29 matches
-
Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Premisa
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
Mesajul în comunicarea filozofică de Ștefan Vlăduțescu Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Premisa
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Premisa
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
de dialectica bazat pe contradicție). Mileniul al doilea s-a încheiat cu mesajul idețional că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie că argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „că hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofem nu este un mitem” (Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) (vezi și cercetările de impregnare antropologica ale profesorilor Mihai Coman, 2003, si Florica Iuhaș, 2011 și 2012.) Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest
Ștefan Vlăduțescu: Mesaj filosofematic şi comunicare asupra filosofemelor. Din manuscrise by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesaj-filosofematic-si-comunicare-asupra-filosofemelor-din-manuscrise/ [Corola-blog/BlogPost/339282_a_340611]
-
românești, atât de brusc întreruptă. Această resurecție a esteticului a adus cu sine o vădită aplecare către rostirea oraculară, un cult al purității genurilor și, mai cu seamă, preocuparea pentru limbaj, valorificat cel mai adesea în latura sa ermetică și conceptualizantă. În lirica șaizecistă, pe lângă „păsările”, „caii” (de preferință albi), „copacii”, „îngerii”, „pietrele” aglomerate în rețeaua densă de simboluri, „cuvintele” au fost și ele invocate cu un patetism deosebit, ieșit din convingerea că limbajul și-a oferit serviciile întru deplina revelare
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Ileana Mălăncioiu alcătuiesc un cor din care ies, la un moment dat, pentru a deveni protagoniști, și se retrag somptuos în masă, pentru a-și armoniza vocile cu ceilalți și a susține continuu tema principală. Comentariul nu este arid, filosofic-teoretic, conceptualizant în sine, la primul nivel de receptare pentru că materialul pe care-l modelează autoarea (ca pe un lut ascultător) este "viu", este ieșit și însuflețit din cărți obsedante, din idei care nu dau pace, care trăiesc peste secole. Autoarea le
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
primul rând o primenire intru vechi a termenilor, evident perdanta sub raport conceptual. S-au înregistrat chiar demisii din altminteri incasabilul grup optzecist. Dacă până atunci criticii literări creau categorii (că, iată, }eposu sau că Lefter, care discerne prozaizanții de conceptualizanți și de orgolioșii moraliști), acum se mulțumesc să reșapeze categorii datate. Dintr-o dată, începe să reintre în actualitate expresionismul, cu toate derivatele sale târzii. (Desigur, o referință nelipsita e Munch). Falsă resurecție. Publicistica descoperă gustul conservanților. Parcă dinadins, pentru a
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
a angajat în lungi campanii de promovare a principiilor morale în evaluarea istoriei literare române din perioada regimului comunist. În paralel cu critica, Gheorghe Grigurcu n-a încetat să scrie și să publice poezie: de factură modernistă, concentrată, metaforică și conceptualizantă, subtil-livrescă, disimulând teribile fervori existențiale și intelectuale. Nu întâmplător compune, mai ales în ultimele perioade, aforisme. [Categorie:Oameni din județul interbelic Soroca]]
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
postmodernismul și neopragmatismul american "tind spre o expansiune planetară tehnico-științifică care schimbă modul de viață", dar pe un drum alimentat de orori și de rătăciri. S-a opus, în acel moment, printr-un ethos transdisciplinar, chiar dacă nu și în termenii conceptualizanți ai transmodernismului. Intuiția lor se găsea deja în luminișul eminescian și în Lichtung-ul heideggerian. Situația contradicțională transmodernă a ontologiei fundamentale este surprinsă astfel: "Heidegger nu este deci un creștin, respingând dogmatismul teologic (dar poate că tocmai de aceea este un
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
aici decurge o altă diferență în raport cu eminescologia antecedentă: interesul pentru plasarea fizionomiei creatoare în orizonturi epistemice ample. Indiferent de obiectul lor imediat, interpretările din carte rămân constant la nivelul relației simptomatice dintre un intelectual (Eminescu) și timpul său. În perspectiva conceptualizantă a lui C., eminescianismul devine o categorie largă de sensibilitate, care anticipează o serie dintre opțiunile culturale ale secolului al XX-lea. Dintr-un unghi acuzat perspectivist este abordat Clasicismul european, într-un volum monografic din 1971. Decupajul problematic al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
a doua precauție atrage atenția asupra dezideratului utopic cu privire la posibilitatea de înțelegere și utilizare uniformă, în manieră conceptuală sau nu, a termenilor și a limbajului aparținând propriei tradiții de gândire și interpretare. Cu alte cuvinte, oricâte delimitări conceptuale și pre-definiri conceptualizante s-ar opera, există întotdeauna o încărcătură unică a unui termen, în funcție de context. Acest lucru nu conduce neapărat la imposibilitatea comunicării, așa cum s-ar putea crede, ci la afirmarea și recunoașterea convenționalității limbii și a limbajelor specializate, care nu pot
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ale sacrului, teoreti zate diferit și nu arareori ambiguu de către cercetători ai religiei. Emblematice rămân, în acest sens, teoretizările lui Rudolf Otto și Mircea Eliade, care au fost apoi preluate și marchează până astăzi semnificativ înțelegerea și utilizarea conceptuală ori conceptualizantă a termenului. Sacrul desemnează, plurivoc și aparent contradictoriu, deseori într-o manieră metaforizantă, deopotrivă o categorie a priori (în accepție kantiană), o dimensiune a experienței subiective, o relație, o zonă anu me în geografia realului (ori un timp anume) sau
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
