73 matches
-
țin de legile lor și nu primesc nici poruncile și nici judecători de la domnie” (Cantemir, 2001, pp. 173-174). A doua constă în ipoteza că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Aceasta în sensul că, la nivel confederativ, se reluau principii de organizare egalitare de la nivelul obștilor. În obști, decizia era una bazată pe egalitatea membrilor în ceea ce privește statutul și legitimitatea lor (chiar dacă informal unii membri - preoți, bătrâni, mai târziu fruntași în sat - aveau un cuvânt mai greu de
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
geografică într-o zonă montană (cu pământ puțin valoros pentru agricultură) . În al doilea rând, structura de asociere a obștilor în niveluri agregate. Aceste niveluri au fost obștea de vale (reunind satele de pe cursul aceleiași văi) și obștea Vrancei, nivelul confederativ al tuturor obștilor din Vrancea. Situația a permis evitarea pericolelor atât de prezente în cazul obștilor sătești izolate, acumularea infrastructurii necesare și diversificarea bunurilor și serviciilor publice cu drumuri, biserici, protecție socială (în principal împrumuturi interne sau între indivizi și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și ulterior la domn, deși, pe parcurs, primise în compensație diferite bucăți „spre a se mulțumi”. Acesta este un prim moment serios de tensiune, diferit de nemulțumirile curente din cadrul negocierilor, ceea ce indică o creștere în putere a satelor față de obștea confederativă. O ultimă aruncare are loc în 1840. Împreună cu cea precedentă, aceasta va fi tratată mai în detaliu în secțiunea următoare. Aruncarea din 1840 fixează unele hotare care nu vor mai fi schimbate major, dar este urmată de o serie de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
la judecata domniei. 4.4.2. Expansiunea piețelor interne Secțiunea privind expansiunea piețelor interne expune și conține teza lui H. Stahl, potrivit căreia acesta este procesul care a cauzat ceea ce el numește disoluția aranjamentului - referindu-se însă la dizolvarea nivelului confederativ, agregat. Răspunzând apoi la întrebarea de ce nu a reușit să reziste nivelul confederativ la cele două influențe exogene, analiza va nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența și reziliența aranjamentului. Principala teză susținută de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
interne expune și conține teza lui H. Stahl, potrivit căreia acesta este procesul care a cauzat ceea ce el numește disoluția aranjamentului - referindu-se însă la dizolvarea nivelului confederativ, agregat. Răspunzând apoi la întrebarea de ce nu a reușit să reziste nivelul confederativ la cele două influențe exogene, analiza va nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența și reziliența aranjamentului. Principala teză susținută de H. Stahl este că disoluția Vrancei a fost cauzată de expansiunea capitalismului prin
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
moșie. Prima astfel de tentativă a venit din partea boierului Roznovanu și a atras un proces complicat în divanul domnesc care a durat 16 ani. Această acțiune colectivă îndelungată a întărit în mod semnificativ coeziunea internă a aranjamentului și rolul nivelului confederativ. Alte încercări au venit din partea a diferiți cămătari, a negustorului unic și a foștilor delegați în procesul menționat mai sus, dar nu au generat efecte deosebite. În sfârșit, un al treilea val a venit din partea primelor companii de exploatare industrială
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
vol. I, p. 147). Sunt recunoscute schimbările de facto intervenite între timp și se recalculează soldurile. Dar certurile, deseori urmate de apeluri la biserică și stat, continuă, și, de asemenea, continuă să apară noi învoieli între sate, făcute în afara forului confederativ (și deci invalide „legal”). Recursul la autoritatea confederativă devine din ce în ce mai mult doar un argument pentru a nu recunoaște înțelegeri dezavantajoase făcute în afara acestuia, și nu un apel efectiv. (Jalon III: împărțirea din 1840; tensiuni ținând de tendințele de acaparare privată
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
facto intervenite între timp și se recalculează soldurile. Dar certurile, deseori urmate de apeluri la biserică și stat, continuă, și, de asemenea, continuă să apară noi învoieli între sate, făcute în afara forului confederativ (și deci invalide „legal”). Recursul la autoritatea confederativă devine din ce în ce mai mult doar un argument pentru a nu recunoaște înțelegeri dezavantajoase făcute în afara acestuia, și nu un apel efectiv. (Jalon III: împărțirea din 1840; tensiuni ținând de tendințele de acaparare privată.) Aruncarea din 1840: problemele țin acum de acapararea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
