5 matches
-
etc, dezvoltă conceptual elementele astrale și anatomice. În mitologia lui de fantezie poetul imaginează multiple stări ale eului, dar își redă trăirile în “Odaia bunicii mele “ unde predomină descrierea universului “în care se-odihnește, parcă, Dumnezeu “. Toate acestea sunt ingeniozitățile conceptiste ale lui Florin T. Roman, fără discuție notabile, întrucât exemplifică o poezie mai rară la poeții relativ tineri.Totuși, autorul e înzestrat cu o voce pe mai multe tonuri, el cultivă alături de mitologia de ficțiune și o lirică de esență
VIBRAȚIA NEOROMANTISMULUI ÎN POEZIA LUI FLORIN T.ROMAN, CRONICĂ DE AL by http://confluente.ro/al_florin_tene_1495712554.html [Corola-blog/BlogPost/381474_a_382803]
-
Astfel, limbajul Barocului este unul obscur, pretențios și curtezan, având drept rezultat faptul că literatura Renașterii, datând de acum cinci secole, se înțelege mai bine decât ce a Barocului, de acum patru. Limba literară a Barocului se complică datorită esteticii conceptiste și a celei culteraniste, ale căror scop este triumful nobilului asupra vulgarului, intelectualizând artă cuvintelor; literatura se transformă astfel într-un fel de scolastica, într-un joc sau un spectacol, iar creațiile ingenioase și moralizante ale lui Francisco de Quevedo
Secolul de aur () [Corola-website/Science/307967_a_309296]
-
fi : Metafora este procedeul retoric central al stilului său. Influențat de Góngora, Lorca „manevrează” metafore îndrăznețe : distanța dintre termenul real și cel imaginar este considerabilă. Uneori este folosită chiar metafora pură. Cu toate acestea, spre deosebire de Góngora, Lorca este un poet conceptist, în sensul că poezia sa se caracterizează prin condensarea expresivă și de conținut, utilizând adesea elipsa. Metaforele lorchiene relaționează elemente opuse ale realității, transmițând senzații amestecate. O altă caracteristică a stilului său este neopopularismul. Deși Lorca asimila fără probleme noutățile
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
viu de acțiune. Sarbiewski și Gracián exprimaseră, cu un veac înainte, această idee, în lumina teologica. Poetul crează așa cum face Dumnezeu", spusese iezuitul polonez 130. "Artă este plenitudinea naturii, ca și cum ar fi vorba despre opera unui al doilea Demiurg", reflexionase conceptistul spaniol 131 (membru al aceluiași ordin religios). La Kant însă, efectul creator este însoțit de unul cognitiv, observă Ernst Cassirer: "Pentru artistul care scoate constant din sine o lume în mic și o pune în fața lui, în concretețea ei obiectivă
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
eroticului cu metafizicul, deoarece, după câte știu, cred că popoarele noastre au început prin a fi, după cum ne-o arată literaturile lor, războinice și religioase, pentru ca mai târziu să devină erotice și metafizice. Cultul femeii a coincis cu cultul subtilităților conceptiste. Într-adevăr, în zorii spirituali ai popoarelor noastre, în Evul Mediu, societatea barbară simțea exaltarea religioasă și chiar mistică și pe cea războinică - spada poartă o cruce în vârful plăselei -; femeia ocupa însă un loc foarte redus și cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]