31 matches
-
jos,/ Trece mâna pe la tâmple,/ Iară inima-i se umple/ De un farmec dureros.”( Povestea teiului). Poetul concentrează la extrem formularea definitorie a iubirii, redusă la doar două cuvinte, fie “suferință dulce” sau “dulci otrăvuri”, dar aceste cuvinte spun totul.” Conferențiara a răspuns întrebării Cum portretizează poetul Eminescu femeia iubită?, o întrebare-cheie, pentru care a luat un reper antitetic îndepărtat, pe Francesco Petrarca, poetul Renașterii italiene care a modernizat modul de a privi iubirea în lirica europeană. “Chipul alesei lui este
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
existat o prietenie adevărată, Luceafărul poeziei românești ajutând-o să se perfecționeze ca poetă, dar și o relație de dragoste profundă, intensă și dramatică. Prezentând volumul „Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle. Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubitˮ (Polirom, 2000), conferențiara a tras concluzia că Veronica Micle a fost marea iubire a lui Eminescu, în pofida criticilor care, încă din timpul vieții celor doi, au încercat să arunce relația lor în derizoriu. Spre a susține această idee, Al.F. Țene a citit
LA CENACLUL „RADU STANCAˮ AL LSR, SIGURANȚĂ ŞI POEZIE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1455190834.html [Corola-blog/BlogPost/342911_a_344240]
-
târg ale Ieșilorˮ, în calitatea de colaborator al „Convorbirilor literareˮ, sau la bucureșteana publicație „Timpulˮ, Eminescu s-a dovedit un publicist implicat, profund ancorat în problemele sociale. Multe dintre subiectele aduse în discuție de el în materialele de presă - opinează conferențiara - sunt încă de actualitate. Astfel, și azi întrebări precum „În ce măsură un popor își poate decide soarta, în condițiile globalizării?ˮ; „În ce măsură ne decidem singuri, ca neam, regulile și legile statului?ˮ; „Suntem noi oare, ca popor european, în măsură să
LA CENACLUL „RADU STANCA” DIN CLUJ-NAPOCA, UN FRUMOS ŞI BOGAT ÎNCEPUT DE AN de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1421255376.html [Corola-blog/BlogPost/382032_a_383361]
-
iguană! Stătea nemișcată ca o statuie pe stâncă. * Iată ce-mi urează poetul vâlcean Felix Sima: "Atenție prin Galápagos! Să nu calci pe vreun inorog! - specie dispărută, neconsemnată de Darwin... Crăciun fericit și An Nou... cu litere și cifre!". Iar conferențiara universitară Gabriela Tonț din Oradea îmi scrie că peregrinările mele îi amintesc de serialul românesc de pe vremuri Val-Vârtej! * 100$ plătiți pentru intrarea în Parque Nacional Galápagos. Policía verifică bagajele cu un câine, pentru produse animale sau de plante. Câinele sare
O CĂLĂTORIE ÎN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1491913445.html [Corola-blog/BlogPost/354455_a_355784]
-
acestui artist a fost pusă în lumina prin prezentarea susținută de dr. Dalia Hakker-Orion, cercetător în domeniul Artelor Plastice. Publicul a putut urmării pe ecran imaginile unor tablouri din creația lui Baruch Elron, bucurându-se de interpretările bine documentate ale conferențiarei. Domnia sa a subliniat vastele cunoștințe ale pictorului, din domeniile artelor, a literaturii, a mitologiei, dar și din domeniul științelor naturii. Temele abordate de Baruch Elron au fost legate de povești din biografia să. Trecerea fără oprire a timpului, muzica, peisaje
LA COMEMORAREA PICTORULUI BARUCH ELRON de BITI CARAGIALE în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/biti_caragiale_1461285055.html [Corola-blog/BlogPost/378487_a_379816]
-
rodii. Li s-au născut doi copii, Maya și Uri. Între anii 1976 - 2001 Agi Mishol a lucrat ca profesoară de limba și literatura ebraică la liceul din Beer Tuvya. Dupa ce s-a pensionat, intre anii 2002-2009 a fost conferențiară la Colegiul de cultură evreiască "Alma" din Tel Aviv. În anul 2006 ea condus direcția artistică a Festivalului Internațional de Poezie de la Mishkenot Shaananim la Ierusalim. După anul 2011 a preluat conducerea școlii de poezie "Helikon" din Tel Aviv, unde
