10 matches
-
polițe), văi în chei (înguste și adânci), cascade, izbucuri cât și în masa de calcar (endocarstul) unde se dezvoltă alte forme spectaculoase ale reliefului carstic: avenele și peșterile. Dintre acestea, peșterile sunt adevărate „palate” subterane, care impresionează prin varietatea formațiunilor concreționare: speleotemele (stalactite, stalagmite și coloane), baldachinele, draperiile ș.a.. Există și câteva peșteri rare, deosebite prin prezența unor ghețari fosili (de exemplu, Peștera Scărișoara), a unor picturi rupestre, realizate în aceeași perioadă cu celebrele picturi de la Altamira și Lascaux, cum sunt
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
oarbe -văile Călianu și Ponorîci- și văile în trepte antitetice - Valea Albiile. ... Endocarstul este reprezentat de peșteri și avene de o mare complexitate morfologică și genetică, în prezent fiind inventariate 68 de cavități. Cele mai importante prin dimensiuni, morfogeneză și concreționare sunt: Peștera Ponorîci-Ciclovina cu Apă, Peștera din Valea Călianului -Peștera din Valea Stânii), Peștera Cioclovina Uscată, Avenul de la Știubei, Avenul de după Troian. Peștera din Valea Călianului -D=1541m, d=165m, se dezvoltă pe contactul litologic călcare-șist cristalin și în
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
la www.karstgeology.com;http://www.speo-csm.ro/munții-sureanu.html Situat pe dreapta văii Streiului, amonte de confluența cu Valea Ponorului, perimetrul analizat face parte din "Bazinul Streiului, amonte de Livadia, versantul drept". Cuprinde cele mai importante cavități ale Munților Șureanu, din punct de vedere al dimensiunilor, concreționării și al faunei subterane. Din punct de vedere hidrologic, suprafața analizată se suprapune bazinelor râurilor Ponorului, Hobenilor și Șipoțel. De la contactul șist-călcare, cursul subaerian al acestor râuri este scurt, ele dispărând în subteran și formând un sistem vast de
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
calcarelor în care se dezvoltă peștera. Au fost identificate populații de coleoptere din genul Pholeuon. Intrarea în peșteră se face printr-o deschidere de 2x3 m, dupa care urmează de o galerie aproximativ orizontală, cu dărâmături, ornată cu formațiuni de concreționare și lungă de 70 m, după care se coboară o diferență de nivel de -6 m până în Sala Mare (35/15/10 m) care se prelungește spre nord cu Galeria Ursului. După un parcurs relativ strâmt galeria se deschide și
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
crescute în toate direcțile sfidând gravitația și legile de cristalizare. Pojarul Poliței este una dintre peșterile cele mai bogate în concrețiuni din România, în care însă nu numărul formațiunilor contează, ci varietatea lor. Se pot deosebi mai multe faciesuri de concreționare și ar fi interesant de studiat factorii care determină aceste variații. Peșteră este interesantă și că forme de sculptare, si ca geneză, probabil fiind rezultatul legării a unor goluri formate independent. Peșteră este închisă cu poartă metalică și nu poate
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
80 litri/secundă în aval de intrarea inferioară a Peșterii Racoviță. Peștera se compune dintr-o succesiune de săli legate prin galerii mai largi și mai înalte în prima parte. Cu cât se înaintează pe galeria principală, cu atât formațiunile concreționare devin mai dese și mai frumoase. Cavitatea s-a dezvoltat în roca calcaroasă barremian - aptiană, rocă ce prezintă straturi puternic înclinate, pe alocuri străpunse de numeroase diaclaze. Speleotemele sunt prezente încă de la intrare, fiind foarte abundente în întreaga peșteră, excepție
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
importanță speologică deosebită, datorită descoperirilor făcute aici de-a lungul timpului, astfel: oase de urs ce aparțin unei specii dispărute ("Ursus spelaeus"), oase de ierbivore și urme de locuire. Peștera prezintă săritori, holuri și galerii ascendente și descendente cu forme concreționare și mici denivelări rezultate în urma dizolvării rocilor de către apele subterane. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
și se întinde pe o suprafață de 0,40 hectare. Aria naturală inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița, reprezintă o cavernă (peșteră) în versantul drept al "Cheilor Mânzului" din Munții Căpățânii, alcătuită dintr-o galerie ascendentă la intrare, săracă în forme concreționare, cu depozite clastice acoperite cu un strat de praf argilos; cu faună constituită din specii de miriapode și chilopode.
Peștera Arnăuților () [Corola-website/Science/326333_a_327662]
-
Surduc, la un sfert de km de intrarea în rezervația Cheile Șugăului. Rezervația naturală cu o suprafață de 0,10 hectare, face parte din situl Natura 2000 "Cheile Șugăului - Munticelu" și reprezintă o cavernă cu o mare varietate de formațiuni concreționare, în abruptul calcaros al "Masivului Munticelu". Cu o dezvoltare de 120 m și o denivelare de 14m (-2 respectiv +12 față de intrare), are o intrare scundă de 1 - 1,5 m situată la baza unui perete de calcar, urmată de
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
bancurilor de conglomerate) și sistemul de fisuri care străbat masa acestora. Solubilitatea cimentului și a elementelor calcaroase, a făcut ca prin dizolvare și eroziune fisurile și golurile dintre stratele de conglomerate să fie treptat lărgite, asfel formându-se sălile. Formațiunile concreționare au luat naștere prin precipitare chimică, rezultat al infiltrării apei de la suprafață într-o perioadă climatică mult mai umedă decât cea actuală (din acest motiv, sub raport hidrologic peștera este de tip fosil, actual inactivă). În dinamică s-au asociat
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]