274 matches
-
semnificativă. Desprinderea de Germania nazistă era, pentru rege și susținătorii săi, dovada incontestabila a opțiunilor pro-vestice ale monarhului, în timp ce pentru contestatari, acest eveniment era mereu dus în zona speculațiilor legate de generarea unei ocupații sovietice și a unui proces de comunizare. Au existat în anii '90 numeroase accente istorice și politice care au potentat dezbaterea despre "23 August". Filme documentare, analize istorice și jurnalistice ample, simpozioane, demonstrații și manifestații publice, toate acestea marcau un clivaj puternic legat de modul în care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și primejdiile acesteia, pînă la capăt. Era, de facto, o latură a luptei politice. Dintre aspectele îndeajuns de numeroase și variate ale acestei rezistențe, am spune globale, pe care a întrupat-o o bună parte a intelectualității autohtone la începuturile comunizării țării, ne vom opri, spre a-i degaja cîteva semnificații, la unul dintre ele și anume la dezbaterea asupra "crizei culturii". Meritul de-a o fi antamat îi revine lui Virgil Ierunca. Într-un articol publicat în România liberă din
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
fiica ei pe fugari și a făcut ani buni de închisoare pentru asta, după ce-și pierduse tot părul ( anchetatorii o agățaseră de cozi de grinda casei), a devenit figura emblematică a acestui episod, transformat în reper, de luptă împotriva comunizării. I s-a adăugat povestea emoționantă a descoperirii identități Ioanei-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, fiica liderului mișcării, Toma Arnăuțoiu, condamnat la moarte și executat, și a Mariei Plop, și ea fugară, condamnată la închisoare silnică pe viață și decedată la nici 35 de
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
volumului ce se anunța astfel și care va și apărea la începutul anului 2003. De data aceasta, criticul și istoricul literar subliniază că, în Les Mailles du filet, "autoarea transformă într-un adevărat «roman» experiența ei de viață în plină comunizare a României."3 Ideea era, mai departe, detaliată și nuanțată: "Prozatoarea, în spiritul autenticist al vremii, tratează materia epică, surprinsă pe viu, după regulile narațiunii romanești, adică acordînd notației personale semnificații artistice și urmărind nedisimulat un adevărat plan epic, o
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
față de popor, ura la adresa culturii, distrugerea materială și morală a unei națiuni!" Nu i se "aplică" perfect și lui Gheorghiu-Dej? Nu începuse atunci, sub sîngeroasa zodie stalinistă, un asemenea ticălos proces? Care era poziția poetei în decursul primelor decenii de comunizare a României? Și o înregistrare din 29 decembrie a aceluiași an, la fel de concertantă: "Partidul Comunist se va desființa probabil. Nici o pagubă. Tot nu mai exista decît ca o forță opresoare și înfricoșătoare". N-a fost cumva, din capul locului, acel
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
și, în consecință, cere azil politic. Marea, extraordinară sa carieră literară și profesională acum începe. Dar în anul 1951 scrie eseul Gîndirea captivă, repede tradus în engleză, în care meditează asupra condiției intelectualului aservit într-o țară în drum spre comunizare. Sigur, se poate spune că e, aici, si o autoportretizare pentru că, și el, s-a complăcut să colaboreze timp de peste șase ani cu regimul Noii Credințe (așa l-a numit el în eseu). Observația n-ar fi nepotrivită. Dar pentru
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
De asemenea Marie-Alype Barral, secretar al Nunțiaturii catolice din București, traducător al lui Eminescu în franțuzește, care a sugerat, de altfel, ca asociația să poarte numele poetului. Ne-am propus să inițiem o acțiune de rezistență morală față de activitatea de comunizare forțată a țării și, totodată, să găsim mijloacele de ajutorare a intelectualității supuse persecuțiilor, familiilor celor care se aflau în închisori. Toți cei de bună credință au fost solidari cu cei închiși pe nedrept, cu cei care sufereau persecuțiile ocupantului
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
izolată și constrînsă la o prezență strict decorativă pînă în 1947 cînd, prin forță, prin abuz și prin șantaj, tînărul rege Mihai I este constrîns să abdice și să părăsescă țara. Odată dispărut și ultimul garant al vechiului sistem democratic, comunizarea României intră în linie dreaptă. în 1948 are loc naționalizarea, începe colectivizarea în agricultură, partidele politice sunt decapitate și apoi dizolvate, iar elitele românești, de la cele politice și pînă la cele militare, ecleziale și culturale sunt supuse unei adevărate exterminări
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