Agi Mishol () [Corola-website/Science/334211_a_335540]
-
București între 1985-1993. Din 1994 a devenit lector la Facultatea de Științe Politice din cadrul S.N.S.P.A, București în domeniul Filosofie politică și profesor asociat la Facultatea de Filosofie a Universității din București, predând Filosofie feministă. Din 1996, când a devenit conferențiară, a predat Etică politică și Teorii politice feministe Facultatea de Științe Politice din SNSPA, București. În 1997 a devenit decană a Facultății de Științe Politice, mandat exercitat până în 2001. Mihaela Miroiu a câștigat granturi personale de cercetare la universități internaționale
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
(n. 23 februarie 1970, Baraboi, Dondușeni, RSS Moldovenească, URSS, astăzi în Republica Moldova) este o conferențiară universitară, etnologă și politiciană din Republica Moldova, doctoriță în filologie. A deținut funcția de viceministru al Educației a Republicii Moldova de la 20 noiembrie 2009 până în iulie 2015 și a fost ministru al Tineretului și Sportului al Republicii Moldova între 30 iulie 2015 și
Loretta Handrabura () [Corola-website/Science/330470_a_331799]
-
1998 face studiile de doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Își susține lucrarea de doctorat în folclor în anul 2000. Începând cu anul 1992 devine asistentă în cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, iar din anul 2003 este conferențiară la catedra literatura română și comparată. A fost inclusă în "Dicționarul etnologilor români" al lui Iordan Datcu în anul 2001. Începând cu anul 2002 colaborează cu Centrul Educațional Pro Didactica, ca formatoare și expertă, iar din această poziție se implică
Loretta Handrabura () [Corola-website/Science/330470_a_331799]
-
nobilimea franceză din Provence pentru un tânăr dascăl italian. Se spune că a scris acest ciclu după ce a cunoscut un tânăr elvețian, numit Jacques, aflat temporar la perfecționare la Universitatea Ebraică. În cele din urmă, in 1954 a fost numită conferențiară de literatură la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Din anul 1963 a condus acolo catedra de literatură comparată, pe care a întemeiat-o. Lea Goldberg a fost printre cei care au încurajat pe poeta Dalia Ravikovicz la începutul carierei literare a
Lea Goldberg () [Corola-website/Science/314790_a_316119]
-
rabinilor ortodocși moderni în Israel s-a născut la Herzliya, din părinți evrei originari din America. A învățat la ieșiva Har Etzion și a făcut serviciul militar ca ofițer în forțele blindate. El locuiește în localitatea Efrat. Soția sa este conferențiară la facultatea de filozofie iudaică a Universității Bar Ilan din Ramat Gan. Cherlow și-a început cariera sa rabinică în kibuțul Tirat Tzvi, unde a slujit ca rabin si profesor. Ulterior a slujit ca rabin la Ieșiva Hagolan din Hispin
Yuval Cherlow () [Corola-website/Science/328526_a_329855]
-
muzică populară ale Moldovei din a doua jumătate a secolului al XX-lea. În anii 1945-1951 a fost solista a Radiodifuziunii din RSSM, între 1951-1973 a fost solista a orchestrei de muzică populară „Fluieraș”. În anii 1973-1980 a lucrat ca conferențiara a Catedrei de Canto a Academiei de Muzică „G. Musicescu”. Artista a poporului din URSS. A interpretat rolul Tatianei în opera Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski, și rolul lui Cio-Cio-San din opera cu același nume de Giacomo Puccini. Din
Tamara Ciobanu () [Corola-website/Science/314947_a_316276]
-
