72 matches
-
prezent. 2. Inelul de aur de la Ezerovo (Bulgaria), cu înscrisuri în limba tracică. 3. În comunicarea despre „Trovanții de Buzău-Pietrele vii de la Ulmet-Bozioru”, istoricul Diana Gavrilă, ghid turistic în zonă, ne lămurește că termenul se referă la niște bolovani uriași (concrețiuni), „o adunătură de pietricele de dimensiuni diferite, legate între ele printr-un ciment carbonatic. În principiu sunt gresii cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă. Termenul de trovant este specific literaturii noastre și a apărut
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment_exceptional_al_florin_tene_1348774169.html [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
pe Dealul Feleacului, în Munții Buzăului - la Ulmet, lângă Sibiu și în Hunedoara. (Au fost găsiți și în exploatările miniere de suprafață din județul Mehedinți, Cariera Husnicioara!). Poetul Ion Gheorghe și regretatul arheolog Dinu Rosetti considerau că o parte din concrețiunile grezoase sunt artefacte lucrate din pastă litică, inspirate după natură. După aceste forme, omul, începând cu cel primitiv, și-ar fi creat o întreagă mitologie, și tot de aici ar fi născut și fantasticele povești cu Feți - Frumoși, Ilene Cosânzene
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment_exceptional_al_florin_tene_1348774169.html [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
originea formării Pământului și-a Cerului. Memoria lor este infinită și în ele regăsim întreaga istorie a Universului. Dar pentru a le-nțelege, pentru a le desluși tainele, trebuie să ai un suflet pur, trebuie să înveți ca să le simți. Concrețiuni grezoase s-ar fi observat și în solurile lunar și martian. Se numesc ,,afinele”, datorită formei și culorii. Nu este cunoscută textura lor, și nici cine a determinat, creșterea prin imitare . Fantastica lume a trovanților rămâne însă necunoscută. Oamenii de
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment_exceptional_al_florin_tene_1348774169.html [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
pe pereți se pot distinge iscălituri datând din secolul al XIX-lea. Pentru escaladarea Cascadei III este necesară o scar fixă. Înaintarea se face pe cursul pârâului, apa având adâncimi variabile, iar pereții prezentând nivele de eroziune și pe alocuri concrețiuni calcaroase. Parcurgând un sector lung al coridorului cu apă se ajunge la Zidul Mare de 8 m înălțime, care permite vizitarea unei porțiuni superioare a peșterii. Apele care ies prin Sifonul 1 dispar la un nivel superior (8 m) prin intermediul
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
fosile și includ: Prima oară denumirea de "fosilă" a utilizat-o cercetătorul german Georgius Agricola în anul 1546 în tratatul său "De natura fossilium" , denumiri sinonime fiind "Petrefakt" și "Pietrificări", nefiind clar diferențiat acest termen de "minerale" "artefakte" considerate frecvent "concrețiuni de minerale" fără a face legătura cu originea lor biologică.Primul face această diferențiere și arată originea biologică (viețuitoare) a fosilelor este călugărul Nicolaus Steno și combate "teoria de jocuri ale naturii". Știința care se ocupă cu studiul fosilelor este
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
lingurițe. Astăzi, Peștera Racoviță este parțial distrusă de către turiști. Din cauza afluxului mare de turiști și a faptului că este o peșteră accesibilă se pot vedea în această peșteră cantități mari de gunoaie, cutii de conserve și sticle goale. Pentru ocrotirea concrețiunilor variate și intacte de o rară frumusețe, ca urmare a raportului științific întocmit în 1970 de V. Sencu și St. Negrea, peștera a devenit rezervație speologică. Nu este amenajată. Vizitarea durează o oră și necesită doar o lanternă. Numai pentru
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
porțiuni distincte - una superioară, până la strâmtoarea de la -288 metri, unde verticalitatea este mare datorită dezvoltării de-a lungul faliei și una inferioară, cu verticalitate redusă datorită dezvoltării pe fețe de strat. Este un aven tipic de carst alpin, activ, unde concrețiunile sunt puține ca număr. Sunt prezente totuși formele de eroziune în sistem vados și cele de coroziune. Numeroase marmite sunt vizibile tradând urme ale marilor cantități de apă drenate în anumite perioade prin aven. Avenul e deosebit de periculos. Se recomandă
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
sare. În 1983 însă peștera ICRC (MALHAM) din Israel a fost descoperită, devenind cea mai lunga - peștera 6S de la Mânzalesti trecand pe locul al doilea in lume ca lungime. Aceasta peșteră se mai remarcă și prin abundența, varietatea și frumusețea concrețiunilor de sare. "Peștera cu 3 intrări" Celelalte peșteri au dimensiuni relativ reduse, cu lungimi de 2-10 m, intrările fiind împodobite cu ansambluri de stalactite și concrețiuni de sare. Lacul Mare Lacul Castelului Vegetația este din plante halofite amestecate în mozaic
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
