13 matches
-
fost abandonate, nivelul de trai scăzând considerabil. În ultimii ani mulți ciukci din zonele rulale au supraviețuit doar cu ajutoare umanitare. Din punct de vedere fizic se aseamănă mult cu coreenii. Datorită condițiilor climaterice vitrege, femeile ciukci au devenit bune confecționere de haine de iarnă, acestea fiind foarte eficace împotriva gerului specific acestei zone ale Pământului. Rușii au avut primul contact cu ciukcii când au trecut Râul Kolâma (1643) și Râul Anadîr (1649). Populația locală a fost ignorată de ruși timp
Ciukci () [Corola-website/Science/320706_a_322035]
-
cei doi ani cât am stat acolo, da’ au fost cei doi ani de destindere, cumva... Ce ați lucrat acolo, În afară de spălătorie? Am lucrat și la covoare, am lucrat și confecții... Când era comanda mai mare și era nevoie de confecționere te trecea de la covoare la confecții, și când nu era comanda așa mare lucrai la covoare. Și asta a fost timp de doi ani. Spre sfârșit, s-a făcut un fel de amnistie pentru cele cu pedeapsă până la cinci ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care mai târziu nu te mai lasă să dormi liniștit” (M.I., 40 de ani, laborantă, catolică practicantă); „Avortul însemna să te pregătești să nu te mai întorci acasă din locul unde ți l-ai provocat” (B.E., 54 de ani, muncitoare confecționeră, ortodoxă practicantă); „Deși ți se părea că e un lucru ireal ce se întâmpla, erai conștient că trebuie să treci, cu orice risc, prin asta, deoarece un copil în plus nu mai putea fi întreținut” (M.F., 46 de ani, muncitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lucrător comercial la ICSMI Huși; Ion Dumitru - director SMA Bârlad; Vasile Gheorghiu - maistru, șef de secție la Întrepr. de materiale izolatoare Vaslui; Toader Guțu - membru CAP Viișoara; Gheorghe Ifrim - maistru la IEPAM Bârlad; Vasile Iordan - președintele CAP Fălciu; Maricica Lazăr - confecționeră la Întrepr. de confecții Bârlad; Ștefan Mocanu - director al IAMC Vaslui; Aurelia Mateescu - filatoare la Filatura Murgeni; Lica Murgeanu - membră CAP Zorleni; Aneta Popovici - confecționeră la Întrepr. de confecții Vaslui; Maria Popa - membră CAP Miclești; Nicolina Roșu - membră CAP Vulturești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
CAP Viișoara; Gheorghe Ifrim - maistru la IEPAM Bârlad; Vasile Iordan - președintele CAP Fălciu; Maricica Lazăr - confecționeră la Întrepr. de confecții Bârlad; Ștefan Mocanu - director al IAMC Vaslui; Aurelia Mateescu - filatoare la Filatura Murgeni; Lica Murgeanu - membră CAP Zorleni; Aneta Popovici - confecționeră la Întrepr. de confecții Vaslui; Maria Popa - membră CAP Miclești; Nicolina Roșu - membră CAP Vulturești; Toader Ranete - maistru la UJECOOP Vaslui; Constantin Rîglea - maistru la Întrepr. de rulmenți Bârlad; Alexa Sava - președintele CAP Epureni. Alte cadre Cezar Artenie - șef sector
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
IAMC Vaslui; Gheorghe Dimitrescu - director, Întrepr. Textila Vaslui; Maria Ene - lucrător comercial, ICSAAP Bârlad; Viorel Hodorcă - lăcătuș mecanic, FUC Negrești; Teodor Loghin - maistru, șef secția Utilaj complex Huși; Ioan Lupu - director, IJGCL Vaslui; Constantin Moraru - maistru, ITA Vaslui; Tatiana Popa - confecționeră, Coop. Unirea meșteșugarilor Vaslui; Vasile Toma - maistru ACInd. Vaslui; Doina Trif - confecționeră, Întrepr. de confecții Bârlad. Alte cadre Doina Georgescu-Anton - director tehnic, Întrepr. de confecții Vaslui; Gheorghe Cimpoeșu - inspector șef, IGSIC Vaslui; Emil Cojocaru - inspector șef, Inspectoratul pentru protecția muncii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ICSAAP Bârlad; Viorel Hodorcă - lăcătuș mecanic, FUC Negrești; Teodor Loghin - maistru, șef secția Utilaj complex Huși; Ioan Lupu - director, IJGCL Vaslui; Constantin Moraru - maistru, ITA Vaslui; Tatiana Popa - confecționeră, Coop. Unirea meșteșugarilor Vaslui; Vasile Toma - maistru ACInd. Vaslui; Doina Trif - confecționeră, Întrepr. de confecții Bârlad. Alte cadre Doina Georgescu-Anton - director tehnic, Întrepr. de confecții Vaslui; Gheorghe Cimpoeșu - inspector șef, IGSIC Vaslui; Emil Cojocaru - inspector șef, Inspectoratul pentru protecția muncii; Zamfira Iuga - secretar, Comitetul municipal de partid Bârlad; Mircea Miron - inspector șef