nu se culcaseră încă, ea a căutat să facă ordine strigând poruncitor: „Toată lumea la orizont!”. Vă închipuiți ce autoritate putea avea o asemenea persoană. Incompetența mergea foarte sus. Astfel, multă vreme a fost membră în Comisia Superioară de Diplome o conferențiară care nu avea titlul de doctor în științe. Ea trebuia însă să se pronunțe privitor la valoarea tezelor de doctorat și la numirea de noi profesori. De fapt, nu e de mirare într-un stat unde o semianalfabetă ajunsese membră
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de învățământ și cultură a ziarului „Scânteia” (1950-1955), secția de literatură și artă la revista „Lupta de clasă” (1955-1971), ulterior la „Era socialistă”. În 1958 și-a oficializat pseudonimul ca nume civil. În 1983 se stabilește în Israel, unde este conferențiară la Institutul Dinur și la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Debutează în 1950 la „Viața românească”, iar editorial în 1962 cu antologia Tradiții ale criticii literare marxiste din România. 1930-1940. A mai colaborat la „Luceafărul”, „România literară”, „22”, „Agora” (Philadelphia, SUA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
la această ambianță de înalte dezbateri culturale și etice, dar, în orice caz, Alice Voinescu a lăsat o impresie profundă și a contractat prietenii puternice.” A fost preocupată constant de popularizarea superioară a capodoperelor literaturii universale, materializată în activitatea de conferențiară în sălile instituțiilor de cultură din București și la microfonul postului național de radio. Arhiva Radiodifuziunii păstrează textele a zece prelegeri rostite de V. între 1932 și 1942, trei pe teme de larg interes cultural - Paul Claudel, Sufletul românesc în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Interdisciplinar de Studii de Gen, Departamentul de Limbi și Literaturi Moderne, Universitatea de Vest Timișoara), Lavinia BETEA (Profesoară, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad), Nicoleta TURLIUC (Profesoară în domeniul Psihologiei cuplului și a familiei, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași), Cristina NEAMȚU (Conferențiară în domeniul Psihosexologiei, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași), Dana BĂDULESCU (Conferențiară, Catedra de Engleză a Facultății de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași), Andrei ȚĂRANU (Conferențiar, Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București), Daniel ȘANDRU (Profesor
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Universitatea de Vest Timișoara), Lavinia BETEA (Profesoară, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad), Nicoleta TURLIUC (Profesoară în domeniul Psihologiei cuplului și a familiei, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași), Cristina NEAMȚU (Conferențiară în domeniul Psihosexologiei, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași), Dana BĂDULESCU (Conferențiară, Catedra de Engleză a Facultății de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași), Andrei ȚĂRANU (Conferențiar, Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București), Daniel ȘANDRU (Profesor în domeniul Științe Politice, Universitatea "Petre Andrei" din Iași) Tudor PITULAC
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
puțin de data asta are să fie scrisoarea cu vești bune, dar uite că destinul, cumplitul meu destin, a hotărât altfel. După ce mi-am încheiat anul școlar sub cele mai bune auspicii, cu o mulțime de laude - „evidențiată în câmpul muncii“, conferențiară la pionieri, ce mai, ceva gro zav, nesperat -, sâmbătă seara la ora 7, când m am întors de la acea fermecătoare mănăstire, am avut oribila surpriză să aflu că m-au pensionat, fără preaviz. La sfârșitul anului, inspectoarea care răspunde de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a Capitalei așteptau cu nerăbdare un eveniment, deopotrivă, cultural și monden. Căci în ziua amintită era așteptată o conferință ieșită din comun: într-adevăr, doamna Marie von Mutius urma să vorbească despre relația dintre familia ei și Johann Wolfgan Goethe. Conferențiara era soția lui Gerhard von Mutius, ministrul Germaniei la București, un intelectual de mare clasă, autor cu o impresionantă bibliografie și o activitate diplomatică care, începută în 1903, îl purtase de la Paris la Sankt Petersburg, de la Constantipol la Pekin. Ultimul
