67 matches
-
o răsucesc în contact, se-ntâmplă uneori, dar tot mai rar în ultima vreme, ca în adâncuri, acolo unde înnebunesc pistoanele, să se mai vânzolească niște simțuri: al proprietății, al primejdiei, al ridicolului... Cel mai activ din toate, însă, cel concrescut în toți atomii și-n toate moleculele, cel care nu mă lasă nicidecum să calc pedalele spre a pleca din loc, este infamul, neiertătorul, niciodată adormitul simt al îndoielii. Referință Bibliografica: În adâncuri / Râul Bâz : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎN ADÂNCURI de RAUL BAZ în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Raul_baz_1405923409.html [Corola-blog/BlogPost/343496_a_344825]
-
într-un singur rând transversal; la exemplarele bătrâne, majoritatea acestor dinți cade. Dinții de pe vomer se continuă, fără întrerupere, cu cei de pe palatine. Pe manubriu vomerului, dinții lipsesc. Manubriul vomerului este scurt și lat; iar la exemplarele bătrâne el e concrescut cu parasfenoidul. Pe marginea limbii, câte un rând de 6-8 dinți. Falca inferioară este prevăzută cu 18-20 de dinți ascuțiți și încovoiați, iar cea superioară cu 13-15 dinți. Ochii sunt, relativ, mici; cu un diametru care reprezintă 12,1-16,4
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
are forma unui cap de cal (asemănător cu cel din piesa de șah), iar coada prehensilă este răsucită în spirală. le nu au solzi. Corpul lor este acoperit în întregime, în loc de solzi, cu plăci osoase (scuturi osoase) regulate, metamerice, strâns concrescute între ele, care formează un schelet extern rigid. Plăcile osoase de la același nivel formează câte un inel transversal complet; numărul inelelor corespunde în genere cu numărul vertebrelor; taxonomia singnatidelor se bazează în mare măsură pe numărul acestor inele și ornamentația
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
înălțimea trunchiului caudal și reprezintă 37-43,5% din cea a capului și 83-107% din înălțimea minimă a corpului. Gura este este relativ mare, terminală, moderat protractilă. Buzele sunt bine dezvoltate, cărnoase și groase. Fălcile și oasele faringiene inferioare, care sunt concrescute între ele, sunt prevăzute cu dinți puternici; prevomerul și palatinele sunt lipsite de dinți. Dinții fălcilor sunt conici, caniniformi, dispuși pe un singur rând; cei anteriori fiind mai puternici, mai curbați și mai groși ca ceilalți. Pe fiecare parte a
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
contopite în câte o singură piesă masticatoare, prevăzută cu dinți; cele două piese de pe fiecare latură rămân independente; marginea lor superioară e concavă și se articulează de o apofiză convexă a parasfenoidului. Oasele faringiene inferioare concrescute, adică cele stângi se concresc cu simetricele lor de pe partea dreaptă. Dinții faringieni sunt conici sau rotunjiți. Înotătoarele au radii țepoase. Au o singură înotătoare dorsală, a cărei parte anterioară spinoasă (țepoasă) este mai lungă decât parte posterioară moale; parte spinoasă ocupă mai mult din
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
vârf, regenerabilă. Șopârla are o piele cărnoasă, îngroșată ce formează solzi mici si o protejează de uscăciune. Ochii sunt protejați de o membrană subțire, transparentă. Auzul este bine dezvoltat, la fel și mirosul. Pe maxilare șopârla are numeroși dinți conici, concrescuți cu maxilarul. Limba este musculoasă, mobilă, bifurcată la vârf și poate fi ușor proiectată afară. Membrele sunt scurte, așezate pe laturile corpului, îndreptate lateral, dar nu servesc la mers, ci la agățare de asperitățile solului si cățărare. Deplasarea se face
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
