786 matches
-
Maiorescu exprimă - cu oarecare moderație - o idee principial negativă despre revoluția de la 1848: deși ea "avusese însemnătatea ei, întrucît manifestase, cu oarecare răsunet în Europa, deșteptarea conștiinței naționale în românii din Principate și voință lor de a se dezvoltă în conexitate cu civilizația occidentală", efectele sale au fost mai degrabă negative, pentru că "oamenii de la ^48 nu au lăsat și nu au avut nici o concepție reală. Constituțiunea din 15 iunie 1848... era o operă de fantazie, fără valoare practică... naivă așternere pe
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
următoarele din Codul de procedură penală, și rezolvarea pe fond a cauzei se verifică prin aptitudinea respectivei interpretări de a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul în care a fost formulată întrebarea prealabilă, un asemenea raport de conexitate neexistând în acele situații în care oricare ar fi dezlegarea dată problemei de drept de către instanța supremă, aceasta nu va avea nicio influență asupra soluției pe fond a litigiului. Or, în cauză, pornind de la tiparul normei de incriminare
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
administratorul sau lichidatorul judiciar, nepredare, în mod evident, culpabilă. ... 100. Prin instituirea prezumției, legiuitorul deplasează obiectul probei de la faptul cunoscut, vecin și conex, al nepredării documentelor contabile pentru a stabili existența faptului principal, generator de drepturi, datorită legăturii de conexitate dintre aceste două fapte. Altfel spus, din faptul negativ reprezentat de refuzul culpabil de a preda actele și evidențele contabile, fapt care poate fi dovedit fără dificultate pe baza documentelor care atestă dovada de comunicare a notificării, legiuitorul impune prezumția
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
Legea nr. 85/2014, fără a se observa că nepredarea documentelor contabile reprezintă, în cadrul mecanismului de aplicare a prezumției legale, faptul cunoscut, vecin și conex, în temeiul căruia legiuitorul impune existența faptului principal, respectiv existența faptei ilicite, datorită legăturii de conexitate dintre aceste fapte. ... 109. Interpretarea logică și teleologică a prevederilor art. 169 alin. (1) lit. d) teza a doua din Legea nr. 85/2014, în concordanță cu scopul pentru care a fost edictată norma legală, acela de a elimina controversele reflectate
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
unei cereri având ca obiect partajul unor bunuri comune. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece nu permit atacarea pe cale separată a încheierii prin care a fost admisă excepția conexității. Autorul excepției de neconstituționalitate a arătat că instanța a respins, ca tardivă, cererea de modificare a cererii de chemare în judecată formulată cu depășirea termenului prevăzut la art. 204 - Modificarea cererii de chemare în judecată din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 142 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272150]
-
acțiune de partajare a bunurilor cuprinse în cererea de modificare. Această a doua cerere de partajare a fost conexată cu cauza inițială. ... 6. Astfel, se apreciază că imposibilitatea atacării pe cale separată a încheierii prin care a fost admisă excepția conexității echivalează cu o lipsă a căii de atac, deoarece când instanța de control judiciar ar constata eventual netemeinicia soluției de conexare, cauzele au fost deja judecate împreună în primă instanță, existând o imposibilitate practică de a relua judecarea cauzelor conexate
DECIZIA nr. 142 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272150]
-
2), ale art. 2, 3 , 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) Excepția conexității poate fi invocată de părți sau din oficiu cel mai târziu la primul termen de judecată înaintea instanței ulterior sesizate, care, prin încheiere, se va pronunța asupra excepției. Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul.“ ... 12. În opinia autorului
DECIZIA nr. 142 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272150]
-
110 din 12 februarie 2020, sau prin Decizia nr. 170 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 25 mai 2016, Curtea a reținut, în esență, că din modul de reglementare a excepției conexității rezultă că aceasta nu pune în discuție fondul dreptului, ci se referă la modul de desfășurare a procesului, conexitatea fiind, astfel cum reiese din dispozițiile alin. (1) al art. 139 din Codul de procedură civilă, o măsură de bună administrare
DECIZIA nr. 142 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272150]
-
României, Partea I, nr. 398 din 25 mai 2016, Curtea a reținut, în esență, că din modul de reglementare a excepției conexității rezultă că aceasta nu pune în discuție fondul dreptului, ci se referă la modul de desfășurare a procesului, conexitatea fiind, astfel cum reiese din dispozițiile alin. (1) al art. 139 din Codul de procedură civilă, o măsură de bună administrare a justiției, asupra căreia instanțele judecătorești pot aprecia în vederea evitării pronunțării unor hotărâri contradictorii. Astfel, în pofida conexării
