46 matches
-
andoritul, klebelsbergitul, toate oferind eșantioane cu importanță istorică și mineralogică foarte mare. O vitrină aparte este cea dedicată mineralelor fluorescente. Prin expunerea în lumină ultravioletă, calcitele roz și fluorinele oferă un „spectacol de lumini” deosebit de apreciat. Surprinzătoare pentru vizitatori sunt concreșterile de cristale. Mărimea acestora, formele exterioare duc cu gândul la diverse animale, sculpturi moderne sau forme geometrice perfecte, jocuri de străluciri și culori inimaginabile pentru lumea minerală. Așadar, iată numai câteva dintre minunățiile Muzeului de Mineralogie băimărean care așteaptă publicul
MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_de_mineralogie_din_baia_mare_este_unic_in_europa.html [Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470]
-
la care se calculează resursele/ rezervele de substanțe minerale utile, și va avea următorul conținut minimal: a) compoziția mineralogică și petrografică exprimată în procente, variația acesteia în cuprinsul zăcământului pe direcție și înclinare, mărimea granulelor minerale utile și gradul de concreștere a acestora cu minerale nevalorificabile, etapele de depunere sau de formare a mineralelor utile și fenomenele de alterare; ... b) compoziția chimică exprimată, după caz, în procente sau g/t, variația acesteia în cuprinsul zăcământului pe direcție și înclinare, cu atenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172466_a_173795]
-
la care se calculează resursele/ rezervele de substanțe minerale utile, și va avea următorul conținut minimal: a) compoziția mineralogică și petrografică exprimată în procente, variația acesteia în cuprinsul zăcământului pe direcție și înclinare, mărimea granulelor minerale utile și gradul de concreștere a acestora cu minerale nevalorificabile, etapele de depunere sau de formare a mineralelor utile și fenomenele de alterare; ... b) compoziția chimică exprimată, după caz, în procente sau g/t, variația acesteia în cuprinsul zăcământului pe direcție și înclinare, cu atenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172465_a_173794]
-
lucrările executate până la data la care se calculează resursele minerale și rezervele de substanțe minerale utile, astfel: - compoziția mineralogică și petrografică exprimată în procente, variația acesteia în cuprinsul zăcământului pe direcție și înclinare; mărimea granulelor mineralelor utile și gradul de concreștere a acestora cu minerale nevalorificabile; etapele de depunere sau de formare a mineralelor utile, fenomene de alterare; - compoziția chimica exprimată, după caz, în procente sau g/t, variația acesteia în cuprinsul zăcământului pe direcție și înclinare, insistându-se asupra componenților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
de o cupă provenită din receptacul, perigon și bracteele de la baza florii. Genul "Fagus" (fagul) cuprinde specii răspândite în regiunea temperată. Frunza este întreagă, ovată sau eliptică. Florile femele sunt grupate cîte 2 și la bază au hipsofile care prin concreștere închid complet 2 achene trimuchiate (numite popular jir). F. sylvatica L. este o specie comună din regiunea de cîmpie pînă în etajul montan inferior, formînd păduri pure sau în amestec cu alte specii foioase sau de conifere. "F. orientalis" Lipsky
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
dispuse cîte una în axila unei bractei, iar cele femele sunt grupate în amenți compuși, fiecare floare avînd și un perigon mic, neregulat lobat. Ovarul este inferior, iar fructul este o achenă (nuculă), fiiod însoțită de un involucru provenit din concreșterea bracteelor cu bracteolole, Corylus avellana L. (alun) este un arbust frecvent în pădurile de foioase, prin zăvoaie, pe soluri reavăne. Are frunze mari, cu baza cordată și marginea neregulat dublu-serată. Înflorește înainte de înfrunzire. Fructele sunt grupate (1-4), fiecare avînd la
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
formată dintr-un ovar cu 3 stile și 6 stigmate, iar de jur împrejur sunt mai multe flori mascule reduse la cîte o singură stamină, cu un rest de înveliș floral. Această grupare se află într-o cupă provenită prin concreșterea a 5 hipsofile. Pe marginea superioară a cupei sunt 4 glande nectarifere eliptice, semilunare sau bicornute. Ciațiile sunt grupate în inflorescențe dicaziale, iar acestea formează la rîndul lor inflorescențe compuse. E. cyparissias L. este foarte răspîndită, din zona de stepă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
ele au poziție abdominală situate sub abdomen, dar la unii pești (percide) sunt deplasate sub înotătoarele pectorale pe torace (poziție toracică), sau chiar înaintea pectoralelor sub gât (poziție jugulară) (mihalț). La unele specii lipsesc (anghilă). La guvizi, înotătoarele ventrale prin concreștere, formează o ventuză. Înotătoarele neperechi (sau impare) sunt situate pe planul de simetrie al corpului, pe linia mediană, au poziție verticală și se articulează la pterigoforele împlântate în musculatura corpului. Se disting: înotătoarea dorsală (D), una sau mai multe dispuse
Înotătoarele peștilor () [Corola-website/Science/330350_a_331679]
