6,847 matches
-
formele pe care le poate lua bizantinismul (referitor la religie) - în această carte se întîlnește în sfîrșit o încercare de explorare a acestei noțiuni, folosită curent în societatea românească actuală. Autorul belgian devine însă vulnerabil cînd compară situația etnică și confesională a României cu cea a fostei Iugoslavii, de pildă, sau în momentul în care prezintă punctele de vedere divergente ale istoricilor români și maghiari asupra Transilvaniei. însă, trebuie iarăși precizat, nu aceste aspecte formează aria lui de analiză, ele sînt
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
în aceeași categorie. Nu există, prin urmare, un model, pentru că această relație s-a constituit în timp, printr-o chimie socială și religioasă sofisticată, în care intră, deopotrivă, tradițiile, istoria locală, gradul de religiozitate al populației, influențele externe sau pecetea confesională. Referința apodictică la un așa-numit „model european“ în gestionarea relațiilor Stat-Biserică este deci un abuz, iar acceptarea ei tacită este o altă manieră a laicatului de a rămâne timorat și defensiv (fie că este vorba despre icoanele din biserici
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Iliescu „este prin definiție un om de stat, care are calitatea principală necesară politicienilor chemați să gestioneze o societate democratică”. „Ion Iliescu a avut abilitatea și capacitatea de a crea consens într-o zonă în care sensibilitățile istorice, religioase și confesionale ar fi putut degenera într-o puternică dizarmonie socială absolut de nedorit într-o Românie care, trezită din 45 de ani de ateism, nu-și găsea încă reperele”, apreciază Domnul Secretar de Stat pentru Culte Victor Opaschi. - Stimate Domnule Secretar
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
memorabilă și această fantasmă judiciară plutește, ca o întruchipare a demnității, a curajului și a onoarei, pe deasupra tuturor paginilor: „Eu sunt călugăr alb, fără instituție, fără pitoresc, în zdrențele lamentabile ale libertății de conștiință și luptând pentru libertatea civică, toleranță confesională și rasială. Eu rămân în viforniță și lapoviță, în fluviul vieții păgâne antice și contemporane, în muncă oarecum ordonată și în dezordonată suferință atroce morală, în preajma oamenilor, în mijlocul lor și al nedreptăților, pentru a-i ajuta cu iubire milostivă și
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
în șir, combinând cifre pe hârtie și se consideră foarte bogat. Poetul, care a avut un pretimpuriu sentiment al morții, exprimat frecvent în corespondența sa, se stinge din viață la 11/23 octombrie 186311. Poetul care a pătimit din cauza dihoniilor confesionale în timpul vieții nu este scutit nici după moarte. Motoul poeziei Răsunet (1841) („De va muri, unde-l vor îngropa? La noi nu, că e de altă lege” 12 cuprinde o stranie previziune cu privire la propriul destin, căci un incident penibil se
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
erau destul de limpezi: invazia periferiei peste centru, cu alte cuvinte, colonizarea coloniștilor de către vechii colonizați presupunea anumite prețuri de plătit. Era vorba, în principal, de prețuri cuantificabile, acceptate de vestici fără să crâcnească: ajutoare de șomaj, școlarizare, drepturi culturale și confesionale. Ce se întâmplă în clipa de față, e dincolo de logica instituită de câteva decenii de conviețuire aparent lipsită de probleme. Occidentalii s-au grăbit să creadă că tinerii musulmani născuți și crescuți la Londra, Berlin sau Amsterdam au inhalat, odată cu
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
pe cînd cela mai slab se dovedește și activ. Dacă ar fi la fel de puternici și de activi, Doamne ferește, s-ar anula mutualmente. Știau asta constructorii de religii dualiste și o putem verifica facilmente în cazul relațiilor grupurilor minoritare - etnice, sexuale, confesionale, politice, intelectuale - cu majoritatea decidantă". Asamblarea e atît de meșteșugită, încît nu-ți dai seama unde ajungi de la un paragraf la altul, de la o frază la alta. Insinuat în demonstrație, jocul îi chezășuiește tensiunea imprevizibilului, mirajul surprizei. Totuși miza se
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
rândul unui număr mare de tineri, conform studiilor prezentate în presă, se arată într-un comunicat remis presei. Asociația cere Parlamentului să modifice Legea Învățământului astfel încât orele de religie să nu mai fie predate în școlile publice într-un mod confesional, ci într-un mod echidistant. Iată conținutul acestui comunicat: ” Prezentarea unei discipline care să includă istoria religiilor și prezentarea unor elemente culturale și morale importante specifice mai multor religii va fi un prilej pentru elevi să înțeleagă mai bine atât
A.U. R. solicită schimbarea legii învăţământului [Corola-blog/BlogPost/93977_a_95269]
-
