altceva decât să înstrăineze din nou textul
Pragmatică în loc de analiză by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14132_a_15457]
-
rosti acel adevăr, rămânând totuși literatură, rămânând ea însăși (celelalte genuri ale conștiinței publice - publicistica, comentariul politic și social, istoria - au cam dormit somnul morții și literatura a trebuit să le preia îndatoririle). Apoi, interpretantul poate servi la analiza sistemului comunicațional al literaturii postbelice, dacă nu cumva și a celei de azi. Pragmatica se întemeiază, în fond, pe ideea de "semnificație în viitor": un semn influențează mai mult după ce a fost interpretat, semnificarea mediată de interpretare îi sporește puterea de acțiune
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
metaasemănare", ca o "metașopârlă", ca o critică a similitudinilor absurde, cu deschidere înspre interpretări-poantă, interpretări alternative, eliberatoare. Secretul subversivității literare stă în atragerea spectatorului într-un scenariu de interpretare a interpretării. Scenariul se poate complica oricât, până la jocul ieșirii din cadrul comunicațional, ca în Tușiți, prin care aluzia se lasă pe sine în urmă, ca titlu autoreferențial. Sunt frecvente în teatrul lui Sorescu referirile ironice la interpretarea suspicioasă, la "printre-rândurile", la "esopicul" pe care personajele se laudă că le resping tocmai când
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
se poate deduce și din obiecțiile pe care critica de întîmpinare le face cărților epocii. Pornind de la premisa că poezia agitatorică este o formă a retoricii și o „știință a persuasiunii”, profesorul Negrici îi definește specificitatea prin intermediul teoriilor semiotice și comunicaționale. În felul acesta poezia se transformă într-o sui-generis relație de comunicare între un emitent și un destinatar. Destinatarul poeziei nu mai este însă cititorul cultivat, „pervertit de modelele burgheze”, ci, dimpotrivă, țăranii semianalfabeți, muncitorii cu o educație precară, copiii
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
perioadei relatate generează experiențe ce au dus - o spun cu regret - într-un mod mai mult sau mai puțin conștient, la depărtarea publicului de sala de concert. La abandonul unei relații. S-au pus permanent în fața melomanului baremuri de natură comunicațională inaccesibile. Astfel s-a produs blocajul, irelevanța, schisma nedorită dintre compozitor și ascultător, nemanifestată vreodată atât de abrupt pe parcursul existenței artei sonore. Firesc, deși anormal, înclinațiile publicului actual se îndreaptă spre epocile „revolute” din istoria Euterpei, preferințele sale - în funcție de repere
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
un drum pe care au mers încă din anii ’70-’80 ai veacului trecut Penderecki, Schnittke și alți compozitori consacrați. Deși n-au întors spatele avangardei, ei au încercat o reconciliere și o (re)atragere a publicului într un spectru comunicațional real, participativ. Despre contribuțiile autorilor români în materia specificată, cu altă ocazie. Probabil.
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
decriptării sensului, îl identificăm drept moment inițiatic, propriu unui timp eonic (generator, promotor). În raport cu acesta, OS este însemnată ca temă, respectiv ca suport axiologic. Din perspectiva spațialității temporale, provenind dintr-un timp primordial, OS se conturează idiomatic, pe un plan comunicațional. Astfel, ea se profilează anabasic (înălțându-se de la margine spre centru), în/din arealul unui grup (etnic, lingvistic) referențial (comunitate tradițională, academică, de elită/breaslă etc.). ● La orizont, se relevă axialitatea unui pretutindeni temporal sau universalitate, prin care OS se
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
promovarea valorii, a calității vieții, apărarea intereselor individuale, dar și de grup, prin punerea la dispoziția membrilor societății a unor programe cu suport civic, bazate pe soluții sociale moderne, transparente și europene, viabile din punct de vedere economic și accesibile comunicațional. Parteneriatul se bazează pe domenii de interes comun, prin consiliere pe probleme de specialitate, organizarea de simpozioane, conferințe, comunicări științifice, schimburi de experiență, organizarea de întâlniri comune cu reprezentanții unor organisme similare din țările U.E., în scopul apărării intereselor celor
UZPR în parteneriat social cu “Hope for Life România“ [Corola-blog/BlogPost/93867_a_95159]
-
