90 matches
-
guvernare (sau mecanisme de decizie colectivă) erau bazate pe asimetria de putere dintre „principe” și supuși. În afara scopului principal, capitolul urmărește încă două obiective adiacente. Primul este de a arăta că teza avansată de H. Stahl - potrivit căreia disoluția nivelului confederal al obștilor din Munții Vrancei a avut loc din cauza expansiunii capitalismului - este incompletă, adăugându-i câteva ipoteze. Al doilea obiectiv este acela de a extrage din analiza cauzală întreprinsă factorii structurali (endogeni) de natură să crească rezistența și reziliența unei
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
vechi (până în anul 1949; pauza perioadei comuniste este urmată de tranziție, 1990-2000), respectiv perioada obștii noi (2000-2008). Vom distinge, în perioada obștii vechi, între faza primară sau originară (până, aproximativ, la jumătatea secolului al XIX-lea, marcat de dizolvarea nivelului confederal), respectiv faza secundară (jumătatea secolului al XIX-lea - 1950). Următoarea caracterizare sintetică a acestor perioade clarifică abordarea cronologică a cercetării: • Obștea veche reprezintă cazul aranjamentului instituțional endogen. Bazat pe o tradiție arhaică de autoguvernare ale cărei începuturi sunt necunoscute, această
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
membrilor, având totodată un drept patrimonial complet asupra întregii proprietăți, ca și asupra membrilor. Cele două subperioade distinse anterior corespund, prima, devoluției politice între cea mai deplină autonomie și izolare în raport cu mediul economic, politic și instituțional și până la disoluția nivelului confederal (anii 1840), iar cea de-a doua, integrării economice și instituționale a obștilor individuale, lipsite de nivelul confederal, în mediile corespondente ale Țărilor Române. Integrarea în stat și integrarea în economia națională sunt influențele exogene al căror impact va fi
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
anterior corespund, prima, devoluției politice între cea mai deplină autonomie și izolare în raport cu mediul economic, politic și instituțional și până la disoluția nivelului confederal (anii 1840), iar cea de-a doua, integrării economice și instituționale a obștilor individuale, lipsite de nivelul confederal, în mediile corespondente ale Țărilor Române. Integrarea în stat și integrarea în economia națională sunt influențele exogene al căror impact va fi studiat. În perioada de aproximativ o sută de ani dintre jumătatea secolului al XVIII-lea și începutul regimului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de drept - față de exterior: contractare și apărare în conflicte, atât în cele militare, cât și, mai frecvent, în cele de natură juridică. Deocamdată, pentru a facilita înțelegerea detaliilor, următorul tabel va sumariza bunurile și serviciile publice furnizate inițial de nivelul confederal al Vrancei, anticipând evoluția lor până în anul 1910. Situația de pornire este dreptul patrimonial complet asupra resurselor și membrilor. Alte privilegii mai puțin importante (spre exemplu, autonomia de exploatare a sării pentru consum intern, excepție de la monopolul statului) nu sunt
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ulterior au urmat drumurile și alte elemente de infrastructură. Piețele economice incipiente s-au dezvoltat în interiorul mediului instituțional furnizat de statul moldovean. Acest proces a fragilizat, în cel puțin două feluri importante, aranjamentul de obști. În primul rând, utilitatea nivelului confederal a scăzut, atribuțiile sale fiind transferate odată cu preluarea furnizării acestor bunuri și servicii. În ultimii 100-150 de ani înainte de dispariția sa, principalul rol al acestui nivel a devenit plata cislei și repartizarea sa pe sate și gospodării. În al doilea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
munților din 1755, creditată în memoria colectivă ca prima împărțire a munților după cea originală, care se pierde în timp și care este probabil mai apropiată de aproprierea naturală, prin folosință - adică fără un efort de decizie colectivă la nivel confederal. A doua împărțire cunoscută a munților a avut loc în 1777. Despre aceasta s-au păstrat puține date. Metodologia a fost similară cu cea folosită în 1755. Există pentru prima oară însă consemnarea diferențierii între „munte mare” (goluri alpine, vârfuri
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sunt justiția și securitatea (internă - mai ales poliția - și externă - apărarea și diplomația), astfel încât valoarea serviciilor similare oferite de confederația vrânceană a început să scadă. După cum s-a văzut în tabelul de mai sus și în episoadele relatate, justiția forului confederal era apelată, succesiv, la starostia Putnei, care funcționa în general ca un arbitru regional, și, mai departe, la judecata domniei. 4.4.2. Expansiunea piețelor interne Secțiunea privind expansiunea piețelor interne expune și conține teza lui H. Stahl, potrivit căreia
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