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cei doi ani cât am stat acolo, da’ au fost cei doi ani de destindere, cumva... Ce ați lucrat acolo în afară de spălătorie? Am lucrat și la covoare, am lucrat și confecții... Când era comanda mai mare, și era nevoie de confecționere te trecea de la covoare la confecții, și când nu era comanda așa mare lucrai la covoare. Și asta a fost timp de doi ani. Spre sfârșit, s-a făcut un fel de amnistie pentru cele cu pedeapsă până la cinci ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
limbii a rămas aceeași. - Se includ aici formațiile obținute din baze împrumutate cu sufixul moțional -ă, formații extrem de numeroase, dată fiind creșterea numărului de meserii/de ocupații/de activități practicate de către femei (sau și de către femei): *alergologă, *anatomopatologă, *balcanistă, *cabinieră, *confecționeră, *editorialistă, *epidemiologă, *fitopatologă, *fizioterapeută, *folkistă, *futurologă, *generalistă, *geomorfologă, *gerontologă, *halterofilă, *informaticiană, *internaută, *masterandă, *mineralogă, *monumentalistă, *morfopatologă, *nutriționistă, *muralistă, *oceanologă, *politiciană, *politologă, *proceduristă, *procuristă, *psihoterapeută, *punkistă, *rameră, *securistă, *suporteră, *tenismenă, *terapeută etc.; vezi și formații din terminologia modei: fashionistă, stilistă (apud
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
jandarmilor, în timp ce cu cealaltă apasă telecomanda porții automate de intrare în garaj. Iar la magazinul de desfacere al firmei de confecții din zonă (aceeași care a afișat deasupra clădirii unde își desfășoară activitatea un banner uriaș, pe care scrie „Angajăm confecționere”, resursă rară într-o regiune profund atinsă de migrație, puțin atrasă de salariile de maxim 200 de euro oferite pentru acest tip de activitate), o vânzătoare panicată de numărul mare de pelerini care încearcă să-și găsească acolo o haină
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sufocat fostele incinte țariste și, mai tîrziu, sălile congreselor popoarelor cu hidoșeniile realismului socialist. (Extrem de tentantă, această "nouă metodă de creație" și pentru maeștrii poporului din țările devenite satelite ale Moscovei.) Cînd Tonitza se înverșuna, vag misogin, în fața "floristelor" timpului, confecționere de tablouri lascive, ca iatacurile din care ieșeau, nici prin gîndul lui cel mai treaz nu-i trecea ce avea să însemne spectrul indigestei manufacturi orchestrate de propagandiștii comunismului. Pe lîngă "1907" al lui Piliuță - exemplu benign, la urma urmei
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
pramatiei, ce rămăsese zbătându-se în căngile de oțel ale campionului de lupte greco-romane, crezându-l preacinstitul logodnic sau nobilul cavaler al fetei cu rotulele bronzate, un oropsit al vieții și un osândit al nedreptei întâmplări. Drept pentru care, bietele confecționere civile de uniforme militare, destinate exportului pentru Orientul revoluționar, convinse că au identificat un flagrant, precum și că ar avea de a face exact cu polul dreptății, nu mai pregetă, câtuși de puțin ci, zbierând, ocărând și afurisind cu glasuri ascuțite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sufocat fostele incinte țariste și, mai tîrziu, sălile congreselor popoarelor cu hidoșeniile realismului socialist. Extrem de tentantă, această "nouă metodă de creație" și pentru maeștrii poporului din țările devenite satelite ale Moscovei. Cînd Tonitza se înverșuna, vag misogin, în fața "floristelor" timpului, confecționere de tablouri lascive, ca iatacurile din care ieșeau, nici prin gîndul lui cel mai treaz nu-i trecea ce avea să însemne spectrul indigestei manufacturi orchestrate de propagandiștii comunismului. Pe lîngă "1907" al lui Piliuță exemplu benign, la urma urmei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]