32 matches
-
Nu este însă mai puțin adevărat că tragicul nu este caracterizat ca atare decât din momentul în care el apare în opere dramatice tragice, născându-se deci în tragedie, fără a se reduce însă la ea. Nietzsche a vorbit despre conectivele evidente între tragedie și mitologie 1, observând că tragedia nu poate supraviețui morții acestui sistem de credințe, convenții și mentalități care este mitologia. În lucrarea sa, Tragicul, o fenomenologie a limitei și depășirii, Gabriel Liiceanu afirmă că „mitologia cu virtuți
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
locului și acesta „reclamă un text fără început”, pentru că „aici (în Quèbec - n.n.), sub flamura crinului, istoria se confundă cu legenda”. Temeiul acceptării literarului și imaginarului este că „într-o lume fatal supusă discontinuităților de tot felul, poveștile rămân singurul conectiv” (p. 54). Acest al doilea jurnal permite literaturizarea și nu se mai concentrează pe „regăsirea de sine”: Aici se dă curs unor experiențe livrești și, uneori, îl vedem pe diarist „rătăcit în labirintul livresc” (p. 115). Dincolo de această raportare a
Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339630_a_340959]
-
forme descentralizate de comunicație pentru a crea parteneriate de la firmă la firmă și a obține un control mai ferm asupra industriei respective și a comunității În care fac afaceri, activiștii locali, peste tot În lume, folosesc aceleași tehnologii de comunicare conective pentru a organiza mișcări globale de rezistență față de ceea ce ei consideră a fi puterea nelimitată a corporațiilor. Ideea este că apariția noilor tehnologii descentralizate În domeniul informației și În cel al comunicațiilor, la sfârșitul anilor ’80, a eliberat noi și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fac (uneori, reînviind și contextul originar). Cu ajutorul acestor interpretări, se încearcă să se edifice un adevăr decontextualizat (Levy, 2005). Acesta este un universal totalizant, clădit pe asumpția închiderii semantice și a fixației sensului. Cultura digitală desființează această axiomă, instaurând universalul conectiv, aditiv, dilatant, autoconstructor. Spațiul interconectivității mondiale este deschis oricărei noi inițiative. Nimeni nu mai deține sensul unic, absolut. Acesta se face mereu, printr-un aport al fiecăruia în îmbogățirea inteligenței colective. Se produce o schimbare majoră în pragmatica acțiunii de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
chestiune de timp. Rezolvi În câteva secole“. Am spus: „Însă dacă introducem câteva zeci de propoziții luate din operele diabolicilor, de exemplu că Templierii au fugit În Scoția sau că Corpus Hermeticum a ajuns la Florența În 1460, plus câteva conective cum ar fi e evident că sau aceasta dovedește că, am putea obține niște secvențe revelatoare. Pe urmă umplem golurile, sau evaluăm repetițiile drept profeții, insinuări și avertismente. În cel mai rău caz, inventăm un capitol inedit al istoriei magiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
virtuale. În această direcție, o serie de constructe, în aparență paradoxale, emerg în modelele actuale ale tehnoculturii, precum sintagma „natură asistată de calculator”. Natura reconstruită în mod digital este definită prin topologii specifice de prezență, acțiune și intervenție, de la experiențe conective la evenimente translocale sau globale, de la încorporări repoziționate în rețea la subiectivități extinse și repotențate local. Acest tip de naturalism digital este o formă mimetică de simulare (întâlnit în jocuri pe computer, în filme de animație digitală, în simulările de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
entitate fixă, universală și coerent organizată prin trăsăturile unice ale intenționalității și ale raționalității (ca în metafizica clasicăă, ci ca o entitate dinamică, fluctuantă, dezorganizată, aflată în flux continuu cu toate dimensiunile vieții și culturii și simultan întrerupând acest flux conectiv prin formarea de singularități și de virtualități care se reconectează, în mod rizomatic, în noi paradigme. De asemenea, corpul nu este redus la noțiunea, pe de o parte mecanică, pe de alta biologică, a organizării părților/organelor în întreg/organism
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cuplează, se generează mereu în altă formă într-o perspectivă în care interiorul corpului este penetrat de exteriorul acestuia, precum exteriorul său este interiorizat într-o perpetuă mișcare. Mașina deleuzo-guattariană este, în cele din urmă, un flux al dorinței productive, conective și multiplicative și nu este un simplu organism biologic, un simplu mecanism tehnologic sau un simplu construct social. Dorința caracteristică mașinilor dezirante este procesuală, aleatorie, contingentă și materială, producând combinarea mașinilor ca trupuri dezirante: o mașină care mănâncă, o mașină
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în sens tehnic, sau un apendice al acesteia, în sens biologic, din dorința teoreticienilor de a dezintegra organismul în lume, de a lipsi corpul de organizare și de dualitate: corpul fără organe este antiproducție, „dar este un caracter al sintezei conective sau productive, de a cupla producția la antiproducție, la un element al antiproducției” (Deleuze și Guattari, 1972, p. 15Ă. Corpul fără organe este neproductiv, însă există în cadrul producției mașinice, „în mod perpetuu, reinjectat în producție” (Deleuze și Guattari, 1972, p.