DECIZIA nr. 142 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272150]
-
instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, și de art. 129, potrivit căruia „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. ... 15. Astfel, dispozițiile legale referitoare la excepția conexității, norme de procedură, trebuie privite în contextul general al reglementării privitoare la căile de atac ce pot fi exercitate împotriva încheierilor premergătoare. Faptul că încheierea pronunțată asupra excepției conexității poate fi atacată numai odată cu fondul reprezintă o aplicare a
DECIZIA nr. 142 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272150]
-
atac, în condițiile legii“. ... 15. Astfel, dispozițiile legale referitoare la excepția conexității, norme de procedură, trebuie privite în contextul general al reglementării privitoare la căile de atac ce pot fi exercitate împotriva încheierilor premergătoare. Faptul că încheierea pronunțată asupra excepției conexității poate fi atacată numai odată cu fondul reprezintă o aplicare a regulii generale prevăzute de art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia „împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de
DECIZIA nr. 142 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272150]
-
cazul când legea dispune altfel“, prin care se împiedică prelungirea excesivă a duratei procesului și se contribuie la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. ... 16. Curtea a mai reținut că dispozițiile procedurale referitoare la posibilitatea atacării încheierii pronunțate asupra excepției conexității nu contravin în niciun fel dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție, întrucât prin posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii pronunțate asupra excepției conexității odată cu fondul se asigură o judecată fluentă
DECIZIA nr. 142 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272150]
-
referitoare la posibilitatea atacării încheierii pronunțate asupra excepției conexității nu contravin în niciun fel dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție, întrucât prin posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii pronunțate asupra excepției conexității odată cu fondul se asigură o judecată fluentă și în condiții de celeritate, părțile putându-și exercita drepturile procesuale atât cu prilejul judecării în fond a cauzei, cât și al soluționării căilor de atac. ... 17. Întrucât nu au intervenit elemente
DECIZIA nr. 142 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272150]
-
vreuna dintre ele. Există concurs real de infracțiuni și atunci când una dintre infracțiuni a fost comisă pentru săvârșirea sau ascunderea altei infracțiuni. Concursul real de infracțiuni cunoaște două modalități, și anume concursul real simplu și concursul real calificat (caracterizat/cu conexitate). Concursul real simplu se caracterizează prin aceea că între faptele concurente nu există altă legătură decât cea dată de identitatea subiectului infracțiunilor. Concursul real calificat presupune săvârșirea unei infracțiuni pentru a înlesni sau a ascunde o altă infracțiune; conexitatea poate
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
caracterizat/cu conexitate). Concursul real simplu se caracterizează prin aceea că între faptele concurente nu există altă legătură decât cea dată de identitatea subiectului infracțiunilor. Concursul real calificat presupune săvârșirea unei infracțiuni pentru a înlesni sau a ascunde o altă infracțiune; conexitatea poate fi etiologică (o infracțiune este comisă pentru înlesnirea săvârșirii altei infracțiuni), caz în care există două infracțiuni, una scop și una mijloc, ambele comise cu intenție, ori poate fi consecvențială, infractorul săvârșind o infracțiune pentru a ascunde o altă
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
unii dintre inculpați nu devine incompatibil să judece acțiunea penală și civilă cu privire la ceilalți inculpați, în ipoteza în care trimiterea în judecată a tuturor inculpaților s-a făcut prin același rechizitoriu, pentru infracțiuni între care există stare de conexitate sau indivizibilitate. Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunțate conform art. 320^1 din Codul de procedură penală și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă. “ Din decizia prezentată mai sus
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
