554 matches
-
care acesta organizează neobosit știință, dându-i formă propriei sale geometrii stranii. Atunci, de ce să-l mai plasezi în centrul reflecțiilor când este evident că nu se poate "cunoaște", cănd pare a fi refractar la orice încercare de a fi conceptualizat. Grabă istoriei și presiunea pe care o exercita această asupra vieții noastre, problemele extraordinare pe care în acești ultimi ani le-a scos această puternică falie în calea noastră, iată câteva motive, dintre nenumărate altele, care ies în evi dență
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în studiul ACV al produsului (firește, în condițiile în care studiul nu a fost distorsionat prin malpraxis). Analiza pe ciclul de viață al produsului este instrumentala. Gândirea artefactelor industriale pe ciclul de viață a devenit parte a felului în care conceptualizam chestiunile ambientale, și calea pe care abordăm gestionarea problemelor ambientale. Analiza pe ciclul de viață este parte dintr - un weltanschauung post-modern. Analiza pe ciclul de viață este situată la intersecția celor trei tipuri de cunoaștere umană : teoretică, tehnico-productivă, si prudențială
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
poetica, are de a face cu o anumită transcendență, în sensul tehnic pe care îl dau acestui termen, cel puțin de la Opera artei încoace, și anume critica nu este atît de închisă în singularitatea operelor, pentru că a vorbi înseamnă a conceptualiza, și a conceptualiza înseamnă cu necesitate a generaliza. Cam asta am vrut să spun în Uvertura metacritică referitor la așa-zisa critică imanentă, care nu este nici ea ferită de transcendență. În căutarea timpului pierdut este pentru mine, dintre toate
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
a face cu o anumită transcendență, în sensul tehnic pe care îl dau acestui termen, cel puțin de la Opera artei încoace, și anume critica nu este atît de închisă în singularitatea operelor, pentru că a vorbi înseamnă a conceptualiza, și a conceptualiza înseamnă cu necesitate a generaliza. Cam asta am vrut să spun în Uvertura metacritică referitor la așa-zisa critică imanentă, care nu este nici ea ferită de transcendență. În căutarea timpului pierdut este pentru mine, dintre toate operele literare, cea
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
popoare europene, s-au așezat pe coordonatele dezvoltate în Antichitatea clasică realizând importante contribuții la cultura europeană. Atena, Roma și Golgota sunt din toate punctele de vedere triada definitorie a ceea ce numim Europa. Dacă Grecia a denumit continentul și a conceptualizat denumirea, Roma a asigurat supraviețuirea tradiției inaugurate de Elada ducând-o mai departe în timp în Evul Mediu, într-o perioadă când Europa occidentală pierduse contactul cu elenismul. Spiritul Romei asigură printre altele continuitatea tradiției. Lungă vreme, latina a fost
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
mod narativ, mai concret, al gîndirii filozofice. Or, punctul care ar permite să înțelegem, nu aș spune reconcilierea, ci apropierea, între narativ și teoretic, este tocmai imaginarul, în sensul în care, așa cum a arătat hermeneutica, gîndirea umană nu poate să conceptualizeze totul, nu poate să modelizeze totul în mod abstract, ci trebuie uneori să treacă prin narațiuni, să treacă prin simbolizări, lucru constatat încă de la apariția filozofiei în Grecia. „Imaginea este totodată prezentă și absentă” M. C. - Vorbeați în cărțile dumneavoastră
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
auditiv, către ordinea sonoră a lumii. Compoziții seriale, ritmice și muzicale, imaginile pe care Mattis Teutsch le experimentează în acest moment împing percepția către o lume bidimensională, populată de realități spectrale, de amprente ale unui uman sublimat. Pictorul codifică și conceptualizează acum cu o asemenea siguranță și rigoare încît ficțiunea imaginii tinde să se substituie lumii tridimensionale și să instituie un alt proiect de realitate. În plin realism socialist, Mattis Teutsch sabotează existența imediată, formele recognoscibile și obiectul tangibil, sugerînd implicit
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
despre care e mai elegant și mai colegial să nu se vorbească, ci în aparté-urile din culisele vieții culturale, unde dezaprobarea cea mai categorică a avut de înfruntat aderențe manifestate cu un entuziasm întrucâtva timid, pentru că e mai ușor să conceptualizezi dezacordul rațional decât acordul sensibil, deși, în cazul de față, ambele sintagme își pot împrumuta cu aceeași dezinvoltură, printr-un schimb reciproc, unul din termeni. În fond, despre ce este vorba? Despre o reîntoarcere ,experimentală" la natură, care a apărut
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