conform căreia expansiunea capitalismului a indus stabilirea drepturilor de proprietate teritorializate), dar va ridica obiecții față de a doua parte (că acest proces a cauzat dizolvarea aranjamentului) și va oferi o interpretare alternativă, dintr o perspectivă instituționalistă, a motivelor dizolvării nivelului confederativ. Se poate deci afirma că direcția generală a devoluției aranjamentului instituțional este cea către privatizare, sub două forme: privatizarea pe sate (teritorializarea, statornicirea hotarelor între sate și descentralizarea decizională, inclusiv scăderea acceptanței autorității confederației) și, respectiv, privatizarea individuală a resurselor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
indubitabil, la originea devoluției politice a obștilor din Munții Vrancei. Acestea au transformat în mai multe moduri, analizate mai sus, caracteristicile sistemului socioecologic. Ceea ce ne interesează este însă următorul nivel al cauzalității, și anume rezistența și reziliența: din perspectiva nivelului confederativ, ce anume a făcut ca aceste influențe exogene să fie receptate ca perturbații? În al doilea rând, ce anume a făcut ca nivelul confederativ să nu se poată adapta acestor perturbații? Răspunsul la ambele întrebări este că dispariția nivelului confederal
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ne interesează este însă următorul nivel al cauzalității, și anume rezistența și reziliența: din perspectiva nivelului confederativ, ce anume a făcut ca aceste influențe exogene să fie receptate ca perturbații? În al doilea rând, ce anume a făcut ca nivelul confederativ să nu se poată adapta acestor perturbații? Răspunsul la ambele întrebări este că dispariția nivelului confederal este strâns legată de caracteristicile sale centrale: democrația și egalitarismul. Reziliența aranjamentului a fost și mai mult diminuată de către stat. Să reluăm aceste lucruri
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de caracteristicile sale centrale: democrația și egalitarismul. Reziliența aranjamentului a fost și mai mult diminuată de către stat. Să reluăm aceste lucruri. S-a văzut că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Principiile de organizare a nivelului confederativ erau oglindirea celor constitutive obștilor particulare componente și, mai mult, ale obștilor de tip arhaic care formau sistemul de guvernare al satelor în Evul Mediu timpuriu. Egalitatea formală a votului în obști este expresia egalității de statut și legitimitate. Informal
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a dispărut exact în momentul în care taxarea nu a mai fost colectivă: ultima mare aruncare a avut loc în 1840, apoi taxarea a devenit mixtă, odată cu Regulamentele Organice. Ceea ce s-a întâmplat - și aceasta este principala perturbație adusă nivelului confederativ de către expansiunea statului și explicația pe care o ofer - a fost că s-a creat o relație de dependență între existența obștii mari și plata colectivă a taxei . În aceste condiții, tranziția sistemului fiscal a avut loc în două faze
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ultimul bun public furnizat la nivelul agregat, strict simbolic, fiind sprijinul pentru Schitul Negru, încă prezent în perioada interbelică. Ulterior începerii proceselor de restrângere a acțiunii colective, simplificarea instituțională a constat în reducerea instituțiilor politice ale aranjamentului. Mai exact, nivelul confederativ al Vrancei poate fi considerat ca dizolvat începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea. După aceasta, aranjamentul a continuat să existe doar la nivelul unităților sale componente - obștile individuale. În cadrul lor, după reglementarea Codului silvic, structura de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
confederației de obști nu a fost de această natură. Ca dovadă, nu s-au înregistrat conflicte serioase între grupuri de membri, nici existența vreunor facțiuni stabile sau a unor eventuale conflicte între acestea. Principalul punct slab, cel puțin al nivelului confederativ, pare să fi fost insuficienta sa centralizare, care l-a lipsit de o minimă rezistență, pe de o parte, și de capacitățile proactive ale rezilienței, pe de altă parte. Nivelul ridicat al capitalului social format este în același timp și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
arătat în detaliu multiplele căi prin care statul s-a substituit aranjamentului local, precum și consecințele rezultate: fragilizarea aranjamentului confederal prin reducerea progresivă, dar completă a rațiunilor sale de existență. Transferul furnizării unor bunuri publice către stat a scăzut reziliența nivelului confederativ pentru că a limitat atât nivelul acțiunii colective realizate prin intermediul său, cât și prin aceea că a transformat caracterul său în cel de for al jocurilor de sumă nulă. Dintre aceste jocuri, plata cislei a creat o dependență a nivelului confederativ
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
confederativ pentru că a limitat atât nivelul acțiunii colective realizate prin intermediul său, cât și prin aceea că a transformat caracterul său în cel de for al jocurilor de sumă nulă. Dintre aceste jocuri, plata cislei a creat o dependență a nivelului confederativ al aranjamentului de această atribuție fiscală. În al doilea rând, am explicat și că tocmai caracterul prea democratic al aranjamentului (mai exact, norma împotriva delegării permanente) i-a incapacitat rezistența în fața acestei perturbații prin aceea că, lipsindu-l de orice
