52 matches
-
fi artistul cu multă știință și gust, fără prejudecăți și pizme. Mai presus de toate însă el a fost compozitorul unor opusuri ce au trasat anumite cîmpuri de forță în muzica românească: Concert pentru oboi, fagot și orchestră de coarde, Concertino per la Musica Nova, Monosonata I și II, Impresii pentru ansamblu de cameră, Simfonia a II-a, From Darkness to the Light, cîmpuri brăzdate fie de ifose post-seriale, fie de năravuri impresioniste, și însămînțate cu un fertil cult al detaliului
Muzica by Liviu Dănceanu [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
de la a cărui venire pe lume se împlinesc astăzi 100 de ani, este omagiat printr-un concert extraordinar la Sala Mare a Ateneului Român. Va fi interpretată Camerata Regală, avându-l la pupitru pe Horia Andreescu. Horia Andreescu În program: Concertino în stil clasic pentru pian și orchestră de cameră, op. 3 de Dinu Lipatti, Solist: Mihai Ungureanu; Concertul nr. 9 pentru pian si orchestră, Jeunehomme, KV 271 de Wolfgang Amadeus Mozart, Solistă: Dana Borșan; Concertul nr. 1 pentru pian si
O legendă care poartă numele Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105698_a_106990]
-
din Muntenia) și Berd Classen (Popkiste). Solist va fi Giani Busnea. Orchestra Simfonică, sub bagheta dirijorilor Nicolae Racu și Andrei Ștefan George Racu, va prezenta lucrări de George Enescu (Rapsodia I), Gioachino Rossini (Uvertura la Opera Wilhelm Tell), Ferdinand David (Concertino, partea I), Dinu Lipatti (Concertino în stil classic, partea I), Georg Friedrich Handel (Aleluya), Wolfgang Amadeus Mozart (Dies irae, Confutatis, Lacrimosa) și Carl Orff (Carmina Burana). Soliști vor fi Ion Marian Sorin și Luca Rusu. Corul Colegiului va fi condus
O legendă care poartă numele Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105698_a_106990]
-
Popkiste). Solist va fi Giani Busnea. Orchestra Simfonică, sub bagheta dirijorilor Nicolae Racu și Andrei Ștefan George Racu, va prezenta lucrări de George Enescu (Rapsodia I), Gioachino Rossini (Uvertura la Opera Wilhelm Tell), Ferdinand David (Concertino, partea I), Dinu Lipatti (Concertino în stil classic, partea I), Georg Friedrich Handel (Aleluya), Wolfgang Amadeus Mozart (Dies irae, Confutatis, Lacrimosa) și Carl Orff (Carmina Burana). Soliști vor fi Ion Marian Sorin și Luca Rusu. Corul Colegiului va fi condus de Ana Lăcrămioara Pauliuc. Directorul
O legendă care poartă numele Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105698_a_106990]
-
Zilei Culturii Naționale Institutului Cultural Român Centenarului Lipatti concertul aniversar „Lipatti 100”Orchestra Natională RadioCristian OroșanuTeodora GheorghiuSergiu TuhuțiuMatei Rogoz În program: D. Lipatti - Concertino în stil clasic, op. 3; 3 lieduri pentru voce și pian pe versuri de Paul Verlaine; Suita Șătrarii F. Liszt - Concertul nr. 1 în mi bemol major pentru pian și orchestră În cadrul evenimentului dedicat Zilei Culturii Naționale, actorul Ion Caramitru
„Lipatti 100” – concert aniversar la Sala Radio, de Ziua Culturii Naționale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105873_a_107165]
-
Cultural” conferită de Președintele României, 2004, Premiul Clubului Liones pentru cea mai bună interpretare din cadrul seminarului condus de James Galway, Italia, 2003, Premiul „Cella Delavrancea” pentru merite în cultură 1991, Premiul Conservatorului „Gheorghe Dima” Cluj 1987, Premiul I, Concursul internațional „Concertino” Praga 1986, Premiul I Concursul Național de Flaut București 1985, Diploma de Merit Concursul „G.B.Viotti” Vercelli, Italia, în 1984. Ion Bogdan Ștefănescu cântă pe un flaut de aur Muramatsu.