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
stadiul ontologic în care corpul fără organe atrage mașinile dezirante: „O mașină a atracției succede, poate succede astfel mașinii repulsive: o mașină miraculantă după o mașină paranoică”. (Deleuze și Guattari, 1972, p. 17Ă. Dacă mașinile dezirante corespund producției din cadrul sintezei conective, mașinile paranoice și cele miraculante corespund corpului fără organe din cadrul sintezei disjunctive. Un al treilea gen de sinteză care succede primelor două tipuri îl constituie sinteza conjunctivă a „mașinilor celibatare”: „punctele de disjuncție pe corpul fără organe formează cercuri de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
filosofice, folosite în cuplu pentru a susține cercetarea postumană, prezintă relația corp-lume ca pe o simbioză. Mai mult, cele două teorii pot intra într-o paradigmă complementară. Astfel, analiza fenomenologică poate recupera dimensiunea uman-intențională în cadrul postumanității subiectului mașinic, după excursul conectiv deleuzo-guattarian. În același timp, poate fi o contrapondere la discursul cibernetic, de tip Stelarc, transumaniști și extropieni. Punctele de divergență dintre aceste două modele teoretice sunt numeroase și evidente, astfel că ceea ce le unește le și desparte. Astfel, pentru Deleuze
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o interfață pentru a se defini pe sine și ca alteritate, astfel încât problema delimitării limitelor om-mașină/rețea nu mai este clar rezolvată. Totuși, ființa umană își păstrează atât caracterul întrupat, cât și senzorialitatea și dorința, chiar dacă acestea sunt mașinice și conective în sisteme hibride și evolutive (existențiale, sociale, tehnologice, politice, eticeă. Din momentul în care tehnologiile informațional-comunicaționale sunt percepute ca niște prelungiri ale umanului, mixajul ființă umană - tehnologie devine o încorporare complexă. Deși corpul uman ajunge să fie instrumentalizat ideologic de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Ilustrând și concomitent chestionând subordonarea corporealității la practicile social-discursive, așa cum este aceasta întâlnită la Foucault, viziunea reconciliatoare a studiului de față dorește a propune alternative creatoare și rezistențe locale în spațiul conflictelor social-politice globale. Intenționale și active, conform modelului merleau-pontyian, conective și rizomatice, urmând paradigma deleuzo-guattariană, aceste practici susțin confruntarea dintre putere și contraputere, pe linia ideologiei foucaultiene. O perspectivă interdisciplinară trebuie să ilustreze modurile în care utilizarea tehnologiilor comunicaționale este o „extensie” a intereselor umane individuale și colective, dar și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care se produce învățarea în sensul ei restrâns, adică subiectul operează transformări, prelucrări în conținutul codificat și este capabil să facă dovada unor performanțe imediate • Faza de stocaj funcțional, de realizare a unor modele mentale, motrice etc., însoțite de strategii conective, de analiză a ideilor cheie, de utilizare a rețelelor cu nouri de fixare etc., toate implicând acțiunea de fixare în memoria de medie durată sau de lungă durată a ceea ce s-a însușit. • Faza de actualizare sau de obiectivare, definește
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
categoria relativizată din care sau "deplasat" în "capul" propoziției relative, respectiv semantic printr-o relație de tip anaforic cu un element referențial din regenta relativei. Pentru că presupun o legare sintactică mai laxă a construcției relative de propoziția matrice, relatorii sunt conective care se includ numai în structura relativelor periferice, niciodată în structura relativelor integrate. Construcțiile cu relator au caracter parantetic, sunt adesea izolate prozodic de restul enunțului (mărcile grafice ale pauzei sunt virgula și punctul). Relatorii pot fi pronominali (ceea ce, care
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
Bucharest, Bucharest University Press, p. 79-133. Gorăscu, A., 1975, "Negazioni implicite", în RRL, XX, 6 [=CLTA,XII,1-2], p. 657-671. Gorăscu, A., 1983, "Metadiscorso esplicito, metadiscorso implicito e connettivi semantici", în RRL, XXVIII, 3, p. 227−237. Gorăscu, A., 2007, "Conective presupozitionale contrafactive: deși - studiu de caz", în Stan, Zafiu, Nicolae (eds.), p. 305-308. Gramley, St., K.-M. Pätzold, 1992, A Survey of Modern English, New York, Routledge (www.questia.com) Graur, Al., [1930-1937], "Un altul", în Adevărul; republicat în Al. Graur
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
păroasă pe fața externă, cu tubul drept și treptat lărgit. Corola prezintă două labii: cel superior este drept și slab marginat, cel inferior mai lung, obovat, emarginat și bombat. Staminele sunt în număr de patru; cele anterioare au filamentele lungi. Conectivul este scurt și îndoit, cu ramura posterioară mai lungă, terminată cu o teaca fertilă și cea anterioară terminată cu o teacă mai mică, tot fertilă. Staminele posterioare sunt staminodii, lățite la vârf. Stilul este mai scurt decât corola. Fructul este
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
73), staminelor (ce se insera pe tubul corolei) și apoi a primordiului ovarului în zona centrală. Staminele sunt formate inițial dintr-un filament foarte scurt, gros și o anteră cu țesut omogen (foto 74). Ulterior stamina crește, filamentul se alungește, conectivul se bifurcă; ramura sa anterioară, mai lungă, poartă o anteră fertilă, cu doi saci polinici; cea inferioară, mai scurtă, poartă o anteră mică, de asemenea cu doi saci polinici fertili, caz mai rar întâlnit la specii ale genului Salvia (S.
