11 matches
-
să ridice în acel loc o biserică, în care Ea să-L reveleze oamenilor pe Dumnezeu și să ridice suferința Lumii Noi. Juan Diego pornește imediat spre oraș, merge la episcopul Zumarraga. Acesta este chiar primul episcop al Mexicului de după conchista: ierarh zbir, a ordonat să fie aruncate pe foc multe codice aztece, și să fie distruse 500 de temple străvechi... Diego îi relatează apariția Fecioarei Maria, o descrie. A fost o apariție concretă. Adică Diego n-a avut o "viziune
OCTAVIO OCAMPO de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420825872.html [Corola-blog/BlogPost/350099_a_351428]
-
Rigoberta Menchú s-a născut în Guatemala, patru secole și jumătate după conchista lui Pedro de Alvarado și cinci ani după conchista lui Dwight Eisenhower. În 1982, când armata a devastat munții mayași, familia Rigobertei a fost exterminată aproape în întregime iar satul în care buricul ei fusese îngropat ca să prindă rădăcini a
9 AUGUST. ZIUA SATELOR INDIGENE. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295963_a_297292]
-
Rigoberta Menchú s-a născut în Guatemala, patru secole și jumătate după conchista lui Pedro de Alvarado și cinci ani după conchista lui Dwight Eisenhower. În 1982, când armata a devastat munții mayași, familia Rigobertei a fost exterminată aproape în întregime iar satul în care buricul ei fusese îngropat ca să prindă rădăcini a fost șters de pe hartă. Zece ani mai târziu, a
9 AUGUST. ZIUA SATELOR INDIGENE. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295963_a_297292]
-
totul deodată pentru a crea prin răsărituri magice stări de lucruri nouă - și apoi a se opri în loc; mai mult încă, ea nu caută să subordoneze pe cei inteligenți, culți și avuți mediocrităților și gloatelor ignorante, ci tinde să facă conchiste succesive asupra ignoranței. Civilizațiunea nu caută a egaliza pe toți în mizerie și sărăcie, ci încearcă a înălța din treptele obscure pe cei mai {EminescuOpXII 424} bine dotați și a-i duce necontenit "de jos în sus". Progresul fiind ilimitat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oraș străin. Ciudad de Mexico pare istovit de fiestă. Străzile atârnă ca niște brațe inerte, golite de sânge. O liniște friguroasă apasă zidurile. Singurii care dau viață străzilor acum sunt indienii care se retrag, ca într-un exod de pe vremea conchistei, ducîndu-și marfa nevândută în timpul sărbătorii. În timp ce privesc străzile aproape pustii, îmi imaginez Tenochtitlanul, construit pe insule, în mijlocul unui lac, marea piramidă, canalele pe care mișunau luntrile, casele legate între ele prin poduri de lemn, și mai departe câmpurile de porumb
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
întrebări, iar Malinalli știa că regulile aztece cereau ca împăratul să răspundă numai prin intermediari. Metisajul, scria Alfonso Reyes, este geniul Mexicului. Dar, dacă mă gândesc la ciudata ambiguitate din psihologia mexicanilor, aș înclina să cred că nici până azi conchista nu e încheiată. Mexicanul nu mai e același om care a ridicat piramidele, dar nu se poate desprinde de ele cu repulsia spaniolilor. Din când în când, se întoarce și le privește cu o emoție pe care nu și-o
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
cele douăzeci și două de tipuri de baroc definite de Eugenio d'Ors le-aș putea încadra, dar un lucru mi se pare evident. Aici, barocul a avut nu misiunea de a fi stilul Contrareformei, ca în Europa, ci stilul conchistei. El a desăvârșit, probabil, în estetică ceea ce începuse sabia lui Cortes. A dorit să impresioneze, să supună, nu prin evlavie, ci prin orgoliu și fast. Așa cum, dacă ne gândim la povestea prințesei Matinalii, trebuie să recunoaștem că Mexicul a fost
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
pentru ochii cumpliți ai lui Saturn. Custodele muzeului Prado scria undeva că nici o operă din celebrul muzeu n-a fost obținută prin război sau prin violență. Dar ceea ce e adevărat pentru pictură nu e adevărat pentru aur și pentru ambițiile conchistei. Spania a crezut aici că istoria este un os ce poate fi zdrobit, o gură căreia i se poate pune căluș, o minte care, aiurând, nu va mai protesta. Și că justificările, dacă va fi nevoie de ele, vor fi
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
văzut înălțîndu-se în aerul limpede coloanele în formă de șarpe din Templul Războinicilor, printre care rătăcea încă, sub cerul secetos, duhul zeului Ploii. Schliemann a crezut în Homer. Thompson a crezut în povestirile lui Diego de Landa care, din vremea conchistei, istoriseau lucruri la lectura cărora toți, mai târziu, au zâmbit. Ele spuneau că, în perioadele de secetă, la Chichen-Itza se organizau procesiuni la Fântâna Sacră unde preoții aruncau la răsăritul soarelui în adâncul fântânii, odată cu tinerele fete sacrificate, vase prețioase
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
a fost întemeiată la 1536 de Juan de Saavedra, care a botezat-o după numele satului său natal de lângă Sevilla, Valparaiso Valea Paradisului! A devenit cel mai important port la Pacific, decăzând după 1914, anul inaugurarii Canalului Panama. Locuit înainte de conchista spaniolă de indienii changos, în prezent este un oraș plin de viață, numărând circa 250000 de locuitori (area metropolitană cca 800000 locuitori). Valparaiso a fost de-a lungul ultimelor două secole scena unor confruntări sângeroase între diferite personalități și grupări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
discipolii acestei ca pe o primă și unică carte de învățătură a artei dramatice, căci pentru prima oară încercase de-a concepe toată activitatea artistică în coeziunea ei organică și de-a o supune cugetărei. Nimeni n-a contestat această conchistă pacifică în domeniul științei. Tocmai aceia din actori cari aveau poate mai puțină trebuință de opul de față l-au primit mai cu căldură. Seydelman[n], actor german mare și plin de spirit, a numit acest op o biblie pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]