De la clasic la jazz by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104336_a_105628]
-
Joao Vaz, órgăo de Sao Pedro de Alcântara Steffen Schlandt, órgăo do Sacramento Roberto Antonello, órgăo da Conceiçăo Reinhard Jaud, orgăo de Santa Bárbara~ 8. MARCOS PORTUGAL (1762-1830) Sonata pentru orgă Joao Vaz, órgăo do Evangelho 9. NICCOLÒ MORETTI (1764-1821) Concertino Roberto Antonello, órgăo da Epístola 10. LUDWIG VAN BEETHOVEN (1770-1827) Oda Bucuriei (fragment din Simfonia ns 9, Op. 125) (aranjament de Herbert von Karajan / adaptare pentru 6 orgi de Joao Vaz) Ludger Lohmann, órgăo do Evangelho Roberto Antonello, órgăo da
Manifestări culturale românești de Ziua Europei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105547_a_106839]
-
Mihail Jora" - Sala Radio din București va avea loc concertul aniversar Lipatti 100 susținut de Orchestra Natională Radio, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, alături de soprana Teodora Gheorghiu și de pianiștii Sergiu Tuhuțiu și Matei Rogoz. Soprana Teodora Gheorghiu În program: Concertino în stil clasic, op. 3, Trei lieduri pentru voce și pian pe versuri de Paul Verlaine, Suita Șătrarii de Dinu Lipatti și Concertul nr. 1 în mi bemol major pentru pian și orchestră de Franz Liszt. În cadrul evenimentului, dedicat Zilei
De la “Drumul lui Leșe” la muzica divină a compozițiilor lui Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105862_a_107154]
-
2015, ora 19 Sală Capitol Orchestră Filarmonicii de Stat Arad Dirijor: ROMEO RÂMBU EUGEN WENDEL Genesis Extended (2015), p.a.a. DORON KAUFMAN And After the Fire (2015), p.p.a. DAN DEDIU Luminișul urlătorului (1998) Solista: IULIANA AMBĂRUȘ -violă pauză ALIN VĂCEAN Concertino pentru pian și orchestră (2013) Solist: SORIN DOGARIU CORNEL ȚĂRANU Cântec lung (1974) ADRIAN IORGULESCU Perc Concerto (2015) Solist: DORU ROMÂN
Festivalul de Muzică Nouă INTRADA, ediția a II-a by http://uzp.org.ro/festivalul-de-muzica-noua-intrada-editia-a-ii-a/ [Corola-blog/BlogPost/93295_a_94587]
-
trei părți. În 1954 Solomon Lobel a compus „Simfonia a doua" de inspirație populară cu un element epico-narativ. Observăm că totuși tendința și pasiunea sa este îndreptată către sonate. Compune așa dar „Sonata pentru clarinet și pian", căreia îi urmează „Concertino pentru Oboi și pian". În anii următori va compune alte două simfonii, a căror expresie epico-dramatică se impune cu desăvârșire. În „Simfonia a cincea" solistul-recitator va pronunța un text poetic semnat de Emilian Bucov. Complexitate acestei simfonii se constată prin
CU ARIPILE DESFĂCUTE… ZBORUL E MAI LIN de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1489482788.html [Corola-blog/BlogPost/371719_a_373048]
-
Cultură, spectacole, evenimente În 28 martie la Sala Ateneu sunt invitați Don Appert, dirijor american și Rocco Parisi, clarinetist din Italia. În program, Josef Suk Scherzo fantastic,, Concertino pentru clarinet baș și orchestră de coarde de Don Appert și Simfonia op.28 de Charles Villiers Stanford. Duminică, 31 martie, la matineu, un Concert de concerte dirijat de Ovidiu Bălan. Soliști: Alexandra Elefterescu și Clară Sofia Lupașcu - violoncel, (la
Concertele stagiunii by http://www.zilesinopti.ro/articole/5025/concertele-stagiunii [Corola-blog/BlogPost/98233_a_99525]
-
eoliene, țambalele, excl. instrumentele acționate cu arcuș, ghitarele 9202.90.80 buc. S 36.30.13.10 Orgi cu tuburi, orgi de salon și instrumente cu claviatură similare, cu ancii metalice libere 9203 buc. @ S 36.30.13.30 Acordeoane, concertine, bandonioane și acordeoane cu pedală, altele decât cele electronice 9204.10 buc. S 36.30.13.50 Muzicuțe 9204.20 buc. S 36.30.14.10 Instrumente de suflat din alamă/alămuri 9205.10 buc. S 36.30.14.40
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