Cineva trebuie să le spună: e o eroare și un prejudiciu adus imaginii țării noastre în pragul integrării. în primul rînd, studiile de gen ar găsi în toată opera lui Ion Creangă un demers ideatic revoltător la culme: femeile sînt conceptualizate, adică exista doar în relație cu bărbații, iar această relație se reduce la a-i servi în toate cele, neavînd ele dreptul de a decide asupra propriei vieți intime și profesionale. Frumoasă, robace și supusă - acesta e portretul femeii ideale
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
postmodernismului în câmpul gândirii și practicilor musicale, putem observa și un process de acumulare în planul gândirii teoretice despre musica, literatura, arhitectura și filosofie care se structurează că o succesiune convergență (și, implicit, de emergentă a noului mod de a conceptualiza natură transformării) de titluri reprezentative. Să citam doar câteva: The New Image of Music (1963) de George Rochberg, Music, the Arts, and Ideas: Patterns and Predictions în Twentieth-Century Culture (1967) de Leonard B. Meyer, The Dismembering of Orpheus: Toward a
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
caracter entropic. în consecință, am părăsit conștient planul realismului critic (loc în care urâtul din noi își face de cap) și m-am plasat, parțial, în sfera frumosului manifest, convins fiind de faptul că o astfel de stare (imposibil de conceptualizat, de măsurat) poate fi, să zicem, un adevăr cu valențe ce țin de context. Așa că am scris despre un fel de bine, ușor „împănat cu poveștile noastre”, lăsând la o parte marile carențe umane. Chestiune nu tocmai ortodoxă întrucât ar
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
ale lumii, (indiferent de modalitatea de organizare, democratică sau totalitar-extremistă), omul oferindu-i doar iluzia, un fel de cer culcat aici, pe pământ, într-un viitor încă neștiut? Fraților, uite, de-aia expresia ,,banul e ochiul dracului’’ tinde să se conceptualizeze și să aibă valoare universală. ...Chiar și pentru papuași, care mai practică încă schimbul în natură. Așa că și literații, și cineaștii, în genere, oamenii de cultură, s-au făcut (mai nou, se întrec în a se face) frate cu ăl
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
gîndirii contemporane. Psihologia este, insistă Roșe, în mod fundamental o disciplină socială, chiar dacă scopul ei explicit este de a studia eul individual. O distincție precum cea dintre psihologie și psihologia socială nu are sens, pentru autor, căci felul în care conceptualizam sinele este influențat de norme și principii transindividuale. De altfel, aici stă foucauldianismul acestui volum, în accentul pus pe legătură între identitate personală și putere, politica, mecanisme sociale de reprimare și subsumare a individului. Disciplinele psy, așa cum le identifica Roșe
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
întregi, ci... al lumii părții feminine ca primi sacerdoți Pe parcurs mai scrii câte creștine. zamolxieni ai zilelor noastre. În ceva pentru a avansa în această N-am mai auzit de o așa timp va apare și parteneriatul direcție. Poate conceptualizezi o părere. Sunt foarte surprins. sacerdotal masculin-feminin carte a zânelor, un fel de statut al Mai spunea că previziunile așa cum era în vechime la lor, care le definește rolul din Apocalipsă trebuiesc văzute religiile primare. La romani de sacerdotal. Știu
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
efemerului. Le privează de greutatea lor specifică. Conceptul în schimb gestionează, sistematizează, propulsează și relansează către noi situații energiile anarhice ale emancipării. Nu în ultimul rând, le arhivează pentru posteritate. Conceptul eliberează irezistibil instinctul - desigur, în măsura în care e sincer. Pentru a conceptualiza, e nevoie ca aceste energii să fie parțial sublimate. Nu mă deranjează strip-tease-ul verbal dintre blocuri pentru că ar veni în contradicție cu cine știe ce reflecție morală (asta-i treaba poliției), ci pentru că o parte din energia investită aici n-a slujit
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
straturi, cum e Marcel Corniș-Pop. Tema demersului teoretic este interpretarea ca rescriere critică în poststructuralism, și noțiunile adiacente (relectura, revizuirea). O critică tranzacțională, în care lectura este de la început activă și creatoare, "un interspațiu producător de discurs", pentru că citind configurăm, conceptualizăm, rescriem. Dar, tocmai pentru că e activ, acest fel de a reacționa la stimulii textului nu lasă opera intactă, o deconstruiește benign, o reface apoi în discursul critic. O schimbă. în același timp, interpretarea este, toată cartea susține această idee, o
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
and Social Biology, McClintock studiază efectele puterii de atracție asupra adulților tineri (analizând numărul de parteneri, dacă aceștia au o relație și cât de des fac sex), descoperind diferențe între cele două sexe. „De multe ori, formarea unui cuplu este conceptualizată drept un proces competitiv de potrivire în care indivizii tranzacționează bunurile lor pentru cele ale partenerului, încercând să găsească cel mai dezirabil partener și cea mai satisficătoare relație în funcție de propriul capital”, explică McClintock. „Această metaforă împrumutată din economie a fost