în aerenchim. Piesele florale sunt în număr nedefinit și fructul este o pseudocapsulă. . Nymphaea alba L. (nufar alb) este o plantă acvatică, cu frunze mari, natante, cu flori mari, sepale verzi, petale numeroase, albe, stamine în număr nedefinit și carpele concrescute într-un ovar semiinfer. Florile au proprietăți sedative și anafrodisiace, fiind recomandate ca remediu în insomnii, stâri de exitație, sau pentru tratamentul intoxicațiilor pielii sensibile. Rizomii au propietăți astringente, fiind utilizați în diareia rebelă, în dezinterie. Crește prin ape stagnante
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sunt folicule, nucule, bace, drupe sau fructe multiple (la formarea lor participă adeseori și receptacolul). Este reprezentată de cca. 3000 specii de arbori, arbuști, subarbuști sau plante erbacee, de obicei perene, cu frunze alterne, simple sau compuse, stipelate (stipelele sunt concrescute cu pețiolul). Florile sunt bisexuate, actinomorfe. Receptaculul poate avea forme diferite: disciform, conic, plan, ca o cupă (caz în care se numește hipantiu, de la gr. "hypo" = sub; "anthos" = floare). Caliciul este format din 5 sepale libere, dar la unele genuri
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
lor), uneori putînd fi redus la o singură carpelă; totodată este 1-5 locular, cu 1 sau numeroase ovule anatrope. Poziția gineceului în floare este diversă: de la hipogină - (superioară), la perigină și epigină (inferioară), cînd se afundă în receptacul, cu care concrește sau nu. Fructul poate fi poliachenă, polifoliculă, drupă, polidrupă sau baciform (poamă). Datorită variabilității receptaculului, gineceului și fructului, se pot delimita 4 subfamilii. - Subfamilia Spiraeoideae. Florile sunt actinomorfe și au receptaculul plan, iar gineceul este alcătuit din 2-5 carpele libere
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
nu. Fructul poate fi poliachenă, polifoliculă, drupă, polidrupă sau baciform (poamă). Datorită variabilității receptaculului, gineceului și fructului, se pot delimita 4 subfamilii. - Subfamilia Spiraeoideae. Florile sunt actinomorfe și au receptaculul plan, iar gineceul este alcătuit din 2-5 carpele libere sau concrescute la bază. Fructul este o foliculă, formată din 1-5 carpele. Frunzele sunt simple sau compuse, dispuse altem. Formula florală este: *K5 C5 A10+10+10 G5-2 Genul Spiraea (cununiță) cuprinde specii spontane sau cultivate. Frunzele sunt nestipelate, iar carpelele sunt
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
antispastice etc. Din fructe se prepară gem și dulceață - Subfamilia Maloideae (Pomoideae). Include arbori cu frunze simple, alteme, cu stipele caduce. Florile sunt actinomorfe și au un receptacul concav, gineceul fiind format din 5(2) carpele libere, care la maturitate concresc cu receptaculul și formeazâ fructul fals, baciform numit poamă. Genul Malus cuprinde numeroase specii răspîndite în emisfera nordică. Au flori mari, grupate în corimbe, cu antere galbene. Androceul este format din 15-50 stamine, iar gineceul din 5 carpele libere, însă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
semințele de castan au proprietăți antiinflamatorii și astringente. Sunt plante erbacee, cu flori bisexuale, actinomorfe sau zigomorfe, pentamere. Fructul schizocarp prezintă uneori adaptări pentru autodiseminare. Au frunze opuse (sau verticilate), simple, întregi, nestipelate. Flori actinomorfe, cu 5 sepale libere (sau concrescute la bază), persistente pe fruct. Corola are 5 petale libere, caduce, iar androceul este format din 5-10 (sau mai multe) stamine unite la bază într-un inel care are și glande nectarifere. Gineceul este alcătuit din 3-5 carpele concrescute, cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
