10 matches
-
că boierul Ion Glogoveanu a adus la casa lui din Craiova pe Tudor, fiul lui Constantin Ursu din Vladimiri-Gorj și al Anei/Ioanei (n. Bondoc), pe când acesta avea 10-12 ani, dacă mai adăugăm anii de învățătură și slugărie la Lupu condicarul, ar rezulta că primii 20 de ani ai lui Tudor Vladimirescu ar fi acoperiți cu date suficiente. Numai că la această vârstă fragedă, într-un prim document ce a ajuns până astăzi, din 1 decembrie 1801, Tudor (Theodor) postelnic, deja
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
Craiova o organizație revoluționară secretă, alcătuită pe baza principiilor revoluției franceze, care urmărea să declanșeze la București și Craiova o răscoală care "să înlăture tirania străinilor și să proclame o republică națională". Remarcat pentru inteligența și sîrguința sa de către Lupu condicarul, copilul de moșneni este încredințat boierului craiovean Ion Glogoveanu , în casa căruia a fost crescut și educat. A devenit administratorul moșiilor lui Glogoveanu și cunoscut în Craiova prin comerțul cu vite. Tudor Vladimirescu și-a creat o adevărată rețea de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
cinstim: credința, aprinzând lumini peste umbletul lui Hristos în țara noastră; românismul, pe care-l vedem slujit mai mult pe tăria dacică decât pe pompoasa fală latină."” În cadrul revistei bilunare buzoiene au semnat: S-au remarcat în cadrul revistei la rubrica „Condicar”: Ion Biberi și Emil Botta, și au fost criticați Nicolae Iorga și Eugen Lovinescu.
Acțiunea literară () [Corola-website/Science/330000_a_331329]
-
unele caracterizări inspirate, și tot așa în cartea de Evocări (1980), care însumează portrete de scriitori, deformate de o abuzivă tușă sociologizantă. Plin de rele umori, șarjând gros și într-o scriitură întortocheată, indigestă, păcate ale vieții de provincie, romanul Condicar de lume nouă (1935) nu poate ascunde o dorință de răfuială. Înveninări, răutăți, ricanări și ranchiune trădează sensibilitatea ulcerată a unui inadaptabil părăsit de iluzii. SCRIERI: Oglinzi aburite, Craiova, 1918; Galerii de ceară, Craiova, 1924; Amurg prin vitralii, în Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
de ceară, Craiova, 1924; Amurg prin vitralii, în Eugen, Paul și Savin Constant, Poezii, Craiova, 1926; Cu dalta pe lespezi, Craiova, 1928; Punte peste veacuri, Craiova, 1929; Încrustări în rama bibliotecii, I-II, Craiova, 1930-[1940]; Socluri devastate, Craiova, 1933; Condicar de lume nouă, Craiova, 1935; Crater scufundat, Craiova, 1936; Lumini la orizont, Craiova, 1937; Versuri, Craiova, 1937; Pământ blagoslovit, Craiova, 1938; Sărutul însingurărilor, Craiova, 1940; Melancolii sub arcade florale, Focșani, 1942; Elanuri răstignite, I, Craiova, 1943; Poezii. Articole, pref. Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
însingurărilor, Craiova, 1940; Melancolii sub arcade florale, Focșani, 1942; Elanuri răstignite, I, Craiova, 1943; Poezii. Articole, pref. Mihail Cruceanu, București, 1964; Gravuri și rezonanțe, București, 1967; Vibrații republicane, Craiova, 1973; Evocări, postfață Darie Novăceanu, Craiova, 1980. Repere bibliografice: Pericle Martinescu, „Condicar de lume nouă”, „Reporter”, 1935, 75-77; Paul I. Papadopol, „Condicar de lume nouă”, U, 1936, 47; Alexandru Firescu, Un poet al revoltei: Eugen Constant, în Rezonanțe culturale oltene, Craiova, 1971, 79-88; Piru, Poezia, I, 77-78; Popa, Dicț. lit. (1977), 159
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
răstignite, I, Craiova, 1943; Poezii. Articole, pref. Mihail Cruceanu, București, 1964; Gravuri și rezonanțe, București, 1967; Vibrații republicane, Craiova, 1973; Evocări, postfață Darie Novăceanu, Craiova, 1980. Repere bibliografice: Pericle Martinescu, „Condicar de lume nouă”, „Reporter”, 1935, 75-77; Paul I. Papadopol, „Condicar de lume nouă”, U, 1936, 47; Alexandru Firescu, Un poet al revoltei: Eugen Constant, în Rezonanțe culturale oltene, Craiova, 1971, 79-88; Piru, Poezia, I, 77-78; Popa, Dicț. lit. (1977), 159; Firan, Profiluri, 210-215; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
clericii Mitropoliei că le-au dat mită soțul ei și i s-a acoperit dreptatea și ia fără de a nu avea nici un fel de dreptate și temeiu la zisele ei umblând supărând cu jalbe mincinoase și pă noi“, se apără condicarul. Soborul ecleziastic între justiție și „voie vegheată“ Membrii soborului sunt deseori acuzați de favoritism sau de corupție. Mitropolitul nu trece niciodată cu vederea aceste afirmații, el cere o anchetă asupra celor acuzați că au luat mită sau că au făcut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Huțu; traduceri - Dem. Iliescu (din lirica italiană), Traian Mărculescu. Cronică literară fac N. Niculescu, Criticus, Alexandru Lungu, iar publicistică scriu Nichifor Crainic (Un Eminescu monumental), N. Niculescu, George Gh. Pâslaru, N. N. Manolescu, Ion Coman, Bucur Țincu. Sunt remarcați, la rubrica „Condicar”, Ion Biberi și Emil Botta, și sunt criticați N. Iorga și E. Lovinescu. Revistei „Gândirea”, „aceeași verde făclie pentru literele românești. Masivă, caldă, autoritară, perseverentă păzind peste zgomot și nevoie”, i se face o bună primire. În numărul 8/1940
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285161_a_286490]
-
ci iaste împotriva Ciubotării. Și acest zapis s-au făcut... dinainte preutului Ion de la Curălari, și dinainte preotului Roman de la Curălari și... a Radului ciubotariul”. Tot despre această uliță aflăm și din zapisul Profirei și a fiului ei Ștefan Canano condicar de divan, făcut la 9 mai 1772, prin care vând lui Mihai o dugheană în Ciubotărie. Când a dat cu ochii de Baia turcească, fata m-a întrebat cu o curiozitate demnă de invidie: --Ce este această frumusețe? --Asta-i Baia
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]