Care este mecanismul prin care ne alegem partenerii? Un sociolog a descifrat misterul by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80102_a_81427]
-
proiecție, Noi, Noi suntem voi, care trăim acum și aici În acest univers și În toate dimensiunile. Nu suntem siguri că toți dintre voi Înțeleg acest concept, al faptului că În univers nu există timp și nici spațiu. Nu puteți conceptualiza acest lucru din această dimensiune În care trăiți, pentru că ar Însemna să modificați radical legile fizicii după care vă ghidați. Dar pe planurile superioare de evoluție, cu siguranță Îl Înțelegeți și deja Îl trăiți. Am spus multe și vom mai
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
mod similar, fragmentarea internă politică extremă poate reduce stabilitatea politică a unei țări, cel puțin dacă nu reduce puterea, atunci reduce percepția altora despre puterea țării. strategia - este definită „ca acea parte a procesului politic de luare a deciziilor care conceptualizează și stabilește țeluri și obiective desemnate să apere și să crească interesele pe scena politică.” 27 percepția - fiind un concept relațional și contextual, utilitatea puterii constă nu numai în ceea ce poate face, dar și în ceea ce cred alții că poate
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
tot mai puțin, mai lacunar. Personal, i-aș oferi o medalie criticului care mi-ar dovedi că a înțeles pe deplin versurile din Oul și sfera sau Laus Ptolemaei. Sunt niște volume de experiment "în trepte", în care lirismul se conceptualizează și se solidifică alternativ ori concomitent (!) și în care autorul explorează, cu o lucidă fantezie, posibilitățile combinatorii ale cuvintelor. Cu toată forța germinativă pe care le-o conferă poetul, cuvintele încep să-i pară acestuia insuficiente: un fel de reflexii
Aventuri lirice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9422_a_10747]
-
procesul de acumulare și anulează creșterea. Numai progresul tehnic permite continuarea creșterii, păstrând randamentul capitalului. Dar acest progres tehnic este exogen în sensul în care e dat agenților ca "o mană cerească". În anii 1980, noile teorii ale creșterii vor "conceptualiza" progresul tehnic pentru a menține o productivitate marginală a capitalului constantă și a explica creșterea auto-întreținută. Dar, și mai important, în timp ce teoria tradițională are în vedere o singură sursă de creștere, și anume acumularea de capital fizic regrupând în variabila
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
creșteri demografice din care va fi extras viitorul flux de investiții în capital uman al națiunii. Motivați de aporturile lui Lucas și Romer, unii vor integra în mod explicit demersul microeconomic asupra familiei în modelele de creștere auto-întreținută. Pentru a conceptualiza comportamentul familial într-un model de creștere, fie indivizii sunt clasificați în două grupe de vârstă pentru a reprezenta raporturile dintre părinți și copii (împrumut de la modelele de generații suprapuse parțial, cf. Samuelson, 1958), fie că o legătură între generații
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
infertilitatea, în principal în forma sa primară este principala cauză care motivează comportamentul de adopție (69,7%). Nevoia de a avea un copil este resimțită și definită diferit în funcție de modul în care este trăită infertilitatea. Cel mai frecvent, infertilitatea este conceptualizată în termeni care indică sentimentele de pierdere și, asociat lor, de durere. Astfel am identificat frecvent în declarațiile privind motivele pentru adopție sintagme de tipul: "Simțim un sentiment de privațiune datorat neputinței de a avea un copil..." "...ducem dorul unui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cazul celor care pierd una sau mai multe sarcini sau pierd un copil după naștere) este resimțită ca un factor de stres cronic. În aceste cazuri copilul adoptat trebuie să îndeplinească în primul rând o funcție de factor curativ. Alte persoane conceptualizează infertilitatea prin raportare la imaginea de sine. Sunt declarații care exprimă conflictul dintre imaginea ideală de sine a solicitantului/solicitanților ca soț/soție sau mamă/tată și imaginea de sine reală, ca rezultat al infertilității. Întotdeauna mi-am dorit un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
exprimată în sentimente de lipsă a propriei valori, de inutilitate, de vinovăție. Nu avem rost fără copii", declară adeseori persoanele infertile. "Asta este menirea noastră pe pământ, să creștem un copil...menirea mea care este?". În alte declarații infertilitatea este conceptualizată în termenii unei piedici în dezvoltarea familială. Prezența copilului este o condiție absolut necesară pentru definirea familiei. Copilul are rolul de a asigura transformarea "cuplului" într-o "familie". "Un copil face un cuplu să fie o familie în adevăratul sens
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]