1,238 matches
-
își va juca și dincolo de mormînt șansa de a se universaliza, fără să-i treacă vreodată prin cap să-și ceară scuze în public pentru contraperformanțele sale literare. Una din grijile lui de căpătîi este să-i împiedice pe alți conaționali să-i ia pîinea asta de la gură, intrînd pe filiera traducerilor. E notoriu faptul că și-n privința asta românii se comportă diferit de polonezi, unguri, cehi, ruși etc. E o chestiune de mentalitate și de cultură în ultimă instanță
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
EU’s European Women of Achievement Humanitarian Award. Prințesa Marină Sturdza este o femeie excepțională și un prieten drag. Și chiar dacă pare cetățeanul universal prin excelență, ea nu este mai puțin cetățeanul român cu care sunt foarte mândru să fiu conațional. A fost o mare onoare pentru mine să-i pot oferi în această seară, la Gala organizată de Avon și revista Avantaje, premiul Femeia Anului 2008 - la categoria Implicare și Responsabilitate Socială. A fost o seară absolut specială, pentru că a
Marina Sturdza by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82765_a_84090]
-
fiecare dată când spun bancul asta, românii râd mânzește. Cu toții ne recunoaștem în personajul nefericit care a îndrăznit o dată să scoată capul din cazan și nici n-a apucat să ia o gură de aer că l-au și tras conaționalii înapoi în zgură fierbinte. După câteva pahare de vin, cu toții ne aducem aminte de-o idee de-a noastră care n-a răzbit dincolo de opoziția gălăgioasa a colegilor sau de lipsă de bunăvoință a unui „jucător de echipă” care ne-
Fabulosoacra by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82990_a_84315]
-
măsuri anti-evreiesti. Aproximativ 132.000 evrei au fost deportați la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944 din Ungaria, care stăpânea și Nordul Transilvaniei”. Că și pe dl. Bucurenci, si pe mine, român neaoș, mă cuprinde rușinea pentru aceste crime făurite de conaționali ai mei. Și de aceea consider că este inadmisibil, orice pretext s-ar invocă, să se încerce a fi reabilitat Antonescu și întregul sau guvern, precum și trei fruntași legionari (Sima, Iasinski și Papanace), așa cum a dat o decizie Curtea de
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
uz de minuțiozitatea ultrascrupuloasa de care a dat dovadă, punindu-ne la dispoziție datele oficiale ale pogromului antievreiesc, pt a ne oferi niște statistici ale crimelor comunismului. De asemenea mă întreb dacă-l cuprinde rușinea gindindu-se și la crimele comise de conaționalii săi în numele marxismului și îi atrag atenția că e destul de greu să cunoști holocaustul din “sursele de extremă dreaptă” pt că acestea sînt rare și acuzate virtos de erezie. Probabil că printre cei ce citesc postările pe acest site sunt
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
rândurile d-lor Andrei și Codruț. M-am simțit deci obligat eu, român get-beget, cu un bunic popa și altul țăran chiabur, să fac precizările de rigoare privind dimensiunea holocaustului în România. Dl. Codruț mă invită să citez și “crimele conaționalilor mei” (?!) Întrucât probabil că dânsul se gândește la crimele comunismului românesc (căci se știe, din Wikipedia, ca toți conducătorii comuniști români erau evrei, ca și bancherii de pe Wall Street) îi comunic că aceste date se găsesc în “Cartea Neagră a
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
numită École Normale Supérieure, a aflat că unul din cei mai buni zece studenți ai acesteia, puși a defila în fața telespectatorilor, era românul Ilarion Pavel, care a comunicat că mai are încă cinci colegi compatrioți și că, statistic, cei șase conaționali ai noștri alcătuiesc națiunea străină cel mai bine reprezentată la școala creată de Napoleon. Există patriotisme și patriotisme! Precum ciupercile, unele sînt toxice, altele hrănitoare. Cu atît mai sesizantă e mîndria patriotică a acestui condei lucid (și acid), cu cît
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
-l întreacă pe Păstorel în ce privește respectul, sfios, pe care poetul-copil, cu mustățile lui de haiduc și cu ciubote ca-n basme, i-l arăta amândurora... Slab, famelic, o umbră ce se târa pe străzile Capitalei, alt soi de om decât conaționalii săi de tristă calitate ocupând în epocă posturi grase în propagandă și cultură, Schneider, acest inenarabil Schneider, bunătatea în persoană pe pământ, pe care l-am cunoscut și eu și am vorbit cu el și care nu știu din ce
Schneider by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14955_a_16280]
-
intelectualului, cetirea cu de-amănuntul a unei cărți, Occidentul - fenomenul occidentalismului, mi-a oferit șansa unei mari liniștiri, preludiu, îndepărtat sper, al celei din urmă. Un rus, mereu un rus - mi-am zis - Aleksandr Zinoviev -, îndepărtând orice gând de acei conaționali ai săi ce, cu decenii în urmă, mă înzestraseră cu uluitoare revelații, la citirea Scurtei istorii a P.C.U.S., Zinoviev acesta contrapune noțiunea de Occident celei de occidentalism, diferențiindu-i pe occidentalii de ieri, de occidentalii de astăzi - dar asta e
