4,535 matches
-
ocupau Teatrul D. Maria II se aștepta desigur să audă o conferință academică. Am simțit că treptat tensiunea din public se diminua. După cam zece minute, cel mult, mi s-a părut că erau toți decontractați și deja familiarizați cu conferențiarul. Bun, odată făcută sedarea, am început operația propriu-zisă și, cu bisturiul metaforic în mână, am început să tai în carnea vie a guvernelor totalitare, scoțând la iveală degenerescențe, tumori și focare de infecție: minciuni, contradicții, violențe, acte arbitrare, corupție... La
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
rezonabil dl vieru. lucrurile astea trebuie reluate pentru fiecare contencios social sau intelectual. s-ar putea ca, pe nesimțite, să se fi produs cu noi un soi de progres - iertat să-mi fie flagrantul delict de speranță WOW, ce tare conferențiarul necist Bucurenci! Cum își aduce aminte - căci și-a pierdut agenda cu notițele! -, până la punct și virgulă, TOT ce s-a discutat - idei, fraze, paragrafe... My, my! Ideea marxista cu comunismul care s-ar “edifica” plenar în țările capitaliste avansate
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
această colecție. În mai toate aceste monografii galeria personajelor este nelipsită, așa că Vitoria, Nechifor Lipan și alții sunt resuscitați în memoria cititorului extradiegetic, cum îl numește M. V. Buciu. Nicăieri nu lipsește o bibliografie selectivă satisfăcătoare. Revenind la Marian Victor Buciu, conferențiarul doctor de la Facultatea de Litere a Universității din Craiova unde predă cursuri de istoria literaturii române interbelice și postbelice concepe monografia despre romanul Animale bolnave al lui Nicolae Breban folosindu-se de un instrumentar critic creat de el însuși, onto-retorica
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
morală. Nu-mi iese din minte argumentația cu accente tragice a unui strălucit matematician, fost coleg de cămin în anii studenției: Crezi că mie-mi convine să iau bani la examen? Dar ce să fac, când din salariul meu de conferențiar nu-mi pot plăti nici ratele la bloc? N-am talente de bisnismen, n-am moștenit pământuri și păduri. Am, în schimb, trei copii care-mi cer de mâncare zilnic." Repet, e vorba de-un strălucit matematician, ale cărui cărți
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
tradiționalul sens, foarte! Dar Al. Piru? "Cu figura lui de tânăr antropoid, mai ales din cauza sprâncenelor stufoase și a protuberanțelor arcadelor". Șirul de profesori, la Facultatea de Litere: "Catedra de marxism îl avea ca șef pe faimosul Leonte Răutu. Printre conferențiari, activiști de notorietate și de tristă memorie ca Sorin Toma, Silviu Brucan, Paul Niculescu-Mizil". Acolo, prelegerile erau de un stalinism feroce, I. Vitner îl înlocuise pe G. Călinescu, iar pe lângă profesori bine pregătiți, Paul Cornea și Ov. S. Crohmălniceanu, se
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
cât onorabilă. Paradoxal, a devenit mai ușor să publici o carte decât un articol într-o revistă care se respectă. Această practică a fost stimulată și de condiția pusă de universități de a avea cărți publicate pentru a putea deveni conferențiar universitar. O atare pretenție nu se justifică, ea nu-și găsește locul în viața universitară occidentală și abate atenția de la adevărata exigență. În anul 2002, un valoros cercetător în domeniul chimiei, profesorul Petre T. Frangopol, a publicat la Editura Albatros
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
întemeiat la apelul lui André Malraux în 1968, și avea o prestigioasă activitate de cercetător și profesor, ale cărei repere s-au îmbogățit semnificativ pe parcurs - la Consiliul Național al Cercetării Științifice, ca asistent în sociologie al lui Raymond Aron, conferențiar la Școala de înalte Studii în Științe Sociale și la Școala Normală Superioară din Paris. Este director al revistei Ethnologie française, a fost membru al Consiliului director al Uniunii Internaționale de Științe Antropologice și Etnologice (1979-1981), director al Centrului de
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
Mihai Eminescu, poet național, la 114 ani de la naștere și 75 de la moarte, adică în 1964. Datele au fost semnalate de G. Călinescu în Contemporanul din 17 ianuarie într-o Cronică a optimistului intitulată Luceafărul. Este anul marelui succes de conferențiar al lui G. Călinescu și cel de pe urmă al ieșirii sale în public. Insist asupra acestui dublu detaliu, de datare și de conținut, considerându-l ca atare în accepția dimensională ce ține de modul lui G. Călinescu de a scrie
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