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
acesteia pe principii federaliste sau confederaliste, suveraniste sau naționaliste. Dincolo de dificultățile integrării europene a Ucrainei, menționate în chiar întrebarea dvs, mai apare și dificultatea rezultată din faptul că aparentul entuziasm pro-european al Ucrainei este limitat la o Uniune de tip confederativ cu instituții slabe, bună doar spre a finanța din bani comuni proiecte economice convenite politic exclusiv de statele membre prin metoda interguvernamentală. Visul actual al “pro-occidentalilor” ucraineni este o UE funcționând ca o piață comună în principiu liberă dar supravegheată
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
mare bucurie am aflat noi că Sovietul Comisarilor Poporului din CC al PC Unional au susținut rugămintea organizatorilor Moldovei și au intrat cu propunere în Sovietul Suprem al URSS de a întruni locuitorimea Basarabiei cu locuitorimea RASSM și organiza Republica Confederativă SSM”. Kremlinul comandase culegerea de date în vederea luării hotărârii privind structura administrativ teritorială a RSSM. Un asemenea raport datat la 15 iulie 1940 și semnat A. Scerbacov care ținând cont de considerente etnice, istorice, economice, propune pe lângă cedarea dintre județele
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
glas cu Moldova ori boierimea din Țara Românească grupată la 1838, în Partida națională, condusă de Ion Câmpineanu sub care s-a redactat manifestul: Act de unire și independnță, ca finalitate a unirii Principatelor sau boierimea moldavă constituită în Conjurația confederativă condusă de comisul Leonte Radu la 1839. Scânteile care preconizau Unirea românilor s-au aprins în Flacăra revoluțiilor de la 1848, în toate cele trei Principate valahe prin marii Corifei patrioți: Nicolae Bălcescu, Gh. Magheru, Christian Tell, Ana Ipătescu, Mihail Kogălniceanu
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
și, neezitînd s...-si șocheze și s...-si nelinișteasc... principalii parteneri str...ini, printre care M. Gorbaciov și F. Mitterand, prezint... În Bundestag, la 28 noiembrie, un plan În „zece puncte”, ce prevede realizarea unit...ții germane În cadrul unor „structuri confederative”. Rezistentele lui Gorbaciov și opoziția lui Hans Modrow (ales prim-ministru al RDG-ului la 13 noiembrie) făt... de unificare nu Împiedic... nicicum procesul ce are loc. La Începutul lui decembrie conducerea Partidului Comunist demisioneaz..., foștii șefi sînt arestați la
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
recrutat. În acest fel, pregătirea unui quint nou ar fi durat doar câteva luni și s-ar fi mărginit la antrenamente, evitîndu-se etapa chinuitoare a căutărilor unui exemplar uman potrivit. Lumile Agricole erau însă ocrotite de cele mai severe legi confederative și imperiale. Aterizarea pe una din ele și, implicit, contactul cu băștinașii erau pedepsite cu moartea, fiindcă riscau să compromită delicatul program religios al Abației. Maestrul quinților riscase însă și aterizase pe Laesia, camuflîndu-și nava pe fundul unui fluviu și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
masivă a populației de pe Pământ în urma Ultimei Confruntări, simultan cu dezvoltarea zborului hiper-luminic. F Familii ducale - entități conducătoare, denumite doar generic familii, ale celor mai importante federații planetare. Își numesc reprezentanți în Consiliul de Coroană și prezidează prin Rotație Adunarea Confederativă, forul consultativ în care sânt reuniți reprezentanții federațiilor planetare. Făurar - băștinaș kyrallian, membru al unui ordin străvechi a cărui funcție este însănătoșirea prin metode telepatice a kyrallienilor a căror minte a suferit stricăciuni în lupta cu animalele. Feeryl - drog euforizant
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cel puțin la nivelul elitelor urbane (după modelul „băiețismului” din romanul de succes La Garçonne al lui Victor Margueritte), revoluția tehnologică imprimă, în zonele urban-industriale, un alt ritm de viață, jazzul invadează dancing-urile Capitalei, tendințele radical-naționaliste coabitează cu proiectele confederative, internaționaliste, stînga, dreapta și centrul politic se „reinventează”; victimă a erei „masselor“, Partidul Conservator dispare (odată cu dispariția votului cenzitar), lăsînd locul unor formațiuni noi, fluctuante, și unui nou sistem electoral. Reacțiile de adaptare la această schimbare sînt dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
trăi, în ciuda tuturor diversităților umane și sociale pe care le conține. S-ar părea așadar că avem acum, în comunitatea de destin europeană, fermentul și cimentul, dacă nu ale unei națiuni europene, cel puțin ale unei Unități meta-naționale nu doar confederative, ci chiar federative, care și-ar afla identitatea, unitatea, voința de a trăi în ciuda și din cauza tuturor diversităților etnice și naționale pe care le-ar conține. Nodul gordian Însă aici se ivește o dificultate majoră. O Națiune împărtășește același trecut
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]