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
de ani, oferă publicului o culegere memorialistică cu un titlu cheie: Lagărul e viața noastră. Unele experiențe personale sunt inedite, altele au circulat deja prin intermediul câtorva reviste culturale (România literară, Cronica, 13 Plus). Unele capitole sunt rezervate mărturisirilor unui basarabean, conațional cu autorul, altele unui profesor pensionar din Buftea ori chiar unui anonim. Primele pagini ale cărții trădează dubla intenție a autorului: una memorialistică și alta literară (textul suportă un efort vizibil de "literaturizare" lăsând să se observe negocierea dintre talentul
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
călătorilor, amețiți de șoc, În plin Întuneric. Deși susțin că sunt defavorizați și discriminați, concetățenii noștri au arme performante În mână și drepturile omului În gură. În urmă cu câțiva ani am avut plăcerea să fiu Încolțit de astfel de conaționali, care nu iartă. Vreau acasă, În patria necazurilor generalizate și a grevelor continue. Formele de nemulțumire au fost, sunt și vor urma. Greșala protestatarilor este aceea că nu se adresează cui trebuie. Toți cer demisia guvernelor, a președinților, a patroanei
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
arestatul a găsit mai multă omenie la gardieni și mai puțină promiscuitate în detenția de la Vaț, deși acolo avusese de-a face cu ungurii pe care-i critica în Tribuna, decît în cele de la Domnești și Văcărești, unde îl ținuseră conaționalii săi. Fusese însurat prima oară cu o unguroaică ( aceea care-i duce lui Maiorescu biletul ce va declanșa internarea la azil a lui Eminescu în iunie 1883) și credea în șansa coexistenței dintre români și maghiari înlăuntrul statului austro-ungar. Fusese
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
la ceasul actual, aproape o jumătate de milion de cetățeni americani se declară de origine română, comunitatea în cauză plasîndu-se pe al 20-lea loc ca mărime în rîndul celor 71 de grupuri etnice de origine europeană, recunoscute oficial. Atracția conaționalilor noștri către mirifica Americă e suficient de veche. La începutul veacului XX și, în speță, în anii '30, numeroși tineri din Regat ca și din Transilvania și-au încercat norocul traversînd Oceanul Atlantic pentru a strînge banii necesari întemeierii unei gospodării
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
capul! Parcă a fost ieri, mă îndreptam, pe frunze veștede cu sfârâit molcom călcând, spre școala generală unde sălășluiește centrul de votare, familiar mie, o dată ce, la dejiste alegeri, depuneam în urna de acolo votul meu patriotic, laolaltă cu 99 % dintre conaționali, iar mai pe urmă, în ceaușistă epocă, de 99,99 %, da-uri civice. Apoi, nu-mi a-mintesc, însă este probabil să fi votat și la acele înălțătoare alegeri când 100 la sută dintre românași - de maghiari nu mai vorbesc - s-
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
Dumitru Hurubă Multă vreme prietenul Haralampy a crezut, dar acum, în urma unor psiho-socio-investigații ample, este convins că mulți conaționali au murit revoltător de tineri fiind răpuși de-o boală necunoscută care se manifesta prin apariția în mintea lor a unor televedenii bizare proiectate pe niște ecrane uriașe, halucinant-virtuale. Acestea (televedeniile), semănau izbitor fie cu grimasa disperat-uimită a ministrului Sebastian
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
arătat interesate să achiziționeze pentru bibliotecile lor și cărți în românește. Chiar dacă procentul celor dornici să citească după gratii e de doar 3-4%, în bibliotecile anumitor închisori din Anglia, Franța, Italia, Spania și Portugalia se vor găsi și lecturi pentru conaționalii noștri. Din cîte a aflat neoficial Cronicarul, preferințele șuților, tîlharilor, peștilor, traficanților și criminalilor, care pînă acum n-au pus mîna decît pe cărți de credit și cărți de joc, se îndreaptă spre volumele de basme, romanele polițiste cu șuți
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
la 36... - Motivul, mă lămurește Haralampy, este curajul președintelui PD, Emil Boc, de a vizita din când în când provincia, respectiv municipiul Cluj... Așadar și în concluzie: clipe încordate de liniște, apoi, dinspre Etno Tv, o solistă impetuoasă lămurindu-și conaționalii: Scripcaru' zâce pi strună Și eu sar ca o nebună... Haralampy, nouă: - Și vă mirați de fătuca asta?!? ...Drept urmare, l-am băgat și pe prietenul Haralampy în ghiveciul național ,Mari români", cu rost de condiment...