în procesul menționat mai sus, dar nu au generat efecte deosebite. În sfârșit, un al treilea val a venit din partea primelor companii de exploatare industrială a lemnului, societăți anonime cu capital străin. Contextul și impactul acestora, cronologic ulterior dizolvării nivelului confederal, vor fi discutate în ultima secțiune, rămânând deocam dată la primele categorii de presiuni. Evoluțiile din faza disolutivă a formei arhaice a confederației vrâncene - aruncările din perioada 1818-1840 și împărțirile ulterioare - sunt mult mai amplu documentate. În această secțiune, ele
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
se vor întrebuința dintru ale sale” (apud Stahl, vol. I, p. 144). Este deja evidentă, în această fază, o creștere în putere a satelor față de confederație. Deși au existat întotdeauna nemulțumiri, acestea au fost rezolvate prin negocieri repetate la nivelul confederal. Însă, în episodul descris mai sus, satul Poenari respinge judecata confederației și face recurs la aranjamente instuționale mai largi decât confederația. Tendințele de acaparare individuală se manifestă simultan: vechilii, reprezentanții care luptaseră în procesul pentru apărarea Vrancei, ridică pretenția pentru
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de ani în Europa: formarea și centralizarea statelor, respectiv expansiunea capitalismului. Secțiunea a identificat și principalele puncte de inter acțiune între ocurențele particulare ale acestora și aranjament, evidențiind principalele reacții și adaptări. 4.5. Analiză. De ce nu a rezistat nivelul confederal? Cele două cauze exogene - expansiunea piețelor interne și expansiunea statului - se află, indubitabil, la originea devoluției politice a obștilor din Munții Vrancei. Acestea au transformat în mai multe moduri, analizate mai sus, caracteristicile sistemului socioecologic. Ceea ce ne interesează este însă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
confederativ, ce anume a făcut ca aceste influențe exogene să fie receptate ca perturbații? În al doilea rând, ce anume a făcut ca nivelul confederativ să nu se poată adapta acestor perturbații? Răspunsul la ambele întrebări este că dispariția nivelului confederal este strâns legată de caracteristicile sale centrale: democrația și egalitarismul. Reziliența aranjamentului a fost și mai mult diminuată de către stat. Să reluăm aceste lucruri. S-a văzut că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Principiile de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cu riscul de a-l distruge. Mitul fondator al descendenței biologice comune susține ideologic această regulă. În obștea mică, regula este uneori majoritară, însă doar pentru lucruri mai puțin importante (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Am notat că aranjamentul confederal furniza inițial toate bunurile și serviciile publice disponibile: apărare, diplomație, justiție, poliție, religie, plata taxei colective (plus, la nivelul fiecărei obști: lucrul pământului, exploatarea pășunilor și pădurilor). S-a remarcat că, pe rând, apărarea, diplomația, justiția și poliția au fost
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
au fost progresiv transferate statului. Religia a intrat în domeniul bisericii centrale, pe măsură ce resursele acesteia au crescut. Și pământul cultivabil a început să fie lucrat pe gospodării, odată cu introducerea tehnicii rotației culturilor. Aceste procese de dislocare funcțională au vulnerabilizat nivelul confederal prin aceea că l-au lipsit progresiv de importanță și resurse. Practic, de la începutul secolului al XIX-lea, obștea mare a Vrancei s-a întrunit pentru două scopuri principale: plata cislei și apărarea în procese. Dintre acestea, cel puțin al
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mare a Vrancei s-a întrunit pentru două scopuri principale: plata cislei și apărarea în procese. Dintre acestea, cel puțin al doilea a contribuit mult la coeziunea aranjamentului, însă ambele acțiuni colective, care formează acum rațiunea de existență a nivelului confederal, sunt de natură reactivă. Nivelul confederal a dispărut exact în momentul în care taxarea nu a mai fost colectivă: ultima mare aruncare a avut loc în 1840, apoi taxarea a devenit mixtă, odată cu Regulamentele Organice. Ceea ce s-a întâmplat - și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pentru două scopuri principale: plata cislei și apărarea în procese. Dintre acestea, cel puțin al doilea a contribuit mult la coeziunea aranjamentului, însă ambele acțiuni colective, care formează acum rațiunea de existență a nivelului confederal, sunt de natură reactivă. Nivelul confederal a dispărut exact în momentul în care taxarea nu a mai fost colectivă: ultima mare aruncare a avut loc în 1840, apoi taxarea a devenit mixtă, odată cu Regulamentele Organice. Ceea ce s-a întâmplat - și aceasta este principala perturbație adusă nivelului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Regulamentele Organice au transformat cisla într-un sistem mixt, bazat pe taxarea pe gospodărie și pe sat, iar ulterior anului 1864, taxarea s-a făcut exclusiv individual. Ambele aspecte (reactivitatea și dependența) indică faptul că singurul joc jucat în nivelul confederal era cel al beneficiilor distributive, adică un joc de sumă nulă în care satele și indivizii concurau pentru cât mai multe beneficii și/sau pentru costuri cât mai mici în raport cu ceilalți. Acesta este contextul în care actorii politici principali care