religia ortodoxă ar merita să fie pedepsiți penal. Prin aceste mentalități, se suprimă dreptul la libertatea de exprimare, dar și libertatea religioasă la care fiecare cetățean este îndreptățit. De asemenea, Asociația Umanistă Română consideră predarea religiei în școli la nivel confesional și nu informativ unul dintre motivele pentru care o parte din români au o imagine eronată despre lumea ce ne înconjoară (de exemplu, credința că soarele se învârte în jurul Pământului, credința că te poți îmblnăvi de HIV/SIDA dacă doar
A.U. R. solicită schimbarea legii învăţământului [Corola-blog/BlogPost/93977_a_95269]
-
altă conscripție școlară din anul 1867, se amintește existența unei școli din lemn, cu un efectiv de 50 de copii, fiind amintit si învățătorul, fără ca numele acestuia să fie precizat. Se știe astăzi foarte sigur că este vorba de școala confesională greco-catolică, aceasta având o singură sală de clasă. Pentru a-și exprima acordul în legătură cu beneficiile morale ale învățământului confesional, locuitorii români de confesiune greco-catolică din Ulmeni, au trimis o declarație în acest sens episcopului din Gherla, prin protopopul Noțigului, Vasile
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
copii, fiind amintit si învățătorul, fără ca numele acestuia să fie precizat. Se știe astăzi foarte sigur că este vorba de școala confesională greco-catolică, aceasta având o singură sală de clasă. Pentru a-și exprima acordul în legătură cu beneficiile morale ale învățământului confesional, locuitorii români de confesiune greco-catolică din Ulmeni, au trimis o declarație în acest sens episcopului din Gherla, prin protopopul Noțigului, Vasile Gheție. Școala confesională a funcționat la Ulmeni până în anul 1912. Cel mai vechi învățător român din localitatea Ulmeni a
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
având o singură sală de clasă. Pentru a-și exprima acordul în legătură cu beneficiile morale ale învățământului confesional, locuitorii români de confesiune greco-catolică din Ulmeni, au trimis o declarație în acest sens episcopului din Gherla, prin protopopul Noțigului, Vasile Gheție. Școala confesională a funcționat la Ulmeni până în anul 1912. Cel mai vechi învățător român din localitatea Ulmeni a fost Cristea Gheorghe ; tatăl său, Mihai Cristea, a fost preot până în anul 1840. În anul imediat următor revoluției de la 1848, Gheorghe Cristea a fost
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
unul din cei doi reprezentanți ai mirilor (staroste). Primul intră în joc mirele, apoi nașii, părinții mirilor, rudele cele mai apropiate, apoi nuntașii" (p. 135). Calitatea de preot a unuia dintre autori este deconspirată parțial și de atenția pentru aspectele confesionale și de atenția pentru istoricul lăcașurilor de cult din localitate. Astfel, în cadrul capitolului, alături de frumoasa analiză în care, alături de dicționarul lui Coriolan Suciu[2] întrebuințează și alte surse în scopul obținerii unor informații complete cu privire la aspectele toponimice, de bogatele informații
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
lui Coriolan Suciu[2] întrebuințează și alte surse în scopul obținerii unor informații complete cu privire la aspectele toponimice, de bogatele informații cu valoare istorică, extrase fie din surse arhivistice inedite, fie din surse edite. se regăsesc și elemente privitoare la situația confesională a oamenilor locului și la istoricul locașurilor lor de cult. Având în vedere aceste aspecte, nu putem decât să remarcăm valoarea operei părintelui și a domnului profesor Botiș, să o recomandăm călduros și să credem că ea își va găsi
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
dieceza Caransebeșului. În perioada imediat următoare au loc o serie de alte încercări de organizare a învățătorilor, care însă nu dau rezultatele dorite, fie din lipsa unui sprijin, fie din cauza unui scop prea îngust de acțiune. Învățătorii bănățeni de la școlile confesionale române aparțineau Reuniunii generale a învățătorilor din dieceza Aradului, întemeiată de Vicențiu Babeș în 1872. Învățătorii se grupaseră însă după regiunile din care făceau parte și astfel s-a ajuns ca cei din Banat să lipsească de la toate întrunirile. În
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
scris că după ce turcii au părăsit Timișoara a rămas aici o școală cu elevi valahi, cuțovlahi și iliri. Nu se știe cât timp a funcționat această școală. Este cunoscut, însă, că în anul 1758, în Maierele Timișoarei era o școală confesională română, iar o altă școală, aflată în Mehala, este pomenită în 1763. După 1770 se începe o politică de germanizare destul de pronunțată în Banat. Se abandonează din ce în ce mai mult principiile puse în Ratio educationis, ca fiecare națiune să fie instruită în
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
și au dansat. ( A. M. G.) l Acțiuni organizate de S.A.M.R. După cum ne-a informat doamna dr. Ildikó Bárányi, președintele Serviciului de Ajutor Maltez România - Filiala Timișoara, în cursul acestei săptămâni, la Timișoara s-au aflat elevii unei școli confesionale din localitatea Makó (Ungaria), care au susținut un program artistic specific Sărbătorilor de iarnă, atât la Căminul de bătrâni, cât și la Centrul de zi S.A.M.R. De asemenea, în data de 22 decembrie, de la ora 11, Centrul social