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
scurtă, poartă o anteră mică, de asemenea cu doi saci polinici fertili, caz mai rar întâlnit la specii ale genului Salvia (S. ringens); la S. sclarea, S. pratensis, S. nemorosa ș.a., fragmentul de anteră situat la extremitatea ramurii posterioare a conectivului este steril. Primele patru straturi externe de celule ce vor forma peretele anterei încep să se diferențieze (foto 75) primul strat rămâne format din celule mici, iar cele trei ale următoarelor se alungesc radiar. În centru se diferențiază un țesut
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
structurale, specifice subordonării relative, respectiv interogativității. Produse în ciuda regulilor normative, fenomenele sintactico-semantice în care este antrenat frecvent relativul (vezi supra, 1) îi slăbesc rolul anaforic (vezi Gheorghe, în acest volum p. ) și, odată cu aceasta, tind să îl recategorizeze din clasa conectivelor pronominale subordonatoare în clasa conjuncțiilor coordonatoare, care structurează informația nu prin ierarhizare, ci prin juxtapunere în același plan semantic. B: deci noi de de cînd (ne-)am conceput ca ZOnă↓ nu zic ca țară↓ ca ZONĂ↓ am fost cotropiți. ba
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
două variabile. Conjuncția are spațiu de joc egal cu o unitate. Spațiul de joc al unei propoziții este dat de numărul cazurilor în care propoziția este adevărată. Pe baza tabelei de adevăr putem compara conținutul informativ al propozițiilor complexe având conective implicația, echivalența și conjuncția sau conjuncția și disjuncția. O propoziție are un conținut informativ mai bogat decât o altă propoziție în condițiile în care conținutul informativ al primei propoziții include conținutul informativ al celei de-a doua propoziții. Deci, conținutul
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
fie printr-o sintagmă (În ciuda aglomerației, am ajuns la timp), fie printr-o propoziție secundară (Cu toate că își păstrează de obicei prezența de spirit, de data aceasta i s-a părut că a vorbit prea mult), marcată, în limba română, prin conective specializate (deși, cu toate că, chiar dacă, măcar că etc.) sau nespecializate (oricare, oricum, dacă, fără să etc.). Frecvent, valoarea de intensificare a construcției concesive o conferă enunțului adverbul corelativ totuși (tot) sau locuțiunea adverbială cu toate acestea, avînd simultan funcție sintactică (de circumstanțial
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Este fascia care poate produce cele mai frecvente aderențe și cicatrici ale țesutului. Substanța care face parte din compoziția miofasciei, are o consistență gelatinoasă, pentru a putea absoarbe mai bine forțele create În timpul mișcării. Substanța menține distanța dintre fibrele țesutului conectiv. Aceasta Împiedică formarea de microadeziuni și mentine țesutul maleabil și elastic. Când distanța critică nu este menținută, fibrele se leagă prin fibre de colagen nou sintetizate, care sunt tot o parte din fascie. Legăturile de colagen apărute sunt aranjate aleatoriu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
anumite realizări ale adverbialului de mod, capitolul despre structurile clișeizate), a unor valori discursive speciale pe care le dobândesc, în limba actuală, anumite forme și construcții (de exemplu, valorile discursive noi ale nehotărâtului alde sau alunecările de sens ale unor conective conjuncționale, ale alocutivelor interjecționale etc.). În final, lucrarea cuprinde o Bibliografie generală, la care s-au adăugat titlurile speciale, impuse de fiecare articol în parte. Tot aici apare și detalierea corpusului folosit, alcătuit din corpusul comun (CLRA) și din cel
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
nutriție Hiponatremie Hipocalcemie Scăderea greutății corporale Deshidratare Sete Tulburări ale sistemului nervos Tulburări respiratorii , toracice și mediastinale Stridor Sufocare Infiltrate pulmonare Pleurezie Micșorarea intensității murmurului vezicular Tulburări respiratorii Afecțiuni cutanate și ale țesutului Afecțiuni cutanate Tulburări musculoscheletice și ale țesutului conectiv Tulburări renale și ale căilor urinare Edem Astenie Stare generală de rău Senzație de schimbare a temperaturii corporale Reacție la locul perfuziei Durere Reacții adverse observate în timpul supravegherii după punerea pe piață Reacții legate de perfuzare : au fost observate reacții
Ro_614 () [Corola-website/Science/291373_a_292702]