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
spectaculoase, dar care necesită cheltuieli importante?Q O intrebare practică a unei lumi prin excelență mercantile.... "Ce bine că într-o țară săracă precum România există totuși bani pentru costumele Doinei Levinta"... mi-a spus însă, nu fără invidie, o conferențiara universitară la catedră de costume a Universității din Seul, doamna Hye Suk Chang, una dintre vizitatoarele care au zăbovit mult în spațiul României... Secțiunea cehă a expoziției merită, probabil o atenție aparte și pentru că a fost concepută că un spațiu
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
asta nu schimbă nimic din așteptarea tot mai neîncrezătoare a unui semn de pace, din perplexitatea în fața noilor elite, și a comportamentului celor, până mai ieri, părtași la o altă lume, la o altă filosofie. Alice Voinescu, vorbitoarea în public, conferențiara seducătoare (deși nu-i prilej să nu-și reproșeze uscăciunea prelegerilor ei), trăiește, aproape cronometrându-le, cu toate că vine un timp când însemnările se răresc, până la a fi doar câteva presărate pe un an întreg, două degradări. Slăbiciunea biologică, lăsând urme
Fleacuri și nenorociri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2923_a_4248]
-
de Vest“. (Temesvári Hírlap din 6 martie 1930). 50 ani „Adunarea femeilor din Timișoara. Ieri, după amiază, a avut loc la Teatrul de Stat din Timișoara o adunare a femeilor din orașul nostru cu prilejul căreia tovarășa Dr. Iuliana Țîrlea conferențiară și șefă de catedră la Clinica de pediatrie a Institutului de Medicină din Timișoara a vorbit despre importanța zilei de 8 Martie, Ziua internațională a femeii“. (Drapelul Roșu din 9 martie 1955). „Petru copiii muncitorilor mineri. În centrul minier Anina
Agenda2005-10-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283451_a_284780]
-
nivelului de dezvoltare și accesului la modernitate atât de diferit. Pe Nadia Anghelescu, aceea care predă de aproape jumătate de secol limba și cultura arabă la Universitatea București, lingvista de prestigiu internațional, directoarea Centrului pentru Studii Arabe (întemeiat în 1994), conferențiara la Roma, Paris și Lyon, Damasc, Alep, Lyon, Kuweit și Qatar, Beyrouth, Tripoli, Geneva, Abu Dhabi ș.a., editoarea (împreună cu Mircea Anghelescu) a revistei "Romano-Arabica", am cunoscut-o ca parte a "triadei de aur" care domina arabistica primelor decenii după întemeierea Catedrei
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
o durată nedeterminată. În biblioteca din salon, găsii un roman tradus din suedeză, Miere de bondar de Torgny Lindgren. N-am auzit niciodată vorbindu-se despre el. M-am tolănit pe canapea și am început să citesc. Era povestea unei conferențiare care, urmare a unei misterioase neînțelegeri, devenea ostatica a doi frați nebuni, în Marele Nord. Era excelent și nu mă mai puteam opri. Sigrid traversa din când în când livingul cu pași vătuiți ca să nu mă deranjeze. După ce am terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
Nici chiar o discuție cu Liuță nu l-ar satisface acum. Ar vrea să-i telefoneze, să se împace, dar se teme că n-o să-i poată refuza invitația de-a merge la el ar pierde toată după-amiaza și noaptea. Conferențiara! sare el în sus de pe pat. Cum de-a uitat-o?! O cunoștință din lumea literară, conferențiară la Universitate. Îi telefonează. Femeia tocmai se pregătește să meargă la un concert. Ar putea să se întîlnească peste o oră în centru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]