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
româno-română. Sute de autocare vin din Ungaria în cele două județe în fiecare an. Asta lipsește celor din zonă. Această solidaritate româno-română ar compensa o parte a problemelor. Sunt 400.000 de români în zonă care așteaptă un semn de la conaționalii lor. “Dumnezeu e singurul care mă mână în luptă și mă plătește în fiecare zi” În încheiere iți adresez o întrebare pe care și-o pun, probabil, mai ales dușmanii tăi, care te văd plătit de SRI, SIE și poate
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
mai cântă. Franța e în umbră. Voi, însă, ați descoperit strălucirea Fericirii”. (Ungureanu: 2006: 201). Inevitabil, am rememorat cele de mai sus încercând o trecere în revistă a configurației cu totul speciale, ca mediu cultural, a publicațiilor literare înființate de conaționalii noștri pe mai toate meridianele exilului românesc. Menționând că în paginile acestora întâlnim frecvent semnăturile unor Eliade, Uscătescu, Horia Stamatu, Mircea Popescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ștefan Baciu, Vintilă Horia, George Ciorănescu, Grigore Gugler, Antoaneta Bodisco, Yvonne Rossignon, Ion Dumitru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
parohie din diaspora nu este doar un loc de celebrare a unei credințe religioase: ea joacă și rolul de loc de întâlnire a românilor din zona respectivă, îi adună laolaltă. Prin intermediul credincioșilor și chiar al preotului în multe cazuri, mulți conaționali își găsesc locuri de muncă, locuințe de închiriat, află de diverse alte oportunități vitale când trăiești în străinătate. Biserica, mai ales în diaspora, joacă rolul de agenție de forță de muncă, face asistență socială, iar pentru mulți români este unicul
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
ea să observe în primele ceasuri, conviețuirea grupurilor de aceeași nație cu ceilalți se rezuma la apărarea teritoriului: o zonă de cîteva paturi pe care ar fi putut pune mîna intrușii și mai cu seamă noii veniți. Nu era nici un conațional în toată adunătura aia, s-o ajute să-și găsească un pat sau o jumătate de pat. Se părea că-i singura reprezentantă a României de pe acolo, așa încît două zile dormi ghemuită pe ciment pe un culoar dintre corpurile
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
aceleiași cruzimi și monstruozități”. Din care pricină crede că acel ce „ar vrea să facă o ierarhie între cele două măceluri sau să privilegieze discutarea exclusivă a unuia dintre ele”, ar proba „o gîndire totalitară”. Nu ies din colimatorul critic conaționalii lui Gelu Ionescu. Cei din diaspora au obiceiul „extrem de răspîndit” de-a bîrfi poporul în sînul căruia și-au găsit adăpost: „dacă se află în Franța, bine mersi, spun toată ziua că francezii sînt niște împuțiți, tîmpiți, șovini, puturoși; dacă
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
în primul lagăr se perpetuează și în pseudolibertatea post-nazistă. Bursa neagră nu mai este acum (doar) un mijloc de supraviețuire, ci și o formă de a-și arăta talentul în arta comerțului. Cel mai inventiv se dovedește a fi Cesare, conaționalul lui Primo Levi. Cu o seringă ruginită umple rația de pește pe care o vinde sau o schimbă cu alte produse. Metoda lui ingenioasă i-ar fi adus multe profituri, dacă într-o zi șase ochi hămesiți de copii nu
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
Fofo, Mimi), dar consideră că extinderea să la numele terminate în -a (lui Corina, lui Maria) se datoreaza "străinilor" din interiorul țării, sau măcar influenței lor, fiind oricum mai frecventă printre ardeleni și bucovineni, pentru că "din pricina împrejurărilor, sensibilitatea lingvistică a conaționalilor noștri este mai redusă". La cîteva rînduri distanță, străinilor și ardelenilor li se adaugă alte categorii umane: formele menționate caracterizează "vorbirea oamenilor semiculți" (...), "în special pe a femeilor, aproape indiferent de cultură". În fine, Mioara Avram, în Gramatică pentru toți
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
La party-ul de Crăciun, am stat la o masă rotundă de douăsprezece persoane. Diametral opus mie, se afla VP-ul companiei, un anglofon corpolent și vorbăreț. Am fost cu nevasta. În stânga mea stătea conaționalul meu Dorel, urmat de cei doi bulgari, Tsvetan și Zahari. În dreapta Cristinei stăteau italianul Pino și nevasta lui, În ordine inversă, adică nevestele ne erau vecine. Pino este șeful lui Dorel, iar nevasta lui este o anglofonă fără origine italiană
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]