lume ca lungime. Aceasta peșteră se mai remarcă și prin abundența, varietatea și frumusețea concrețiunilor de sare. "Peștera cu 3 intrări" Celelalte peșteri au dimensiuni relativ reduse, cu lungimi de 2-10 m, intrările fiind împodobite cu ansambluri de stalactite și concrețiuni de sare. Lacul Mare Lacul Castelului Vegetația este din plante halofite amestecate în mozaic cu specii caracteristice florei de mull; toate speciile erbacee sunt în principal subtermofile și uneori iubitoare de pe locații însorite (termofile). Procentul redus de împădurire al zonei
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
cretacicului super se evidențiază prin forare la o adîncime de pînă la 600 m. Iar cele ale cretacicului inferior lipsesc din regiunea centrală și se găasesc doar în sudul țării. Formațiunile cretacicului superior sînt reprezentate prin aleurite nisipuri glauconitice cu concrețiuni de fosforite, prin calcare argiloase și silicioase cu concrețiuni de silex prin cretă. După o periodă îndelungată de regim continetal din depresiunea Mării Negre pe teritoriul Moldovei au pătruns apele marine care au ajuns în centrul și nordul Moldovei. În decursul
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de pînă la 600 m. Iar cele ale cretacicului inferior lipsesc din regiunea centrală și se găasesc doar în sudul țării. Formațiunile cretacicului superior sînt reprezentate prin aleurite nisipuri glauconitice cu concrețiuni de fosforite, prin calcare argiloase și silicioase cu concrețiuni de silex prin cretă. După o periodă îndelungată de regim continetal din depresiunea Mării Negre pe teritoriul Moldovei au pătruns apele marine care au ajuns în centrul și nordul Moldovei. În decursul erelor turanian, caniacian și santonian, bazinul marin cretacic s-
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
mineralizate. Apă minerală izvorăște din mai multe locuri de sub stăncile din valea Secăturii, din depozitele oligocene care încep într-un facies continental, constituit dintr-un complex de argile cenușii, în care se găsește un strat de lignit, gresii, calcare cu concrețiuni de pirita care dau mineralizarea apelor de Bizușa. Acestora le succed orizontul stratelor de Ciocmăni, urmat de stratele de Bizușa (formate din marne) iar apoi stratele de Ileanda. Apă minerală este amintită că amenajare cu interes local din 1932, fiind
Bizușa-Băi, Sălaj () [Corola-website/Science/301775_a_303104]
-
m de galerie, dublând echipa din front. Ei au trecut de "Déversoir" (un puț impresionant de adânc în care dispare apă râului). Ei contemplă locul unde ia naștere "Quai aux fleurs (Cheiul cu flori)": un râu suspendat, străjuit de magnifice concrețiuni de calcit plutitor. Marcel Ichac, Jacques Ertaud și frații Maille vor turnă aici un film: "Padirac, rivière de la nuit - Padirac, râul nopții" unul dintre cele dintâi filme de speologie. 1949: Expediția din care au făcut parte, printre alții, Robert Joly
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
un mineral răspândit în natură face parte din categoria sulfurilor, având raportul sulf, metal de 1:1. Cristalizează în sistemul ortorombic, cu formula chimică FeS, apare mai frecvent sub formă rombica sau cristale prismatice, piramidale, dar și sub formă de concrețiuni radiale sau ca agregate. Culoarea diferită de la alb, galben până la cenușiu negru este definită de conținutul în alte metale. Cristalele idiomorfe apar sub forme tabulare, până la prisme scurte, frecvent apar și forme de cristale gemene sub formă lanceolată sau pieptene
Marcasită () [Corola-website/Science/307802_a_309131]
-
sunt concentrate în fracțiunea cea mai grosieră(0,1-0,01mm) și sunt reprezentate prin amfiboli, piroxeni, epidot, rutil, zoizit, granați, zircon, turmalină, illmenit etc. În afara materialului detritic, loessul conține în cantități apreciabile (5-20%) carbonat de calciu autigen (sub formă de concrețiuni cu forme foarte variate - "păpuși de loess"), care indică importanța procesului de migrare a carbonaților în timpul și după sedimentarea materialului. De obicei, loessul este nestratificat, dar prin sedimentare în apă se poate determina stratificarea rocii.Structura poroasă poate fi explicată
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
apă se poate determina stratificarea rocii.Structura poroasă poate fi explicată prin granulele mai mari de nisip care au ajuns în structura loessului. Prin dizolvarea prafului de calcar în apă și depunerea sa ulterioară, apar formațiuni cu forme curioase, denumite "concrețiuni".Particulele, sau grupările din rocă, au o formă colțuroasă, lucru care explică existența pereților verticali de loess pe coastele dealurilor sau pe flancurile văilor. Loessul este produs prin sedimentarea diferitelor particule de roci sau minerale, create de acțiunea intemperiilor la
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