oblăduirea gigantului Emanat. Drept răsplată, precupețele și mamelucii au început să fie avansați în grad. Mi s-a povestit de cazul unora, de pe la Caracal, cărora li s-a propus direct profesoratul, dar după o intensă deliberare au spus că, nu, „conferențiar sună mai bine, că profesor e și văru-meu de la sat...” Ce fel de studenți produc acești profesioniști ai șperțului, ai plasei cu vânat și-ai bradului de Crăciun (plus cadourile de rigoare) începe să se vadă. E suficient să urmărești
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
strâns cu Securitatea, iar pe de alta se înfruptau cu greu din „taxele de examen” percepute fără milă arabilor, grecilor sau africanilor veniți să se „perfecționeze” în patria lui Ceașcă și-a Leanței. Lectorii și asistenții de atunci sunt astăzi conferențiari și profesori, șefi de catedră, decani sau rectori. (Onoare excepțiilor!) Știu cu precizie că ultimii ani au marcat o recrudescență a sistemului „cumpărării” examenului. Mi s-a întâmplat chiar mie să fiu agresat de părinții unor loaze incapabile să ia
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
dovedite în spațiul lucrativ al scalpelului și-al pensei? Merg chiar mai departe și fac următoarea propunere: la talentul dovedit, ar fi o nedreptate strigătoare la cer ca d-na Puwak să fie lăsată în afara sistemului academic românesc. Titlul de conferențiar îi revine din oficiu, mai sunt necesare doar două-trei incursiuni prin fondurile nereturnabile europene, și gata condițiile s-o facem „profesor plin”! Cu atât mai mult cu cât Hilde merge înainte, chiar dacă portăreii au cam făcut potecă la ușa casei
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
realizat, pare-se, de Ion Negoițescu. Coordonatele itinerariului existențial al lui Sârbu sunt structurate atent, adesea însoțite de mărturiile directe ale scriitorului: lecturile avide din tinerețe, perioada în care a fost asistent la Catedra de Estetică și Critică literară, apoi conferențiar universitar la Institutul de Artă Dramatică din Cluj, viața de familie cu o primă căsătorie care durează un deceniu și care amintește de destinul lui Victor Petrini, urmată de o a doua, mai fericită; demiterea din învățământul universitar și o
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
ce... Acest "mai, domle adresat unei femei i-a readus bună dispoziție și viața, în ultimă instanță, prietenului meu, deși a zis el când și-a revenit de-a binelea , "a te adresa astfel unei femei, drept că frumoasa și conferențiar universitar doctor, cam sună a impolitețe dacă nu cumva chiar și a misoginism. Scuzați deranjul, domle Florin, dvs. ce ziceți,? În ceea ce privește restructurarea, se cuvine să justificam cât de cât numirea membrilor noului cabinet, pentru că nominalizările s-au făcut în urma unor
Schimbarea domnilor - bucuria n. by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13757_a_15082]
-
poetă și scriitoarea Doina URICARIU. Paul Joseph La CHANCE este profesor de teologie la Colegiul Sf. Elisabeta din New Jersey și a fost prezent la simpozion cu o comunicare cu tema: „Apusul lui Dumnezeu: Voegelin și Lonergan - cu privire la Înțelesul constitutiv”. Conferențiarul aduce substanțiale clarificări cu privire la opera celor doi gânditori, făcând astfel mai accesibilă gândirea teologică a acestora. Tânăra universitară Alina FELD, profesor de filozofie al Universității Hofstra ne propune câteva argumentate „Reflecții asupra renașterii spirituale În România post-comunistă”. Am citit cu
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
își închipuie, probabil, că așa se face literatura, recurgînd la un mod de exprimare cît mai nefiresc. Artificialitatea stridentă a scrisului său distrage însă atenția cititorilor de la sensul textului, în maniera în care costumul mov și cravata portocalie ale unui conferențiar produc rumoare în sală și perturbă audierea conferinței". Pe aceeași linie a hazului involuntar, Cristeian Petre Argeș ne bombardează cu "vești dătătoare de fiori" cum ar fi:" «Ceas de seară,/ castanele ochilor/ pe nimic nu mai lunecă». Ne închipuim, cu
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
fără cruci. Nimic mai nesănătos. Mi-aduc aminte, din anii studenției la Drept, la un pas în urma profesorilor mei, care discutau cu un terț. Cineva îi punea tocmai lui Mihai Ghelmegeanu, fost ministru carlist și ajuns, într-o salvatoare corabie, conferențiar de drept internațional la facultatea pe ale cărei coridoare trecea, o întrebare. "- Să-ți răspundă la chestia asta Ionașcu, el era pe atunci rezident regal". Traian Ionașcu, șeful Catedrei de drept civil, supraviețuitor marilor epurări universitare, altfel savant doctor de la
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
laudă cu niște valori și cu niște interpretări pe care nimeni nu le ia în seamă. Să revenim la problema ascensiunilor în ierarhia academică. Din nefericire la noi nu au avut loc până în prezent concursuri autentice pentru ocuparea posturilor de conferențiar și profesor. Au fost scoase la concurs posturi, dar de fiecare dată nu s-a prezentat decât un singur candidat (dacă au existat și cazuri când a fost o competiție reală, apoi acestea au fost excepții). Astfel concursurile au pur
