130 matches
-
altul, ci, pe terenul unei politeți excesive, afișate de funcționari bine plătiți, dar nesiguri pe ei, întervin la despărțire urări de genul: o zi bună, o după-amiază plăcută, un week-end plăcut. Funcția salutului încetează de a mai fi de ordin conativ, nu mai este un declic care deschide și închide ceea ce numeam în anii î70 . Acum omul se ocupă de ziua ta, de după-amiaza ta, de week-end-ul tău, prin urmare încearcă să ți le influențeze favorabil. învățătoarea mea, doamna Popa, ar
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
Analiza tranzacțională ca metodă de decodare „a proceselor de comunicare” face obiectul exprimării din secțiunea a patra. Capitolul penultim mută cercetarea într-o altă zonă a comunicării, aceea a persuasiunii și manipulării, văzute ca moduri în care se „actualizează funcția conativă a comunicării”. Persuasiunea este radiografiată ca „acțiunea de a convinge într-un mod sau altul pe cineva să facă ceva sau să aleagă un lucru”, iar, în paralel, manipularea este reținută drept „acțiunea de a influența prin mijloace specifice opinia
ALINA ŢENESCU: „Comunicare, sens, discurs” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339578_a_340907]
-
subliniată și de N. Mărgineanu atunci când arată că orice atitudine este o idee învăluită într-un sentiment, pusă în slujba unei tendințe comportamentale. II.3 Atitudini și valori Cercetări recente evidențiază că o atitudine ale cărei aspecte cognitive, afective și conative sunt congruente, prezintă o mai mare rezistență în fața unei tentative de influențare și orientează comportamentul ulterior al individului; în același timp pentru a evita disonanța, indivizii sunt, in general, motivați să stabilească un anume acord între diversele componente ale
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cardinală [cardinal function]. Un MIEZ; un NUCLEU; un MOTIV CONEX. Prin opoziție cu CATALIZATORII, funcțiile cardinale sînt logic esențiale într-o acțiune narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența lor cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. funcție conativă [conative function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) comunicativ; Appellfunktion (K. Bühler). Cînd actul comunicativ se centrează pe DESTINATAR (mai curînd decît pe un alt FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII), el are (în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cardinal function]. Un MIEZ; un NUCLEU; un MOTIV CONEX. Prin opoziție cu CATALIZATORII, funcțiile cardinale sînt logic esențiale într-o acțiune narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența lor cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. funcție conativă [conative function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) comunicativ; Appellfunktion (K. Bühler). Cînd actul comunicativ se centrează pe DESTINATAR (mai curînd decît pe un alt FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII), el are (în principal
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) comunicativ; Appellfunktion (K. Bühler). Cînd actul comunicativ se centrează pe DESTINATAR (mai curînd decît pe un alt FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție conativă. Mai exact, s-ar putea spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra NARATARULUI îndeplinesc o funcție conativă: Vei proceda la fel, tu, cititorule, cel care ții acum cartea aceasta în mîinile tale albe și-ți spui, lăsîndu-te
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se centrează pe DESTINATAR (mai curînd decît pe un alt FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție conativă. Mai exact, s-ar putea spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra NARATARULUI îndeplinesc o funcție conativă: Vei proceda la fel, tu, cititorule, cel care ții acum cartea aceasta în mîinile tale albe și-ți spui, lăsîndu-te legănat de șezlong: mă întreb dacă o să mă distreze!" ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție de autentificare [authentication function]. Funcția în raport cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
orientează orice act de comunicare (verbală) și determină rolurile pe care le îndeplinește acesta. Fiecare funcție corespunde unuia din FACTORII CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, și orice act comunicativ îndeplinește una sau mai multe funcții. ¶Bühler identificase trei funcții ale limbii: REPREZENTATIVĂ, CONATIVĂ și EXPRESIVĂ. Jakobson, în ceea ce s-a vădit a fi cel mai influent model de comunicare (verbală) din NARATOLOGIE, a propus o schemă care implică șase funcții: (1) FUNCȚIA EMOTIVĂ, legată de accentul pe DESTINATOR, (2) FUNCȚIA CONATIVĂ, legată de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