vede, S. cultivă, în tradiția lui Eminescu, serafismul și, în consens cu poeții mai noi, redefinește mitologia orfismului. O populează, înainte de orice, cu vedeniile și cu jubilațiile sale de om tânăr. Cu 11 elegii lirica lui intră în faza reflexivă, conceptualizantă și intră primejdios în chiar inima metafizicului. O metafizică a poeziei, cum zice Marcel Raymond, nu a filosofiei. O încercare de a asuma totalitatea realului și de a da o justificare existenței. 11 elegii reprezintă, totodată, și o asumare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
În condițiile accesului limitat la arhive), o parte importantă a istoriografiei românești despre comunism nu a reușit să depășească faza de evocare evenimențială și să facă pasul spre interpretarea cauzalităților și spre fabricarea unor teorii explicative despre trecut. școala istoriei conceptualizante și interdisciplinaritatea metodelor de cercetare și analiză nu sunt Încă suficient de dezvoltate În România. Cercetătorii se opresc la simpla Înșiruire de evenimente, fără să penetreze stratul superficial al datelor și cifrelor, fără să caute răspunsuri la interogații de tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
și cifrelor, fără să caute răspunsuri la interogații de tip „de ce lucrurile s-au petrecut așa și nu altfel?”. Istoria nu este Însă numai narare a marilor sau micilor evenimente, ea este un șir logic de cauzalități și efecte. Istoria conceptualizantă, inițiată de școala de la Annales și practicată acum În mediile academice occidentale, Înseamnă o istorie care vizează generalul, care este capabilă să extrapoleze detaliile, să depășească erudiția, și, pornind de la particular la general, să abstractizeze fenomenele. O istorie care operează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
injustițiile critice nu mai funcționează însă în capitolele rezervate lui G. Călinescu sau lui G. Ibrăileanu. Nicolae Labiș este expediat în câteva fraze și, la urmă, se strecoară îndoiala asupra autenticității versurilor din Lupta cu inerția. Cezar Baltag, poet emblematic, conceptualizant, nu a ieșit „din mantaua lui Nicolae Labiș”, cum zice P., ci din alte modele. Bine scrise, cu observații fine, sunt capitolele despre poezia lui Nichita Stănescu și Leonid Dimov, favorabil e și acela despre Marin Sorescu. Criticul elogiază proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
acestei stranii stări de izolare și frig în vecinătatea cadavrelor. Sublimul romantic este astfel înlocuit de simboliști prin valorificarea estetică a macabrului, a derizoriului din real. Arghezi, care începe prin a cultiva aceleași elemente, introduce și o notă patetică și conceptualizantă în poem, deschizând astfel simbolul spre alte universuri. B. execută operația inversă: închide simbolul liric, repetă amănuntele, pictează cu aceeași culoare, stinge tonurile. Pastel aduce în tablou corbii, țârâitul ploii de toamnă, mugetul vitelor închise în ocol și sunetul trist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
nu-i timpul pierdut nici acum. Interesant și original e, de asemenea, decupajul. Pentru Mihail Vakulovski, trei sunt fronturile principale ale poeziei optzeciste: realul, textul și psihoza. (În Flashback 1985, Ion Bogdan Lefter identifica tot trei tipuri de poeți, prozaizanți, conceptualizanți și, în fine, orgolioși moraliști.) Pe undeva, cele două clasificări se aseamănă. Cu deosebirea că între criteriile tânărului critic de azi, spre deosebire de cele ale tânărului critic de ieri, atitudinea nu mai e decisivă. Iar prin aceasta, principial stilistică fiind, viziunea
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
acest divorț între critică și public, și-a pus amprenta asupra romanelor sale din ultima parte a vieții, care nu sunt reușite. Nemaifiind însuflețită de vigoarea tinereții, literatura sa și-a arătat defectele: romanțiozitatea, lirismul excesiv, fundalul cultural precar, veleitățile conceptualizante. Astăzi, prozatorul revine însă în actualitate, și nu numai pentru că a fost editat de BPT într-un tiraj de masă. Opinia mea este că modificarea codurilor de lectură îl va avantaja pe Radu Tudoran. Cititorii actuali - câți mai sunt - au
Resurecția lui Radu Tudoran? by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5286_a_6611]
-
de lux, cunoscutul critic și istoric literar Eugen Simion, academician, care, în mod curios, adoptă în comentariul său un ton solemn, ca și cum ar fi vorba de un poet, nu de un veleitar cu aplomb: "Shaul Carmel este un poet mai conceptualizant, dialogul lui este, aproape în exclusivitate, cu un Dumnezeu pe care îl inventează în fiecare zi pentru că, fără neliniștile și rugile sale, Dumnezeu ar muri..." În realitate, mai probabil este că Dumnezeu ar muri de plictiseală dacă ar citi versurile
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6857_a_8182]
-
o respingere a poeziei vremii, ci de o încercare de a-i semnala morbul care a condus-o la manierizare și imitații fără valoare. Investigarea simptomatologiei nu ocolește "maeștrii" și nici capodoperele (un volum mult prețuit, de altfel, pentru discursul conceptualizant și metafizic, 11 elegii, este "judecat" și prin limitele sale, din care una ar fi... delirul verbal). "Greul" cărții cade pe ultima parte, de istorie literară, în care analizele, citim noi printre rînduri, nu sînt ordonate după o cronologie a
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
a angajat în lungi campanii de promovare a principiilor morale în evaluarea istoriei literare române din perioada regimului comunist. În paralel cu critica, Gheorghe Grigurcu n-a încetat să scrie și să publice poezie: de factură modernistă, concentrată, metaforică și conceptualizantă, subtil-livrescă, disimulând teribile fervori existențiale și intelectuale. Nu întâmplător compune, mai ales în ultimele perioade, aforisme. Volume publicate Poezie: Un trandafir învață matematica (1968); Trei nori (1969); Râul incinerat (1971); Salută viața (1972); Înflorirea lucrurilor (1973); Apologii (1975); Rigoarea văzduhului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]