Fânațe. Portalul Peșterii Fânațe, înalt de circa 4 m și lat de circa 9 m, conduce într-o sală care se lărgește . Peștera este orizontală, inactivă, reprezentată printr-o galerie vastă. Slab ornamentată în prezent, (vechile descrieri menționau bogația în concrețiuni, distruse ulterior de vizitatori), peștera impresionează mai ales prin dimensiunile ei. Astfel după 150 m, culoarul lat de peste 20 m are tavanul suspendat la 25 m înalțime. La partea terminală peștera pierde treptat din dimensiuni înfundându-se într-un culoar
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
a apelor marine. În perimetrul satului Aruncuta, formațiunile geologice prezente aparțin Sarmațianului inferior din zona de monoclin, avînd o grosime de 175 metri, cu intercalația tufului de Ghiriș. Deasupra orizontului de tuf predomina alternante de argilă cu nisipuri argiloase și concrețiuni grezoase (de gresie) sarmațiene întilnite în partea de sud - est a satului, în locurile numite „La Cripta „ și în cariera de lut numită „Dealul Lutului" sau "Dealul de sub pădure ". În cuprinsul tufului de Ghiriș din sat s-a întîlnit un
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de ani, sudul deșertului Sahara și al deșertului Arabic a cunoscut o perioadă umedă determinată de creșterea precipitațiilor musonice, în jur de 200-100 mm / an. Aceasta a permis faunei și florei eurasiatice să călătorească spre Africa și vice-versa. Creșterea speleotemelor (concrețiuni depuse în peșteri), proces ce necesită prezența apei pluviale, a fost detectată în peșterile Hol-Zakh, Ashalim, Even-Sid, Ma'ale-ha-Meyshar, Ktora și Tzavoa din deșertul Nagev. Fosilele descoperite în peșterile Qafzeh și Es Skuhl corespunzând omului anatomic modern sunt datate din
Teoria pompei sahariene () [Corola-website/Science/321906_a_323235]
-
afluenților, modificările introduse prin alterarea substratului geologic și pedologic al cuvetei, la care se adaugă și procesele biologice care se desfășoară în masa de apă și la interfața apă-sedimente. În cazul acumulării BEZID, din substratul geologic al cuvetei, respectiv din concrețiunile grezoase-nisipoase cu lianți calcaroși se pot solubiliza elemente ca Fe și Mn, iar din formațiunile marnoase, azotiți, sulfați și sulfiți. Dar, intensitatea fenomenelor de levigare chimică a substratului geologic al cuvetei, este redusă în majoritatea cazurilor, datorită de regulă suprafeței
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
un aven de prăbușire format secundar. Intrarea are o formă triunghiulara de 2,5 m lățime și 2 m înălțime. O verticală de 3 m duce într-un culoar puternic descendent. El este împărțit mai jos în două de o concrețiune verticală. Se coboară prin stânga cu asigurare, căci în dreapta câțiva metri mai jos galeria se termină deasupra unei verticale de 10 m ce poate fi coborâta numai cu coardă. Înaite era folosită o scară flexubilă de unde și numele de Sală
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
sectorul estic, cu galerii puternic ornamentate. Sectorul vestic este constituit în principal din Sală Mare, la care se ajunge prin fereastră de acces din Sală Scării, după care se cobora o diferență de nivel de 3 m în ramonaj, pe concrețiuni. Urmează o galerie strâmta de 12 m, până în Sala Mare. Aici încep să apară concrețiunile specifice acestei părți a peșterii: cristale de calcit alb ce pe un fond de roșu, precum și formațiuni perlate de tipul coralite, cu broboane cu pedunculi
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
la care se ajunge prin fereastră de acces din Sală Scării, după care se cobora o diferență de nivel de 3 m în ramonaj, pe concrețiuni. Urmează o galerie strâmta de 12 m, până în Sala Mare. Aici încep să apară concrețiunile specifice acestei părți a peșterii: cristale de calcit alb ce pe un fond de roșu, precum și formațiuni perlate de tipul coralite, cu broboane cu pedunculi lungi. Pe pereții sălii și în nișe se găsesc cristalictite, cristale de calcit arborescente, plăci
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
Gururi contrastează în mod izbitor cu splendoarea dinainte, având pereții goi, sfârtecați de coroziune, podeaua plină de nămol și argilă moale. Dincolo de groapă se trece taraș printr-o poartă de numai 0,80 m înălțime într-o sală lipsită de concrețiuni. Apoi, pe sub o arcada de rocă cu perforații — semn al curgerii sub presiune de odinioară — se trece în Sala Albă, în care se revarsă o splendida cascadă de montmilch, cizelata extrem de fin în microgururi. Este Patul Miresei. De un alb
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
în cascadă, lungă de 8 m, fasonata și ea de microgururi și care se continuă pe podea cu montmilch cu gururi mai mari, de unde numele de Sală cu Bazine. Câteva stalagmite perlate anunță un nou aspect al peșterii. Domină clusteritele, concrețiuni sub formă de boabe de struguri, adunate în ciorchini. Galeria face apoi un cot brusc la stanga, unde podeaua dispare. Prăpastia, adâncă de 5 m, se trece pe o bârnă de lemn proptita de peretele stâng. Galeria face un cot de
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]