limbii: REPREZENTATIVĂ, CONATIVĂ și EXPRESIVĂ. Jakobson, în ceea ce s-a vădit a fi cel mai influent model de comunicare (verbală) din NARATOLOGIE, a propus o schemă care implică șase funcții: (1) FUNCȚIA EMOTIVĂ, legată de accentul pe DESTINATOR, (2) FUNCȚIA CONATIVĂ, legată de accentul pe DESTINATAR; (3) FUNCȚIA REFERENȚIALĂ, legată de accentul pe CONTEXT sau REFERENT; (4) FUNCȚIA FATICĂ, legată de accentul pe CONTACT; (5) FUNCȚIA POETICĂ, legată de accentul pe MESAJUL în sine; (6) FUNCȚIA METALINGVISTICĂ, legată de accentul pe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1968 [1970]. Vezi și ACTANT, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. receptor [addressee]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală): DESTINATARUL (programat), ENUNȚATUL. Receptorul primește un MESAJ de la EMIȚĂTOR. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FUNCȚIE CONATIVĂ, FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII. recompensă [sanction]. În descrierea pe care Greimas o face structurii narative canonice, acea parte a acțiunii prin care SUBIECTUL care a îndeplinit (a ratat) un CONTRACT este răsplătit (pe drept) sau pedepsit (pe nedrept) de REMITENT
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la poésie épique, centrée sur la troisième personne, met fortement à contribution la fonction référentielle ; la poésie lyrique, orientée vers la première personne, est intimement liée à la fonction émotive ; la poésie de la seconde personne est marquée par la fonction conative "475. La présence de l'adjectif " lyrique " qui accompagne le terme " poésie ", s'explique, selon Jean Cohen, par l'analogie entre la poésie et la musique.476 En ce qui concerne le rapport entre le genre lyrique et leș autres
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans un certain contexte (à fonction référentielle), prenant en compte un contact (à fonction phatique) et à l'aide d'un code de communication (qui a une fonction métalinguistique). Le message est envoyé vers un destinataire, qui a une fonction conative. V. Român Jakobson, Essais de linguistique générale, op. cît. 355 Abraham Moles, Théorie de l'Information et Perception Esthétique, Flammarion, Paris, 1958, p. 19. 356 Henri Meschonnic, Pour la poétique III : une parole écriture, Gallimard, Paris, 1973, p. 24. C
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fi: funcții de perfecționare, corective, compensatorii, de adaptare, de integrare, de comunicare, socializare, de educare estetică, de satisfacere a nevoii de mișcare, de întreținere, de corectare, etc. La acestea putem adăuga și ”funcția auxologică - de dezvoltarea fizică și psihică, funcția conativă - de împlinire a unor nevoi de mișcare și funcția integrativ socială” MIHAI EPURAN op.cit. (2005) ”Plastia” corporală MIHAI EPURAN (ibidem), de sorginte heteronomă sau autonomă (n.n.), rezultată prin modelarea sau remodelarea corpului uman, prin optimizarea marilor funcțiuni sistemice și organice
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
persoane, obiecte, situații, idei sau idealuri cu care individul vine în contact” (p. 12). În a sa monografie asupra atitudinilor sociale, A. Chircev (1941) numește atitudinea „o dispoziție direcțională, având un substrat mai puțin cognitiv și mai mult afectiv și conativ, o natură mai puțin nativă și mai mult socială și un caracter mai mult dinamic decât postural și static” (p. 31). P. Popescu-Neveanu (1978) vede atitudinea ca „modalitate relativ constantă de raportare a individului sau grupului față de anumite laturi ale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
poziție numai față de obiectele sociale, în ea se exprimă manifest influența mediului sociocultural; coloratura socială este proprie atât atitudinilor de grup, cât și celor individuale. În atitudine avem de-a face cu o strânsă împletire de procese cognitive, afective și conative: evaluarea, aprobarea sau dezaprobarea obiectului atitudinii noastre (componenta afectivă) se bazează întotdeauna pe informații despre acel obiect; informații ce pot fi, bineînțeles, mai mult sau mai puțin ample și corecte (componenta cognitivă). Atitudinea este totodată o predispoziție de a acționa
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
obiectului atitudinii noastre (componenta afectivă) se bazează întotdeauna pe informații despre acel obiect; informații ce pot fi, bineînțeles, mai mult sau mai puțin ample și corecte (componenta cognitivă). Atitudinea este totodată o predispoziție de a acționa, un impuls motivațional (componenta conativă). Atitudinea are un caracter relativ stabil în timp. În multe definiții, atitudinile sunt caracterizate drept „sisteme durabile de evaluări”. Atitudinile sunt mult mai rezistente la schimbări decât cunoștințele pure, tocmai pentru că în ele este prezent elementul afectiv-axiologic. Deși avându-și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conceptului (Baron și Byrne, 2000): - dimensiunea cognitivă, care înseamnă că ești capabil să înțelegi ce simte o anume persoană și de ce; - dimensiunea afectivă, ceea ce presupune că nu numai îți reprezinți ce trăiește celălalt, dar trăiești și tu aceleași stări; - dimensiunea conativă pe care autorii citați mai sus o numesc simpatie și o includ drept componentă a dimensiunii afective, ea presupunând că, pe lângă faptul că simți aievea cu celălalt, simți și că trebuie să faci ceva pentru el. Potența altruistă a empatiei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sa proprie. Iată de ce Jakobson ia în calcul câteva reguli de funcționare a limbajului, schema oricărei comunicări prezentând șase elemente constitutive: (1) funcția expresivă este centrată pe emițător și vizează exprimarea directă a atitudinii subiectului cu privire la ceea ce vorbește; (2) funcția conativă definește receptorul și modul în care limbajul este utilizat pentru a-l determina pe acesta să adopte un anumit comportament; (3) funcția poetică evidențiază mesajul; (4) funcția referențială caracterizează contextul; (5) funcția fatică delimitează aria de dezvoltare relațională a comunicării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