a susținut în 2013, participarea violonistului Răzvan Stoica la concursul ”New talent” de la Bratislava, o rampă de lansare în viața internațională de concert, pe care acesta l-a și câștigat. Alți tineri muzicieni propuși de Radio România Muzical la concursul ”Concertino Praga” au obținut de-a lungul anilor importante premii. Printre aceștia: violonista Alexandra Bobeico - premiul I (2013), violoncelistul Cornelius Zirbo - premiul al II-lea (2016), violonista Mălina Ciobanu - mențiune (2016), pianistul Cadmiel Boțac - mențiune (2013). Radio România Muzical transmite în
Dirijorul Cristian Măcelaru revine la pupitrul Orchestrei Naționale Radio, alături de tânăra pianistă Alexandra Dariescu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105691_a_106983]
-
cu claviatură și cu ancii libere metalice, care, spre deosebire de acordeoanele de tipurile obișnuite, sunt puse pe sol prin intermediul unui picior masiv și nu posedă burduf aparent, acesta fiind acționat printr-o pedala mișcata cu piciorul sau cu motor, ca și concertinele și bandoneoanele, care sunt varietăți de acordeoane. Acordeoanele electronice sunt clasificate la poziția nr. 92.07 (vezi Notă explicativa corespunzătoare și Considerațiile generale de la acest Capitol). B) Muzicuțele. Muzicuțele sunt instrumente mici de forma în general dreptunghiulara cel mai adesea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166820_a_168149]
-
modest și exigent cu sine însuși - „Dinu Lipatti dă impresia că se jenează cu propriul său geniu" (pianista Clara Haskil). Compozițiile sale, printre care "Fantezie pentru pian, vioară și violoncel" Op. 1 (1933), "Șătrarii, suită pentru orchestră" Op. 2 (1934), "Concertino în stil clasic pentru pian și orchestră de cameră" Op. 3 (1936), "Simfonie concertantă pentru două piane și orchestră de coarde" Op. 5 (1938), "Sonatină pentru mâna stângă" (1941) au rămas în cea mai mare parte inedite. Casa memorială Dinu
Dinu Lipatti () [Corola-website/Science/297412_a_298741]
-
concert solistic miniatural, în care harpa solistă are rolul central, iar locul orchestrei este luat de un sextet instrumental - ce poate fi extins la o mică orchestră de cameră. Unii harpiști, ca Nicanor Zabaleta, numeau această lucrare ca fiind un concertino, dar iată părerea compozitorului însuși exprimată într-o scrisoare către dirijorul Désiré-Emile Inglebrecht: „Lucrarea pentru harpă nu este propriu-zis o piesă de orchestră. Șapte instrumente în total. Dar asta se poate aranja. Cvartetul poate fi dublat, triplat. Și, cu excepția câtorva
Introducere și Allegro (Maurice Ravel) () [Corola-website/Science/335527_a_336856]
-
atribuirea de rol solistic clavecinului, acesta va putea diversifica expresia prin resursele sale polifonice și armonice. Dacă până la Bach orchestra avea doar un rol de acompaniament în concertele "grossi", în cele șase Concerte brandenburgice orchestra realizează un dialog cu grupul concertino. În Concertul nr. 1, grupul concertino se contopește aproape integral cu "ripieni", iar în Concertul nr. 3 dispare cu totul masa orchestrală, fiind alcătuită din trei grupuri: viori, viole și violoncele, fiecare având trei voci care dialoghează sau se unesc
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
va putea diversifica expresia prin resursele sale polifonice și armonice. Dacă până la Bach orchestra avea doar un rol de acompaniament în concertele "grossi", în cele șase Concerte brandenburgice orchestra realizează un dialog cu grupul concertino. În Concertul nr. 1, grupul concertino se contopește aproape integral cu "ripieni", iar în Concertul nr. 3 dispare cu totul masa orchestrală, fiind alcătuită din trei grupuri: viori, viole și violoncele, fiecare având trei voci care dialoghează sau se unesc într-un ansamblu viguros. În aceste
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