Agenda2003-51-03-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281855_a_283184]
-
început pământul era împărțit periodic tuturor sătenilor, fiecare casă primind 14 „lanțe”. Beșenova Veche este localitatea cu cea mai numeroasă populație bulgaro-pavlicheană; la colonizare avea 1689 de suflete, ajungând ulterior să depășească numărul de 7 500. Prima școală a fost confesională, primul dascăl fiind preot. Începând cu anul 1745 este numit oficial primul dascăl, care învăța copiii în limbile bulgară și croată, iar din 1777 începe predarea și în limba maghiară. Costumele De la așezarea lor în Banat și până în prezent, bulgarii
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
sud-est; JUPITER - vizibilă în partea a doua a nopții în sud-est; SATURN - vizibilă toată noaptea. Alte date: l 5 februarie - MARTE în conjuncție cu LUNA. l 7 februarie - LUNA la PERIGEU. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor SÂMBĂTĂ, 5 FEBRUARIE PACEA CONFESIONALĂ DE LA AUGSBURG În 1555, războaiele purtate în Germania de catolici și protestanți (care au durat 150 de ani) s-au încheiat prin Pacea de la Augsburg. Pentru că lumea nu era încă tolerantă, s-a decis că principele fiecărui stat avea puterea
Agenda2005-06-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283371_a_284700]
-
organizat de Consiliul Local Cenad, Primăria Cenad, Asociația culturală „Concordia Cenad“ și biblioteca din localitate. Vor fi prezentate lucrările: „Un fragment de stelă funerară la Cenad“, „Pagini de istorie cenăzeană“, „Cenadul în vremea stăpânirii otomane“; „1848 la Cenad“, „Apărarea caracterului confesional al școlii române din comitatul Timiș la sfârșitul secolului al XIX-lea“, „Circulația monetară pe teritoriul Cenadului“, „Porecla, între nume de batjocură și necesitate de comunicare“, „Noutăți în bioetică“, „Cenadul pe Internet“. În după-amiaza aceleiași zile, va avea loc și
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
papei. Credință evanghelica al carei adept, după cum înalt Prea Sfinția Voastră o știe, sînt, ca și strămoșii mei, ca și majoritatea supușilor mei, în raporturile noastre cu Dumnezeu, nu ne permite să recunoaștem alt mijlocitor în afara Domnului nostru Isus Hristos. Diferențele confesionale nu mă împiedeca, totuși..." etc. etc. * * * Comentariile lui Dostoievski asupra scrisorii papei, mai ales, sînt de o severitate și de o ascuțime greu de definit sau de exemplificat... Doar textul acestei culegeri extraordinare de scrieri politice ieșite de sub pana unuia
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
sursa a unei manifestări corporale, a unei apariții în substanță. Or, prin natura ei spirituală profundă și prin începuturile ei istorice, sculptură este tocmai comentariul material și sensibil al unei corporalități. Din această pricina, în toate spațiile culturale care aparțin confesional Orientului sculptură este o achiziție tîrzie și ea suporta permanent un proces de adaptare la gîndirea, la normele de reprezentare și, finalmente, la toate toposurile specifice. Adaptarea sculpturii la modelele mentale bizantine și la rigorile gîndirii de tip ortodox au
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
UDMR a propus un proiect de lege prin care documentele istorice păstrate în arhivele confesionale din Transilvania să fie restituite bisericilor unde au fost tipărite. Istoricul Zoe Petre consideră că un astfel de proces ar îngreuna foarte mult studierea documentelor istorice pentru că ar dura foarte mulți ani. Practic prin această măsură UDMR ar dori ca
UDMR face orice pentru autonomie: au dat ordonanţă de urgenţă pentru a scoate documentele istorice din arhive () [Corola-journal/Journalistic/24862_a_26187]
-
fie redistribuite la bisericile maghiare și astfel să își ateste pretenția autonomiei. "Acesta este de fapt primul pas al UDMR spre autonomia culturală. Această mutare a documentelor nu are nicio miză economică. E o obsesie extrem de păgubitoare a UDMR. Arhivele confesionale din Transilvania conțin în proporție covârșitoare documente de caracter istoric pe care le înregistrau preoții confesiunilor recunoscute. Prin spargerea arhivelor județene care ar rezulta de aici, este o calamitate, documentele nu ar mai fi accesibile vreme de ani și decenii
UDMR face orice pentru autonomie: au dat ordonanţă de urgenţă pentru a scoate documentele istorice din arhive () [Corola-journal/Journalistic/24862_a_26187]
-
multe ori nu. De altfel, după revoluția franceză, de pildă, confesiunea a fost privită cu ostilitate violență, pentru că i se reproșa , între altele, că intervine în intimitatea căsniciilor, că durează opoziții periculoase între femeie și bărbat, religie și politică, școala confesionala și școala laică. Un motiv serios pentru care confesiunea nu putea cu adevarat liniști se leagă de anumite efecte secundare pe care le presupunea: crearea de scrupule, grea capcană demonica, pe care medicină ecleziastica nu o putea ocoli, crede autorul
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]