determină gândirea și comportamentul său caracteristic”. Studiile de psihopatologie aduc importante contribuții în domeniu lărgind considerabil cadrul problemei. În sensul acesta J. Delay și P. Pichot, definesc personalitate în felul următor: „personalitatea este organizarea dinamică a aspectelor cognitive (intelectuale), afective, conative (pulsiuni și voință), fiziologice și morfologice ale individului”. Această definiție ne trimite la punctul de vedere neuro-psihofiziologic, dar și la definiția lui A. Lalande pentru care „personalitatea este funcția psihologică prin care un individ se consideră ca fiind un Eu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
corporal, reprezentat prin următoarele niveluri: a) nivelul visceral; b) nivelul endocrin; c) nivelul neurovegetativ. 2) Sectorul vieții psihice este reprezentat prin următoarele niveluri sau instanțe structurale, de jos în sus: a) nivelul sau instanța instinctuală; b) nivelul afectiv; c) nivelul conativ (activitate, voință); d) nivelul cognitiv instrumental-simbolic (gândire, expresie, memorie); e) nivelul integrativ-sintetic (funcția realului, orientare și atenție, conștiința vigilă, somnul). Toate instanțele vieții psihice, care constituie sectorul psihologic al personalității, derivă unele din altele și, prin aceasta, sunt într-o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și el este denumit de C. von Monakow fenomenul de diaskisis. Aceste aspecte sunt reprezentate sintetic în schema de mai jos: fig. pg. ms. 136 INTEGRARE la nivel complex și voluntar de la simplu și automat Nivel integrativ Nivel instrumental Nivel conativ Sectorul psihic Nivel afectiv Nivel instinctual Nivel vegetativ Sectorul somatic Nivel endocrin Nivel visceral Sistemul personalității DEZINTEGRARE H. Jackson afirmă că „bolile sistemului nervos trebuie considerate ca regresiuni sau disoluții” ale organizării funcționale a sistemului personalității. Pentru J. Delay „orice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cognitivă sau denotativă, ce are În vedere realitatea obiectivă, extralingvistică, față de care emițătorul Își manifestă o atitudine rece, neutră; b) funcția expresivă sau emotivă, care se manifestă prin exprimarea din partea emițătorului a unei atitudini afective față de realitatea extralingvistică; c) funcția conativă, care se aseamănă cu funcția expresivă, deosebindu-se de aceasta prin faptul că emițătorul dorește să-l implice pe receptor În actul lingvistic; În același timp, emițătorul Își exprimă o anumită atitudine față de receptor; d) funcția metalingvistică, ce „acționează În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
în scopul realizării obiectivelor sale. Sistem complex de instruire care se exercită simultan asupra individului, favorizînd ameliorarea condiției fizice, psihice și integrarea socio-culturală. 16. Efortul este o stare opusă repausului, realizată prin contracții ale musculaturii striate (A. Demeter), o conduită conativă de mobilizare, concentrare și accelerare a forțelor fizice și psihice în cadrul unui sistem de auto reglaj conștient și inconștient, în vederea depășirii unui obstacol, a învingerii unei rezistențe a mediului și a propriei persoane (P. Popescu-Neveanu, 1978) 17. Efortul fizic este
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Funcția igienică * Funcția emulativă 2. FUNCȚII SPECIFICE * Funcția de perfecționare a dezvoltării fizice armonioase * Funcția de perfecționare a capacității motrice M. Epuran și V. Epuran (1975) formulează trei direcții în care se manifestă funcționalitatea educației fizice și sportului: 1. Funcție CONATIVĂ de satisfacere a condițiilor acționale, a trebuinței de mișcare (de care sînt legate și alte tendințe și trebuințe de ordin psihic). 2. Funcție AXIOLOGICĂ, de dezvoltare fizică și mentală a omului, exprimată în dezvoltarea fizică armonioasă, starea de sănătate și
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
dinamism, uneori ele se schimbă în timp (moda, fabricile de confecții, de încălțăminte se confruntă cu dinamismul atitudinii, care determină, la rândul său, schimbarea stilurilor de viață<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 37. footnote>). Atitudinea are trei componente: cognitivă, afectivă, conativă (intențională<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 90. footnote> sau comportamentală<footnote Ștefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, Inteligența marketing plus, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 332. footnote>); altfel spus, dimensiunile atitudinii sunt: rațională, emoțională și decizională. Dimensiunea rațională constă în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]