un ansamblu viguros. În aceste concerte Bach îmbogățește paleta timbrală, căci pe lângă grupul instrumentelor cu coarde el le folosește și pe cele de suflat cu rol solistic. În Concertul nr. 5 în Re major flautul, împreună cu vioara, alcătuiesc grupul solistic. Concertino-ul primului concert conține și el instrumente de suflat: oboi, fagot, corn. Fundamentul armonic este realizat de un bas și cu "basso continuo". Și în Concertul nr. 6, scris fără violine, diferențierea dintre "concertino" și "ripieni" este foarte puțin conturată
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
flautul, împreună cu vioara, alcătuiesc grupul solistic. Concertino-ul primului concert conține și el instrumente de suflat: oboi, fagot, corn. Fundamentul armonic este realizat de un bas și cu "basso continuo". Și în Concertul nr. 6, scris fără violine, diferențierea dintre "concertino" și "ripieni" este foarte puțin conturată. În creația sa, orchestra capătă o expresivitate proprie. Atât în Concertele brandenburgice, cât și în cele patru Suite (intitulate „Uverturi”, 1717-1725), descifrăm viitoarea orchestră simfonică, care va deveni principalul mijloc de exprimare în timpurile
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Talbot a declarat că lucrările sunt "poate cea mai influentă colecție de muzică instrumentală care să apară în secolul al XVIII-lea". Colecția a fost aranjată în ordine cronologică. Aceste concerte sunt uneori numite concerti grossi datorită utilizării unui ansamblu concertino (este adesea utilizat violoncelul solo). Cele mai cunoscute din cele 12 concerte sunt nr. 6 în La minor, nr. 8 în La minor pentru viori și nr. 10 în Si minor pentru patru viori. Concertul nr. 1 în Re major
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
fuga în La minor pentru clavecin, BWV 894. Partea a doua este adaptată după Sonata trio pentru orgă în Re minor, BWV 527, care a fost extinsă pentru patru voci. Clavecinul este atât instrument melodic cât și instrument ripieno: în concertino este un instrument obbligato iar în părțile ripieno are bas cifrat și interpretează continuo. Acest concert utilizează ansamblul cameral popular de la vremea respectivă (flaut, vioară și clavecin). Se crede că a fost compus în 1719 pentru a inaugura noul clavecin
Concertele pentru clavecin (Bach) () [Corola-website/Science/331461_a_332790]
-
său Alessandro Scarlatti). Aceasta este forma ce se va impune în desfășurarea concertului solistic până în zilele noastre. De aici reies primele „concerti” care se afirmă clar în culegerea op.8 - publicată postum în 1709 ¬-, când vioara se desparte de grupul concertino, fiind instrument solist, având ca acompaniament un ansamblu orchestral restrâns: Concerti grossi con una pastorale per il santissimo Natale. Concertul în re minor pentru vioară, orchestră de coarde și cembalo - se găsește în op.8 ¬- este considerat ca fiind primul
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
reliefate, dintre cei doi muzicieni: tendințele individualismului vivaldian, evidente în aproape toate cele 12 concerte din L’estro armonico, op. 3, sunt mult mai accentuate decât ale lui Torelli și ajung uneori până la dramatism. În op. 3, în care grupul concertino este format din două viori și un bas, muzicianul venețian, spre deosebire de predecesorul său, acordă uneia din viori un rol predominant. Modul cum sunt repartizate rolurile fiecărui solist reprezintă una din trăsăturile de fond ale sufletului venețian; compozitorul era dominat de
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
preferat în mod special de clasici și romantici. Datorită faptului că instrumentele își perfecționau tot mai mult tehnica, compozitorii erau tentați să ofere unui singur interpret partida solistă, dându-i posibilitatea să-și demonstreze calitățile. Dacă în concerto grosso grupul concertino - format din câțiva dintre cei mai talentați interpreți din orchestră - rămânea oarecum anonim în ansamblu, în acest tip de concert, solistul se remarcă printr-un statut profesional și social nou. El este plasat în fața orchestrei pentru a fi auzit, dar
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]