-
cu negru (calcita limonitizata), altele sunt galbene aurii (granatul de la Ocna de Fier) sau galbene lamai (o varietate de Schweitzerit). Formele sunt și ele dintre cele mai ciudate. Pe de o parte, datorită cristalizării diferite, unele exponate sunt compuse din concreșteri cu fețe pătrate (pirita de la Dognecea), triunghiulare (galena), altele, așa-zisele macle coaxiale, prezintă concreșteri radiale (crucea Sf. Andrei). Vedeta colecției este Macla Gruescu, o macla coaxiala cu concreșteri radiale, sub formă de cruce, găsită la Ocna de Fier într-
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
lamai (o varietate de Schweitzerit). Formele sunt și ele dintre cele mai ciudate. Pe de o parte, datorită cristalizării diferite, unele exponate sunt compuse din concreșteri cu fețe pătrate (pirita de la Dognecea), triunghiulare (galena), altele, așa-zisele macle coaxiale, prezintă concreșteri radiale (crucea Sf. Andrei). Vedeta colecției este Macla Gruescu, o macla coaxiala cu concreșteri radiale, sub formă de cruce, găsită la Ocna de Fier într-o pungă subterană de argilă. O serie de exponate au forme zoomorfe, iar altele aduc
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
de o parte, datorită cristalizării diferite, unele exponate sunt compuse din concreșteri cu fețe pătrate (pirita de la Dognecea), triunghiulare (galena), altele, așa-zisele macle coaxiale, prezintă concreșteri radiale (crucea Sf. Andrei). Vedeta colecției este Macla Gruescu, o macla coaxiala cu concreșteri radiale, sub formă de cruce, găsită la Ocna de Fier într-o pungă subterană de argilă. O serie de exponate au forme zoomorfe, iar altele aduc aminte de diferite forme din domeniul culinar sau din peisajul montan. O piesă deosebită
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
contradicțională>> etc., etc.302". Am reprodus și această lungă frază nu doar pentru a ilustra imaginea gândirii triadice. Ea contrastează flagrant cu zgârcenia verbală a logicianului-exeget Petru Ioan. Nu numai că sintetizează viziunea sistemic-dinamică a lui Ștefan Lupașcu, dar sugerează concreșterea triunghiulară a modulelor din coloana brâncușiană. De altfel, unul dintre meritele exegezei lui Petru Ioan este de a sublinia solidaritatea dintre gândirea lui Ștefan Lupașcu și viziunea românească a ființei. Mircea Florian îl descoperea precursor al aporeticului și antinomicului din
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ale mineralului cresc cristalele de serpentină , care umplu plesniturile din ce în ce mai largi ale cristalului (fig.31). Prin natura și modul lor de răspândire în cristal , și incluziunile secundare pot da indicații asupra evoluției procesului geochimic . III 5. Forme de dezvoltare și concreștere a cristalelor naturale Condițiile naturale de formare și creștere a cristalelor prezintă o mare varietate și complexitate. De aceea formele singulare , monocristalele , mai ale în forma lor poliedrică ideală, se întâlnesc rar. Mai frecvent se întâlnesc agregatele de cristale . III
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
dezvolte liber mai departe , alimentându-se din soluția omogen concentrată. În felul acesta se selecționează dintre cristalele formate inițial pe numeroasele centre de concentrare și se dezvoltă în continuare numai cristalele perpendiculare pe pereții vasului (fig.36 a , b). Exemplu concreșterile de NaCl pe direcțiile (101) și (111) (fig 36 c) Acest fel de creștere a cristalelor se numește ortotropism. Foarte bine se observă fenomenul în cazul când topitura subrăcită de salol de pe lama de sticlă este amorsată cu cristale pe
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
le-a înglobat. Prin ortotropism se produce o selecție între diferitele cristale care cresc, dezvoltându-se și supraviețuind numai cristalele cele mai înalte , care au o creștere ortotropică. Fenomenul de ortotropism este aplicat în anumite procedee de producere a monocristalelor. Concreșteri regulate de cristale În această categorie de asociații de cristale cele mai regulate sunt considerate concreșterile paralele și concreșterile simetrice sau maclele . Se poate considera însă că maclele sunt numai sub aspect morfologic asociații de doi sau mai mulți indivizi
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
și supraviețuind numai cristalele cele mai înalte , care au o creștere ortotropică. Fenomenul de ortotropism este aplicat în anumite procedee de producere a monocristalelor. Concreșteri regulate de cristale În această categorie de asociații de cristale cele mai regulate sunt considerate concreșterile paralele și concreșterile simetrice sau maclele . Se poate considera însă că maclele sunt numai sub aspect morfologic asociații de doi sau mai mulți indivizi cristalini distincți. De fapt, se poate spune că mai degrabă este vorba de un singur individ
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