din zonă pot găsi aici medicamentele uzuale, diverse produse parafarmaceutice și articole cosmetice. Farmacia are următorul program de lucru: luni-vineri 9-17, sâmbăta 9-14. ( I. B.) Program de instruire Duminică, 20 iunie, demarează cea de-a doua fază a proiectului „Multiplicatorul Comunicațional“, susținut de Fundația Vest pentru Jurnalism Regional și Euroregional Timișoara. În perioada iunie-august se va desfășura un program de instruire și schimb de experiență având ca grup țintă 30 de tineri ziariști din România și Serbia și Muntenegru. Cele cinci sesiuni de
Agenda2004-25-04-stire () [Corola-journal/Journalistic/282565_a_283894]
-
respectării proprietății intelectuale; promovarea avantajelor care pot fi obținute din utilizarea cu licență a programelor, filmelor, muzicii sau altor materiale din domeniul pregătirii profesionale. Comitete locale de inițiativă ale Coaliției au fost organizate la Iași și Cluj-Napoca. DUȘAN BAISKI „Multiplicatorul comunicațional“ l Proiect adresat tinerilor ziariști În perioada iunie-august a acestui an se desfășoară cea de-a doua fază de implementare a proiectului „Multiplicatorul Comunicațional“, susținut de Fundația Vest pentru Jurnalism Regional și Euroregional Timișoara. Această parte a proiectului este consacrată
Agenda2004-27-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282609_a_283938]
-
Comitete locale de inițiativă ale Coaliției au fost organizate la Iași și Cluj-Napoca. DUȘAN BAISKI „Multiplicatorul comunicațional“ l Proiect adresat tinerilor ziariști În perioada iunie-august a acestui an se desfășoară cea de-a doua fază de implementare a proiectului „Multiplicatorul Comunicațional“, susținut de Fundația Vest pentru Jurnalism Regional și Euroregional Timișoara. Această parte a proiectului este consacrată unui larg program de instruire și schimb de experiență, având ca grup țintă 30 de tineri ziariști din România și Serbia și Muntenegru. Instruirea prevede un
Agenda2004-27-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282609_a_283938]
-
tineri ziariști din România și Serbia și Muntenegru. Instruirea prevede un transfer de know-how și bune practici și asigură pentru jurnaliștii participanți, reprezentanți ai organizațiilor media și ai organizațiilor neguvernamentale partenere, un cadru favorabil pentru a experimenta posibilitățile de implementare a multiplicatorului comunicațional la nivel local și regional. Programul de instruire aspiră la diseminarea rezultatelor pozitive acumulate în prima fază a proiectului, dar și la îmbunătățirea angajamentului dintre cetățeni și autorități, la monitorizarea performanțelor acestora. În această a doua fază a proiectului sunt
Agenda2004-27-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282609_a_283938]
-
Cum apare câte un subiect politic care învârtoșează spiritul bejboinic în opinanți, de zici că-i catastrofă și dezastru mondial, cum mai scot capul câte doi-trei-zece-douăzeci, depinde de intensitatea subiectului, de bezmetici acoperiți de pe lista mea care își fac seppuku comunicațional și trântesc cu cuvintele antiguvernamentale în baltă propagandistica la mine pe wall. Și uite așa mai frigem niște purceluși antiguvernamentali la proțap și le dam block și mai bem o bere în cinstea sufletelor răposaților care nu mai este. În
Palada, în război cu B1 Tv: "Noi culmi ale abjecției" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21774_a_23099]
-
vitae ingenios țesut (un fel de autobiografie demnă de o cauză mai bună, justițiară). Într-o revistă bucureșteană de specialitate se explică recent, absolut întemeiat: "În toată lumea civilizată, educația informatică este o prioritate a oricărui guvern... Gravitatea izolării sistemului educativ comunicațional față de partenerii internaționali induce o imagine din nou proastă despre România și despre ce se întîmplă într-însa (rețeaua învățămîntului RoEduNet a fost închisă, la un moment dat, deoarece bugetul MEN s-a dovedit insuficient pentru a întreține această rețea
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
a rămas R.l. Cu destule schimbări de fond desigur. A trebuit să o adaptăm nu numai unui alt public (profesorii, care erau publicul nostru majoritar, nu mai reprezintă astăzi decît o cincime), dar și erei Internetului și al noilor tehnologii comunicaționale. Am fost prima publicație postdecembristă care și-a făcut site pe Internet. Putem, așadar, fi citiți și în versiune electronică. Asta nu ne aduce bani, dar ne aduce spor de cititori, mai ales din străinătate. Am încercat să facem față
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