ovale sau turtite lateral, cu capetele franjurate. Pe parte posterioară a lor au anexe foliacee (asemănătoare cu o frunză). Mustățile depășesc buza superioară și ajung până la gură. Coada este heterocercă. Pedunculul caudal nu este turtit lateral. Ambele membrane branhiale se concresc între ele, în regiunea jugulară, făcând o cută (pliu) liberă deasupra sistemului branhial și sunt neatașate de istm. Corpul este acoperit cu cinci rânduri de scuturi osoase longitudinale: un rând dorsal, două laterale, două ventrale. Numărul lor este următor: 11-14
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
este acoperit cu solzi mici și caduci. Linia laterală este curbată în jos în partea anterioară și rectilinie în partea posterioară. Membranele branhiale sunt sudate între ele și formează un pliu mare peste istm. Branhiospinii sunt foarte lungi, subțiri și concrescuți în formă de sită. Coloritul spatelui este cenușiu-verzui sau negru cenușiu; laturile sunt argintii, uneori cu numeroase puncte negre, iar abdomenul albicios. Înotătoarele pectorale, ventrale și anală sunt cenușiu întunecate, ușor gălbui. Înotătoarea dorsală și caudală sunt cenușii, cu o
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
înalt specializate la polenizarea entomofilă. Simetria florilor este zigomorfă. Perigonul este petaloid. Dintre petale, labelul, prin forma sa adesea sofisticată, dă corolei originalitatea, grația și frumusețea, de multe ori și numele speciei. Androceul este adesea redus la o singură stamină concrescută cu stigmatul, alcătuind un ginostem. Ovarul este inferior și tricarpelar. Ovulele sunt anatrope. Orhidaceele au fie flori solitare, fie grupate în inflorescențe racemoase. Florile orhideelor atrag insectele prin parfumul, forma și culoarea lor. Sunt specii care pot fi polenizate doar
Orchidaceae () [Corola-website/Science/303425_a_304754]
-
frunze simple sau compuse, alterne, rar opuse, fără stipele. Florile sunt hermafrodite (bisexuate), actinomorfe, rar zigomorfe, grupate în cime, rareori sunt solitare. Periant de obicei pentamer, gamosepal și gamopetal. Caliciul gamosepal. Corola caducă, gamopetală. Androceu din 4-5 sau 2 stamine concrescute de tubul corolei. Gineceu superior, 2-carpelar. Ovar unilocular, rareori 5-locular sau 4-locular, placentația centrală, de obicei bazală. Fructul este o bacă sau o capsulă. Flora României conține 31 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 12 genuri, iar flora
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
Nicotiana silvestris"), regina nopții. Solanaceele sunt plante cu rădăcină pivotantă și tulpină ramificată. Frunzele lor sunt simple sau sectate, iar florile sunt solitare sau grupate în inflorescențe. Solanaceele prezintă unele caractere de superioritate în ceea ce privește alcătuirea florilor, ale căror petale sunt concrescute, iar dispunerea elementelor florale se face pe 4 cicluri. => 1..2..3..4 Flora României conține 31 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 12 genuri: Flora Republicii Moldova conține 22 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 11
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
cârcei. Florile, de culoare albă sau puțin violet-roșcată, sunt dispuse la sub-suoara frunzelor, câte una la soiurile timpurii și câte 2-5 la cele tardive. Corola are formă papilionată. Staminele - organele de reproducere mascule - la mazăre sunt în număr de 9 concrescute prin filamentele lor și cea de-a 10-a liberă. În mijlocul florii se află gineceul care este monocarpelar - carpelele sunt frunze modificate și adaptate la funcția de înmulțire. Este o plantă autogamă, la care polenizarea se face direct, polenul ajungând
Mazăre () [Corola-website/Science/306679_a_308008]
-
grupate în raceme. Caliciul dialisepal cu 3-5 sepale colorate, dintre care sepala posterioară foarte mare, pintenată și petaloidă; din totalul de 5 sepale rămân numai 3 prin nedezvoltare celor 2 sepale anterioare. Corolă dialipetală cu 3-5 petale, petalele laterale sunt concrescute câte 2. Androceul cu 5 stamine episepale, alterne cu petalele, filamentele scurte și anterele concrescute într-un organ care acoperă pistilul ca o căciulă sau o glugă. Gineceul este format din 5 carpele, unite într-un ovar superior cu 5