cristalele cele mai înalte , care au o creștere ortotropică. Fenomenul de ortotropism este aplicat în anumite procedee de producere a monocristalelor. Concreșteri regulate de cristale În această categorie de asociații de cristale cele mai regulate sunt considerate concreșterile paralele și concreșterile simetrice sau maclele . Se poate considera însă că maclele sunt numai sub aspect morfologic asociații de doi sau mai mulți indivizi cristalini distincți. De fapt, se poate spune că mai degrabă este vorba de un singur individ cristalin care, datorită
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
porțiunea de perete pe care au crescut este convexă și dispoziție paralelă când sunt crescute pe porțiuni drepte ale pereților. Așa se formează frumoasele druze de cristal de perete de stâncă în formă de pieptene, în formă de arici, de concreșteri paralele columnare, etc din Maramureș. b. Concreșteri paralele Ele sunt formate în condițiile arătate și sunt compuse din indivizi cristalini distincți și complet dezvoltați. Crescute împreună, în aceleași condiții de ortotropism, cristalele vecine sunt în acest caz alipite după o
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
este convexă și dispoziție paralelă când sunt crescute pe porțiuni drepte ale pereților. Așa se formează frumoasele druze de cristal de perete de stâncă în formă de pieptene, în formă de arici, de concreșteri paralele columnare, etc din Maramureș. b. Concreșteri paralele Ele sunt formate în condițiile arătate și sunt compuse din indivizi cristalini distincți și complet dezvoltați. Crescute împreună, în aceleași condiții de ortotropism, cristalele vecine sunt în acest caz alipite după o față sau după o muchie astfel că
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
o muchie astfel că toate fețele și toate muchiile lor analoge sunt paralele. Prin muchiile și fețele nealipite și prin vârfurile de concurență a unor muchii oblice față de direcțiile de alipire, cristalele asociate își păstrează însă individualitatea proprie. Asemenea a concreșteri paralele de cristale sunt foarte răspândite la mineralele cu habitus prismatic , columnar, etc, cum se întâlnesc la cuarț sau la sarea gemă. Tot concreșteri paralele pot fi recunoscute și la unele cristale scheletice arborescente sau dendritice, cum se întâlnesc adesea
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
unor muchii oblice față de direcțiile de alipire, cristalele asociate își păstrează însă individualitatea proprie. Asemenea a concreșteri paralele de cristale sunt foarte răspândite la mineralele cu habitus prismatic , columnar, etc, cum se întâlnesc la cuarț sau la sarea gemă. Tot concreșteri paralele pot fi recunoscute și la unele cristale scheletice arborescente sau dendritice, cum se întâlnesc adesea la aur și la alte metale native . c.Concreșteri sferoidale de cristale În medii omogene, fin dispersate, de natură coloidală, cum sunt mâlurile, argilele
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
cu habitus prismatic , columnar, etc, cum se întâlnesc la cuarț sau la sarea gemă. Tot concreșteri paralele pot fi recunoscute și la unele cristale scheletice arborescente sau dendritice, cum se întâlnesc adesea la aur și la alte metale native . c.Concreșteri sferoidale de cristale În medii omogene, fin dispersate, de natură coloidală, cum sunt mâlurile, argilele, etc se formează concreșteri sau agregate radiare de cristale. Pornite de obicei dintr-un centru de cristalizare, cristalele cu habitus acicular sau fibros se dezvoltă
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
recunoscute și la unele cristale scheletice arborescente sau dendritice, cum se întâlnesc adesea la aur și la alte metale native . c.Concreșteri sferoidale de cristale În medii omogene, fin dispersate, de natură coloidală, cum sunt mâlurile, argilele, etc se formează concreșteri sau agregate radiare de cristale. Pornite de obicei dintr-un centru de cristalizare, cristalele cu habitus acicular sau fibros se dezvoltă în mediul izotrop cu aceeași viteză în toate direcțiile formând un agregat mai mult sau mai puțin sferoidal care
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
acicular sau fibros se dezvoltă în mediul izotrop cu aceeași viteză în toate direcțiile formând un agregat mai mult sau mai puțin sferoidal care ar putea reprezenta plastic imaginea suprafeței înfășurătoare a vectorilor vitezei de creștere pe toate direcțiile. Uneori concreșterile sferoidale ating un înalt grad de simetrie radiară ca în cazul concrețiunilor de fosforit (fig) marcasită (fig). Alteori, concrețiuni sferice de argonit sau calcit compuse din pături concentrice cu structură fibroradiară se formează din soluțiile apoase în jurul unor nuclee de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
ca în cazul concrețiunilor de fosforit (fig) marcasită (fig). Alteori, concrețiuni sferice de argonit sau calcit compuse din pături concentrice cu structură fibroradiară se formează din soluțiile apoase în jurul unor nuclee de cristalizare. Acestea se numesc oolite.(fig). În cazul concreșterilor sferoidale procesul de cristalizare se desfășoară în sens invers decât în cazul concreșterilor prin ortotropism de pe pereții cavităților. III 5 3 .Agregate neregulate de cristale Atunci când au drum liber de dezvoltare și nu intervin factori perturbatori cristalele capătă uneori chiar
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]