penal român se realizează prin reglementarea, în cuprinsul dispozițiilor art. 64 din Codul de procedură penală, a cazurilor de incompatibilitate ale judecătorului. Curtea a reținut că standardul de evaluare a imparțialității judecătorului care se pronunță în cauze între care există conexitate sau indivizibilitate, în ipoteza judecății în cazul recunoașterii vinovăției, a fost de principiu stabilit de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 17 din 12 noiembrie 2012, publicată în
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
unii dintre inculpați nu devine incompatibil să judece acțiunea penală și civilă cu privire la ceilalți inculpați, în ipoteza în care trimiterea în judecată a tuturor inculpaților s-a făcut prin același rechizitoriu, pentru infracțiuni între care există stare de conexitate sau indivizibilitate. Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunțate conform art. 320^1 din Codul de procedură penală și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă“. În acest sens, instanța supremă
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
fiecare persoană a temeiului de angajare a răspunderii penale. La rândul său, cercetarea judecătorească presupune o evaluare individuală a vinovăției fiecărei persoane trimise în judecată, instanța pronunțându-se prin sentință asupra învinuirii aduse inculpatului. Chiar în caz de indivizibilitate sau conexitate între infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată mai mulți inculpați, dintre care doar unul solicită soluționarea cauzei potrivit procedurii simplificate, în motivarea hotărârii față de acesta instanța nu are temei pentru a face referiri cu privire la vinovăția inculpaților
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
următoarele din Codul de procedură penală, și rezolvarea pe fond a cauzei se verifică prin aptitudinea respectivei interpretări de a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul în care a fost formulată întrebarea prealabilă, un asemenea raport de conexitate neexistând în acele situații în care oricare ar fi dezlegarea dată problemei de drept de către instanța supremă, aceasta nu va avea nicio influență asupra soluției pe fond a litigiului. Or, în cauză, se constată că lămurirea aspectului ce formează
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
următoarele din Codul de procedură penală, și rezolvarea pe fond a cauzei se verifică prin aptitudinea respectivei interpretări de a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul în care a fost formulată întrebarea prealabilă, un asemenea raport de conexitate neexistând în acele situații în care, oricare ar fi dezlegarea dată problemei de drept de către instanța supremă, aceasta nu va avea nicio influență asupra soluției pe fond a litigiului. Or, în cauză, se constată că lămurirea aspectului ce formează
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
unii dintre inculpați nu devine incompatibil să judece acțiunea penală și civilă cu privire la ceilalți inculpați, în ipoteza în care trimiterea în judecată a tuturor inculpaților s-a făcut prin același rechizitoriu, pentru infracțiuni între care există stare de conexitate sau indivizibilitate. Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunțate conform art. 320^1 din Codul de procedură penală din 1968 și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă. Reține că, potrivit
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
500 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016, paragraful 20). ... 18. Totodată, Curtea constată că standardul de evaluare a imparțialității judecătorului care se pronunță în cauze între care există conexitate sau indivizibilitate, în ipoteza judecății în cazul recunoașterii vinovăției, a fost de principiu stabilit de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 17 din 12 noiembrie 2012, publicată în
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
unii dintre inculpați nu devine incompatibil să judece acțiunea penală și civilă cu privire la ceilalți inculpați, în ipoteza în care trimiterea în judecată a tuturor inculpaților s-a făcut prin același rechizitoriu, pentru infracțiuni între care există stare de conexitate sau indivizibilitate. Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunțate conform art. 320^1 din Codul de procedură penală și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă“. În acest sens, instanța supremă
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
fiecare persoană a temeiului de angajare a răspunderii penale. La rândul său, cercetarea judecătorească presupune o evaluare individuală a vinovăției fiecărei persoane trimise în judecată, instanța pronunțându-se prin sentință asupra învinuirii aduse inculpatului. Chiar în caz de indivizibilitate sau conexitate între infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată mai mulți inculpați, dintre care doar unul solicită soluționarea cauzei potrivit procedurii simplificate, în motivarea hotărârii față de acesta instanța nu are temei pentru a face referiri cu privire la vinovăția inculpaților
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]