Balsaminacee () [Corola-website/Science/334230_a_335559]
-
pintenată și petaloidă; din totalul de 5 sepale rămân numai 3 prin nedezvoltare celor 2 sepale anterioare. Corolă dialipetală cu 3-5 petale, petalele laterale sunt concrescute câte 2. Androceul cu 5 stamine episepale, alterne cu petalele, filamentele scurte și anterele concrescute într-un organ care acoperă pistilul ca o căciulă sau o glugă. Gineceul este format din 5 carpele, unite într-un ovar superior cu 5 loji la interior, cu numeroase ovule apotrope și cu un stil scurt deasupra; placentație axilară
Balsaminacee () [Corola-website/Science/334230_a_335559]
-
vertebrelor este rudimentar. Himerele n-au coaste. Craniul este o cutie cartilaginoasă complet închisă. De la acest fel de craniu se trage numele de holocefali. La holocefali, articulația arcului mandibular la neurocraniu se face prin cartilajul palatopătrat (falcă superioară), care este concrescut imobil în toată lungimea sa la baza craniului (articulație autostilică), fără să fie articulată cu arcul hioidian. Cartilajul palatopătrat e foarte mic. Dinții au formă de plăci osoase (formă placoidă) cu suprafață sfărmătoare, provenind probabil din contopirea dinților placoizi ai
Holocefali () [Corola-website/Science/330393_a_331722]
-
lungimea sa la baza craniului (articulație autostilică), fără să fie articulată cu arcul hioidian. Cartilajul palatopătrat e foarte mic. Dinții au formă de plăci osoase (formă placoidă) cu suprafață sfărmătoare, provenind probabil din contopirea dinților placoizi ai plagiostomilor. Ei sunt concrescuți cu fălcile scurte și puternice. Numărul dinților la holocefali este mic, aceștia având o creștere permanentă, deci înlocuirea dinților nu are loc. În falca superioară se găsesc de fiecare latură câte 3, 2 sau 1, iar în, cea inferioară câte
Holocefali () [Corola-website/Science/330393_a_331722]
-
plăci, cu 4 mustăți circulare (rotunde) în secțiune pe fața inferioară, fără membrane senzitive. Dinții lipsesc. Spiraculul și pseudobranhia sunt prezente. Radiile branhiostegale lipsesc. Aparatul opercular este redus la subopercular și un preopercular rudimentar. Branhiile operculare bine dezvoltate. Membranele branhiale, concrescute cu istmul în urma eventelor și nu formează o cută în partea posterioară. Palatopătratul articulat direct cu simplecticul; stilohialul se articulează cu partea posterioară a simplecticului. Stomacul divizat în două compartimente. Sunt descrise 17 de specii, dintre care multe sunt amenințate
Acipenser () [Corola-website/Science/332422_a_333751]
-
învelișuri florale persistente, grupate în spice la vârful tulpinii. Caliciul gamosepal, persistent, cu trei, patru sepale. Corola gamopetală regulată, tubuloasă (cu un tub corolar scurt), cu 4 lacinii membranoase. Androceu din 4 stamine, rar 2, cu filamente egal de lungi, concrescute de tubul corolei la diferite înălțimi , lung exserte. Gineceul din 2 (rar 1) carpele concrescute, cu un ovar superior liber, 1-2 locular, în fiecare locul 1 sau numeroase ovule anatrope sau apotrope. Placentația centrală. Stil lung, filiform, terminat cu un
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
Thlaspi perfoliatum"). Dacă cei doi umeri ai bazei limbului sunt concrescuți înconjurând tulpina, astfel încât dau aparența că ea perforează limbul, frunza se numește "perfoliată" ca la urechea iepurelui ("Bupleurum rotundifolium"). Frunzele opuse de la același nod, la caprifoi ("Lonicera caprifolium"), sunt concrescute prin baza lor și se numesc "unite" sau "conate". Baza limbului mai poate fi "decurentă", când se prelungește pe tulpină în jos printr-o aripă.
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]