să te înșeli, decât să ai dreptate.� (Viața intimă) Un adevăr pe care Marius Tupan, punând pe șantier romanul Batalioane invizibile pare a-l fi intuit global, plecând de la un incident care, oricum, incita imaginația. Anume, în primii ani ai comunizării, primarul unei localități natural izolate, arase în jur, făcuse imposibil accesul, încât circumstanțe comune tuturor satelor țării - ocupația sovietică, colectivizarea - rămăseseră acolo necunoscute. În fapt, parabola sa este mai întinsă, vizând oricare colectivitate care se insularizează - sau este insularizată - fenomen
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
desfundă izvoarele imaginarului". Autorul identifică două intervale cu o anumită stabilitate (1860-1914 și, respectiv, 1919-1927) și trei mari falii: ruperea de Orient și de feudalism; închiderea față de Occident și de capitalism; desprinderea de Est și de comunism. Altfel spus, modernizarea, comunizarea și democratizarea. Peisajul "bizar" al literaturii române sub comunism, explorat în excepționala sinteză, își arată acum coerența, într-o sistematică mitologică sui-generis. Lucrurile care nu puteau fi întru totul explicate inițial (statura supradimensionată a unor autori, persistența unor clișee, performanțele
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
a unui umanism revoluționar care face casă bună cu democrația, reabilitând bunele intenții care nu se lasă îndeplinite până la capăt de programul politic. În calitatea sa de director de închisoare în ianuarie-iunie 1959, Che a ordonat sute de execuții, iar comunizarea Cubei făcută și cu aportul lui a însemnat distrugerea societății civile prin măsuri drastice. În spatele fotografiei lui Alberto Korda se află o altă mare iluzie desfigurată până la monstruos de regimurile totalitare de stânga, iar cel cubanez a fost unul în
Singuraticul argentinian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7069_a_8394]
-
din a treia generație postmaioresciană, care, în acei ani tulburi, ezitaseră a coborî în "tranșeea ideologică" a militantismului proestetic, cu excepția lui Pompiliu Constantinescu. Să fi fost această ezitare un soi de prefigurare a dezerțiunilor masive ce s-au produs după comunizarea țării? A colaboraționismelor de care, helas, n-au rămas străini nici cîțiva reprezentanți de marcă ai criticii interbelice? Oricum, rîndurile lui E. Lovinescu exprimă o neliniște pe care o putem aprecia drept vaticinară. Bucuria marelui precursor de-a constata că
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
cultura românească cu ultimele idei și formule creatoare din Occident. Dar tocmai cînd se aflau în pragul maturității autorii în chestiune s-au văzut opriți din elanul lor ce părea nelimitat. Fenomenele totalitare și mai cu seamă invazia sovietică și comunizarea țării le-au sfărîmat aripile. Unii au murit prea de timpuriu (O. Șuluțiu, C. Fîntîneru, Dan Botta), alții au luat calea exilului (Mircea Eliade, Cioran, Al. Ciorănescu, Vintilă Horia, Ștefan Baciu), alții în sfîrșit, "în cazul cînd nu au înfundat
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
fi revenit de pe urma faimosului târg între uncle Joe și chițibușarul Winnie - sau a fost o inițiativă a locului, bine văzută la matcă, și atât. Niciodată nu vom ști dacă lui Dej i-a părut rău după cei sacrificați întru reușita comunizării României, ori, dimpotrivă a regretat și mâna de inși salvați, pentru ca genocidul să fie perfect. Că l-a ucis pe singurul dintre comuniști care afirmase că e întâi de toate român, asta rămâne o neînțelegere între doi naționaliști. Dar cum
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
o pagină, numai că (în oglindă față de amintitul C.M. Spiridon), interesul pe care îl provoacă e invers proporțional cu lungimea. E vorba despre Adunarea femeilor a lui Aristofan, unul dintre "bărboșii Antichității care ne scrutează parcă de dincolo de timp". Proiectul comunizării femeii este înfățișat cu o imaginație satirică atât de slobodă și o limbă atât de ascuțită, încât cititorul din anul de grație 2007 râde cu lacrimi citindu-l pe Aristofan interpretat de Faifer. "Nu doar că, mai june sau mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
de Mariana Neț, prezentarea și îngrijirea ediției de Monica Pillat, Editura "Vremea", Buc., 2007) narează cazul, probabil unic, al evadării pe calea aerului, al autoarei și al soțului ei, Mihai Fărcășanu, în anul 1946, unul din cei mai clocotitori ai comunizării României, practic sub ocupație sovietică. Cartea a apărut în anul 1972 în Marea Britanie, la mai bine de un sfert de veac de la fantastica aventură și întrucât cei mai mulți dintre actanții fugii trăiau mai departe în țară, personajele au fost date cu
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