au fost încă suficient sezisate, sau nu au fost cunoscute ori recunoscute ca atare în cadrul ingineriei propriu-zise, astfel încât să poată răspunde unor cerințe mai recent relevate, ale procesului de utilizare a acestui instrument. Neglijarea unor atare aspecte, net de ordin comunicațional, poate obstrucționa buna utilizare sau pot, în orice caz, genera prejudicii. În ceea ce privește unele particularități ale așa-zisei "comunicări C-om, voi reveni mai departe. Dar este necesar, în primul rând, să se înțeleagă că activitatea cu (pe) C constituie o
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
către "tehnicieni". Este cert însă că, așa cum s-a întâmplat cu integrarea, fie șí târzie, în domeniul C, a rolului contextului (în accepții largi și acționând prin diverse niveluri, explicite și implicite), sau a unei perspective sociale, de interacțiune și comunicaționale, inclusiv dialogal (dar, de asemenea, just înțelese), se va impune obligatoriu, pe scară largă, necesitatea colaborării multidisciplinare și, în cadrul ei, a unei viziuni dominant umaniste în domeniul tehnicii și, în definitiv, al științei relative la C. 1 Rezumat al unui
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
premiul S.Fl. Marian al Academiei Române; acesteia, ediția nouă îi adaugă o substanțială prefață. Un loc important îl ocupă aici teoretizarea problemei contextului faptului de folclor, autorul distingând două tipuri de context: unul cultural, mai larg, și unul situațional sau comunicațional. Interesant e faptul că studiul "pățește" ceea ce teoretizează. Prefața de la noua ediție a cărții aduce o serie de "lămuriri", imposibile înainte de '90, creează, deci, un context comunicațional diferit, pentru că studiul se citește altfel atunci când gândurile autorului devin explicite. Pe de
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
distingând două tipuri de context: unul cultural, mai larg, și unul situațional sau comunicațional. Interesant e faptul că studiul "pățește" ceea ce teoretizează. Prefața de la noua ediție a cărții aduce o serie de "lămuriri", imposibile înainte de '90, creează, deci, un context comunicațional diferit, pentru că studiul se citește altfel atunci când gândurile autorului devin explicite. Pe de altă parte, prima ediție a fost victima contextului cultural și politic. Cum ea urma să apară imediat după vizita la București a lui Gorbaciov, care l-a
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
cum ar fi să mă descurc fără ele. Abia când sunt pusă în situația de sta ″izolată″ o zi, departe de mirajul online-ului și al miilor de minute în rețea, îmi dau seama cât de legată sunt de mijloacele comunicaționale. Uneori trec ore întregi fără să fiu tentată să pun mâna pe telefon sau să mă conectez la internet. E destul să știu că ele (telefonul și conexiunea nelimitată) sunt acolo pentru mine dacă aș avea nevoie de ele. Dacă
Dependent de tehnologie [Corola-blog/BlogPost/97313_a_98605]
-
timbru sugestiv, nici tu parfum discret picurat în plic înainte de a-l depune în cutia poștală. Totul impersonalizat, adus la "basic instinct"-ul comunicării eficiente și instantanee. Sunt sigur că "instantaneitatea" funcționează. În ce privește "eficiența", m-am cam lămurit privind vidul comunicațional coborât ca o păcură neagră deasupra unei întregi generații. Există speranța că dacă partea "scripturistică" e la pământ, rămâne șansa comunicării directe. Or, constat că lucrurile merg mână în mână. Acești oameni fie n-au ce să-și spună, fie
Când ați scris ultima oară o scrisoare de dragoste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8595_a_9920]
-
dar asta nu înseamnă că piere lumea: s-au scurs milenii în care esteticul a fost subordonat altor valori (nu sînt primul care remarcă unele asemănări între epoca noastră și cea medievală), să profităm de această oportunitate, de această "bretea" comunicațională care aduce lumini și asupra vremii noastre. Mai este ceva: azi, literatura medievală, datorită specificului ei, ne apare în mare parte ca o "noutate". Farmecul ei vine și din faptul că întîlnim o limbă și o lume care ne trezesc
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
ana, Elena Badea Mulți părinții, stresați după o zi de muncă, enervați de alte persoane sau, pur și simplu, neatenți la nevoile celui mic, reacționează greșit în comunicarea cu proprii copii. Această reacție comunicațională poate "să arunce în aer multe alte cuvinte înțelepte, tot efortul depus în calitate de părinți buni" și să schimbe radical viitorul relației părinte-copil, dar și al relației celui mic cu ceilalți și cu sine, explică profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în
Părinți de succes: Lauda și critica, eficiență și daune (I) by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80177_a_81502]