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
autonomizarea satelor și creșterea puterii lor în raport cu confederația au fost elitele sătești (proprietarii, funcționarii permanentizați ai satelor, preoții), probabil motivate selectiv de percepția propriului avantaj în jocul subsecvent pentru acaparare privată a resurselor devălmașe. O posibilă obiecție este că nivelul confederal ar fi putut dispărea și numai sub efectul singular al expansiunii piețelor interne. Contrafactual, acest lucru este desigur posibil, însă nu este și necesar: mai degrabă, nivelul confederal ar fi putut asigura tranziția de la devălmășia pe toată Vrancea la confederația
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pentru acaparare privată a resurselor devălmașe. O posibilă obiecție este că nivelul confederal ar fi putut dispărea și numai sub efectul singular al expansiunii piețelor interne. Contrafactual, acest lucru este desigur posibil, însă nu este și necesar: mai degrabă, nivelul confederal ar fi putut asigura tranziția de la devălmășia pe toată Vrancea la confederația satelor cu obști teritorializate. O asemenea confederație nu ar fi inclus nicio contradicție. Se prea poate ca stimulentele în direcția teritorializării pe sate și tendințele de acaparare privată
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
direcția teritorializării pe sate și tendințele de acaparare privată să fi crescut incidența conflictelor interne prin comparație cu perioada anterioară jumătății secolului al XVIII-lea, deși lipsesc datele care să permită o asemenea comparație. Totuși, ceea ce știm este că nivelul confederal și-a îndeplinit funcția de arbitraj în tot acest proces timp de cca 150 de ani și că a dispărut simultan cu introducerea taxării individuale. În acest context cauzal se ridică întrebarea dacă există ceva ce a lipsit rezilienței nivelului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și-a îndeplinit funcția de arbitraj în tot acest proces timp de cca 150 de ani și că a dispărut simultan cu introducerea taxării individuale. În acest context cauzal se ridică întrebarea dacă există ceva ce a lipsit rezilienței nivelului confederal, astfel încât acesta să fi putut supraviețui atât perturbațiilor generate de expansiunea piețelor interne, cât și celor provocate de expansiunea statului? Răspunsul, deși contrafactual, este fundamental. S-a văzut că atât obștea arhaică generică, cât și obștile din Vrancea și nivelul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
acesta să fi putut supraviețui atât perturbațiilor generate de expansiunea piețelor interne, cât și celor provocate de expansiunea statului? Răspunsul, deși contrafactual, este fundamental. S-a văzut că atât obștea arhaică generică, cât și obștile din Vrancea și nivelul lor confederal erau într-atât de democratice și de egalitariste, încât nu delegau decât într-un mod foarte limitat, fie o anumită sarcină, fie o anumită operațiune, întotdeauna pentru un anumit timp, mandatul fiind oricând revocabil (Stahl, 1998, II, pp. 42-52). Singura
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
întotdeauna pentru un anumit timp, mandatul fiind oricând revocabil (Stahl, 1998, II, pp. 42-52). Singura permanentizare a delegării în poziții a avut loc forțat, sub influența statului, doar începând cu Regulamentele Orga nice. Ceea ce ar fi putut limita reactivitatea nivelului confederal și dependența acestuia față de jocul distributiv în care doar intermedia între stat și participanți, chiar și ulterior eliminării atribuțiilor sale în domeniile apărării, diplomației, justiției și poliției, ar fi fost o structură de leadership. Democrației aflate în uz îi lipsea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
crească plăcinta și să transfome jocul colectiv într-unul de sumă pozitivă. Temerea adâncă față de tiranie și dorința de a-și păstra neatins statutul de oameni liberi au exclus alegerea de lideri dintre metodele autoguvernării. O existență permanentă a nivelului confederal ar fi permis poate acumularea resurselor necesare formării unei minime rezistențe pentru următoarele perioade. La nivel tipologic, aceasta este diferența fundamentală dintre obștea veche și alte organizări politice. Din acest punct de vedere, se poate spune că Vrancea a fost
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Din acest punct de vedere, se poate spune că Vrancea a fost o democrație, dar nu a fost o republică. Istoria sa ar fi putut fi mult diferită dacă nu ar fi existat această lipsă. 4.6. După disoluția nivelului confederal După disoluția nivelului confederal, obștile și au continuat existența sub formă individuală și teritorializată până în 1950. Performanța lor a variat de la caz la caz, în funcție de conjuncturi particulare. Secțiunea va nota pe scurt trei evoluții generale importante care au avut loc
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]