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
publicate în revistele cu autoritate în domeniu și a cărților apărute în edituri consacrate? Și nu se va da precădere revistelor consacrate din străinătate? Acestea, chiar dacă nu sunt un barometru absolut, oferă suficientă garanție de competență pentru acordarea titlului de conferențiar sau de profesor. Și încă ceva: va veni ziua când România va deveni membră a Uniunii Europene; piața muncii se va liberaliza; în Occident există un șomaj în rândul tineretului academic. Oare nu vor fi tentați mulți dintre ei să
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
la urmă. Dl Pleșu nu știe azi mai multe decît ieri despre mișcarea transcendentală. Dar știe că, în 1990, la Londra, la B.B.C., l-a întîlnit, ca redactor, pe dl Stoian, chiar cel care făcuse instructajele pentru transcendentali și fusese conferențiarul mișcării, cu opt ani mai devreme. Cin’să fie? Cin’să fie? Și, mai ales, pe unde să mai fie transcendentalul domn Stoian? Dac-o fi tot la B.B.C., de unde dl Ungureanu a fost alungat, dl Mititelu ar trebui să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
noi. Îl vor lăsa studenții repetent pe Mircea Beuran? Ce notă îi dau studenții “dascălului” Beuran? se întreabă Melania Mandas Vergu într-un editorial din ADEVĂRUL. După cum se știe, medicului Mircea Beuran i-a fost dat înapoi titlul academic de conferențiar universitar, ceea ce îi îngăduie ca după ce a fost dovedit ca plagiator să poată preda studenților de la Universitatea de Medicină și Farmacie din București. Iată ce părere are editorialista despre repunerea în drepturi a lui Mircea Beuran: “Multe sînt cu putință
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
viața universitară românească. Există oare vreo notă care să evalueze acest mediu în care creștem, îi educăm pe specialiștii români?” Cum acest editorial pare scris pentru urechile studenților, rămîne să vedem cum vor reacționa aceștia după întoarcerea la catedră a conferențiarului Beuran. * Tot în Adevărul vedem, pe două pagini de ziar, un uriaș sondaj de opinie făcut de Institutul de Sociologie și Opinie Publică al Fundației “România de Mîine”. Sondajul e comentat însă tot de realizatorii săi, potrivit principiului “noi centrăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
gestul sibienilor. l Trecem din Transilvania în Banat și citim cu mare interes în revista ORIZONT, nr. 7 prelegerea lui H.-R. Patapievici despre Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante?, susținută în cadrul Conferințelor Microsoft, cu ilustrații medievale asupra universului. Conferențiarul pornește de la imaginea științifică a cosmosului pe vremea lui Dante și o aplică pe Divina comedie. O singură nemulțumire: articolul publicat este cu va urma și ne lasă suspendați între Paradis și Infern. l Rămînem la capitolul conferințe și deschidem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
Aleksandr Korabliov. }esută în întregime pe marginea "enigmei secolului XX", aceea a paternității Donului liniștit, cartea s-a lăsat parcă înadins așteptată, editura creând (voluntar, involuntar?) un suspans "complice", spulberat abia de curând, prin publicarea mult râvnitului volum. Autorul acestuia, conferențiar la Universitatea din Donețk (Ucraina), semnatar a numeroase nuvele și eseuri despre scriitori clasici ruși, atras și de complexa și discutabila lume a fenomenelor paranormale, propune o carte interesantă pe care o denumește când "roman mistic", când "mică epopee", cuprinzând
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
ghilimelelorť față de aceeași Mistică a autoarei engleze. Punînd pe două coloane textele lui Nae Ionescu și ale Evelynei Underhill, uneori fără prea multă relevanță, M. Petreu alcătuiește, cam exigent cred, imaginea umilă și demnă doar de a fi compătimită a conferențiarului universitar prins în postura unui Ťhoț de cuvinteť și a unui Ťtocilarť, un ins condamnat să memoreze fidel o cantitate mare de informație pentru a o reproduce apoi, teatral, în fața studenților". Să se fi înșelat atît de tare M. Eliade
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
în septembrie 2004 suma continuă să fie vreun sfert: dacă dl ministru nu mă crede, îi pot trimite un fluturaș!). Tot ce-a reușit Alexandru Athanasiu a fost să creeze o previzibilă animozitate între profesori, pe de o parte, și conferențiari, lectori și asistenți, pe de alta. În acest context, nu putea să nu iasă la bătaie, cotcodăcind suav-indignat, însuși Năstase I�ul. Pe tonul de severitate acră pe care-l afișează când e prins cu degetele la ușă, el a
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]