fără fond încoace, firul roșu în evoluția societății românești. Modernizarea s-a petrecut mereu la impuls extern, fără mare susținere în spațiul levantin. Mai în vremurile noastre, Adrian Marino adăuga, în Viața unui om singur, explicații suplimentare la întrebarea de ce comunizarea n-a întâmpinat, la noi, o mare rezistență: „În sfârșit, colaboraționismul în masă se explică, în primul rând, prin lipsa totală de tradiție și de conștiință civică, de tip liberal democratic occidental. A te bate pentru principii, democrație, drepturile omului
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
țărănist Iuliu Maniu „considera că acordul său cu Brătianu reprezintă «principala forță politică, iar celelalte forțe democratice de stânga trebuie să se alăture acestei forțe». [...] înțelegerea cu PCR era un fel de tratament homeopatic destinat să ferească societatea românească de comunizare. [...] «cel mai bun mijloc de a lupta împotriva comunizării țării este de a ajunge la o înțelegere între organizațiile politice democratice și cele de stânga». (într-o notă a SSI din 26 iunie 1944). Ceea ce îl preocupa pe Maniu era
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
reprezintă «principala forță politică, iar celelalte forțe democratice de stânga trebuie să se alăture acestei forțe». [...] înțelegerea cu PCR era un fel de tratament homeopatic destinat să ferească societatea românească de comunizare. [...] «cel mai bun mijloc de a lupta împotriva comunizării țării este de a ajunge la o înțelegere între organizațiile politice democratice și cele de stânga». (într-o notă a SSI din 26 iunie 1944). Ceea ce îl preocupa pe Maniu era măsura în care reprezentanții PCR, deveniți interlocutori ai partidelor
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
1944 a fost urmat de eliberarea teritoriului național și, apoi, de participarea la războiul antihitlerist. Însă România a evoluat într-o direcție contrară intereselor ei. Cu acordul tacit al Marii Britanii (interesată mai mult de Grecia, pentru a o feri de comunizare) și al Statelor Unite (care aveau interese în alte zone), a fost instaurat un regim politic și economic aservit Uniunii Sovietice”; Din seara zilei de 23 august, sovieticii s-au găsit în fața unei noi situații politice în România. Noul guvern român
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
străine și nevinovate în privința abdicării regelui și preluării puterii în mod definitiv de către comuniști: „Victoria PNȚ (reală, dar nu și oficială) a produs derută în rândurile comuniștilor și nemulțumire la Moscova. Nesiguri în ceea ce privește capacitatea PCR de a îndeplini obiectivele sovietizării / comunizării României și atenți la evoluția raporturilor cu Occidentul, sovieticii au luat în considerare o nouă operație de cosmetică politică în România. Constantin Argetoianu, plecat din 1944 în Elveția (omul care schimbase partidele precum ciorapii), a fost contactat cu propuneri de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
50-55%. Revenind la regimul politic, merită subliniat că față de guvernul Petru Groza (în totalitate comunist dar cu sprijinul unei disidențe liberale conduse de Gh. Tătărescu), „singurul partid politic care s-a putut constitui într-o opoziție viabilă la eforturile de comunizare a țării a fost PNȚ. Celelalte două partide istorice, PNL și PSDR, au fost neutralizate de existența unor disidențe. În plus, PSDR a cochetat cu politica «frontistă» a PCR și a determinat căderea primului guvern Sănătescu la 18 octombrie 1944
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Apariții neașteptate, și ea destul de recentă) face ca Liviu Grăsoiu să-l mențină mereu în conștiința publicului pe V. Voiculescu, scriitor complex, de primă mărime, a cărui operă postumă a depășit-o uneori pe aceea publicată de el însuși până la comunizarea țării. Oricât ar fi ele de mari, valorile au nevoie din timp în timp de câte un asemenea "remember".
Un devotat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7544_a_8869]
-
lor dileme. Din păcate, alți critici ai noștri, inclusiv dintre cei de prim-plan, n-au avut tăria de-a se sustrage integral mistificărilor, contribuind chiar, în diverse grade, la confuzia pernicioasă a ideilor, la degringolada axiologică ce-au însoțit comunizarea României: "A fost un joc de-a rîsu'-plînsu', în care unii mimau adesea pînă și Ťpasul de menuetť într-o lume ce executa constant și însuflețitor cazaciocul, după o muzică de armonică demențial stîlcită, ce-și asocia grotesc țimbalul
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
perioadei 1 ianuarie - 25 aprilie 1946. Odată cu el, importantul document politic și intelectual a schimbat din nou casa de editură, apărând sub auspiciile Editurii Semne, cea de-a opta (!) gazdă a textului rămas de la acest martor de primă mână al comunizării forțate a României. Schimbarea nu e, desigur, de bun augur pentru continuitatea receptării, dar în aceste timpuri de austeritate e bine să ne mulțumim, câteodată, cu faptul că textul apare pur și simplu. Cezura între volumul anterior și cel de
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]