6,859 matches
-
Vieții, oprind persecuțiile și prigoanele îndreptate împotriva Bisericii Mântuitorului lumii, a emis legi cu caracter creștin, a convocat la Niceea, Întâiul Sinod Ecumenic al Bisericii Celei Una, Universală, Sfântă și Apostolică, a promulgat Edictul de toleranță religioasă cu respectarea tuturor confesiunilor din imperiu și a zidit noua capitală a noului Imperiului creștin Dac ortodox la Bizanț, numită Constantinopol, după numele său de ctitor, dar închinată veșnicei slăvirii a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a Maicii Sale-Preafericita Fecioară Maria. Către anul 658
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Cărticica mea de Primăvară”, "-poezii pentru copii, Editura Maria Cristina, Câmpulung Argeș, 2012; - Coautor în antologia „Insomnii mătăsoase”, Editura Pastel, Brașov, 2012; - Coautor în antologia „Cărticica mea de toamnă”, Editura Maria Cristina, Câmpulung Argeș, 2012; - Coautor în antologia „Dincolo de cuvânt”(confesiunea poetului, prozatorului), Editura ARHIP ART, Sibiu, 2012. - Coautor în antologia EXPRESI IDEII-V(Cu pupici pentru cei mici), Editura karta.ro, Onești, 2013; În antologia „Un vers, o poezie”, Editura Dandes Press, Drobeta Turnu-Severin, 2014; - Coautoare în antologia „Poezii, poezii
FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Floarea_C%C4%83rbune.html [Corola-blog/BlogPost/340997_a_342326]
-
istoriei, alături de celelalte țări europene, contribuția României va mări valoarea tezaurului spiritual și cultural european. 5. În acest sens, considerăm că ar fi binevenită organizarea de acțiuni și activități comune ale cultelor din România pentru o mai bună înțelegere a confesiunilor religioase și a contribuției lor la viața spirituală și economică a Europei de astăzi. De aceea, ne afirmăm disponibilitatea de a participa efectiv la rezolvarea problemelor sociale și economice ale țării, prin aceasta contribuind la însuși procesul de integrare în
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
acum, la începutul celui de-al treilea mileniu, in cadrul Uniunii Europene - la care și noi ca țară și popor am aderat ... Acest material face, în acest sens, un excurs chronologic și, mai ales, apologetic al acestui demers - al conlucrării confesiunilor creștine și a celorlalte religii la bunul mers spiritual - duhovnicesc al poporului nostru, care, prin excelență, este “dreptmăritor creștin”. Studiul cuprinde un aparat critic și bibliografic, în acest sens, și care duce la concluzia, ce străbate ca un fir roșu
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
secte religioase creștine” (Dicționarul citat, p. 712). Să ne amintim faptul că unii dintre credincioșii noștri atribuie cu ușurință și fără să-și dea seama, acest nume unor oameni care nici ei înșiși nu și-l revendică, preferând numirea specifică confesiunii lor... Cuvântul acesta este echivalentul termenului grecesc metanoia - care implică procesul de convertire, de înnoire și depășire a firii omenești alterate de păcat. Sfântul Ioan Scărarul (numit așa după cartea lui intitulată Scara Raiului) definește pocăința ca fiind „înnoirea Botezului
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
poet adevărat, și-a dat seama de unele excese ale evoluției spre declamatoriu (faza de început), și le-a pus o frână decisă, preferând simțămintele mai interiorizate, trăirile intime; astfel, ceea ce era energie în versurile sale, s-a convertit în confesiune caldă, învăluitoare, în „stare de fapt poetică”. Fără a renunța la cantabilitatea câștigată, la directitatea spuselor - și a ideii. Temperamental, s-a apropriat de Esenin. Ion Iancu Vale se îndreaptă, în prezent, către închegarea unei viziuni originale, pentru care, fără
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
groase, cum îmi place mie să numesc cărțile.. Asta este extraordinar pentru că ceea ce ne deosebește de animale, diferența aceea mare, „specifică” a speciei este „cuvântul, comunicarea...”. Și să fiu sinceră adevărul este că nu doar acest motiv mi-a determinat confesiunea. M-am gândit și cred că pentru tine, cititorul meu, poate prezenta interes ceea ce se întâmplă cu un om, ceea ce simte el înainte de... marea și ultima lui aventură aceea a „Morții”. Sau „a doua naștere”, „suprema inițiere”, cum o numește
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_taina_scrisului_28_rodica_elena_lupu_1345517572.html [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
critici, încartiruindu-i, încec să fac o "extracție" a poetului din "zona gri" a generațiilor pentru a-i da personalitatea care i se cuvine, pe merit. Pentru că Gheorghe Izbășescu are o abilitate specifică a disimulării și acel rost adresativ al confesiunii lirice, cumulate cu înclinația spre comentariu, spre nuanțarea reflexivă a impresiilor ce aduc în poezie o atmosferă enigmatică, de spațiu septentrionic, care nu se risipește nici atunci când materia lirică e mai aproape de mărturisirea febrilă decât de notația austeră: "Dar pe
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
inginer Țiclete Gheorghe, din ale căror aprecieri vom prezenta selectiv: Lucian Gruia - „Sensul existenței autoarei este căutarea lui Dumnezeu. Poeții sunt îngeri între oameni. Dumnezeirea este peste tot. Prin credință dragostea se sacralizează. Poezia religioasă a Elenei Armenescu este o confesiune întrețesută cu o spovedanie și o rugăciune.” George Roca, scriitor și actor, citește din poezia „Invocarea îngerilor”: „Să vină îngerul!/Să vină îngerul!/Cu sabia lui de fulgere și foc/ Să taie nodul necredinței și/îndoielii! [...]” Floarea Necșoiu - „Autoarea tânjește
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1447355697.html [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
despre el Mitropolitul de atunci Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. S-a dovedit un misionar dinamic și duhovnicesc, păstrător al tradițiilor ortodoxe românești și în același timp deschis spre dialog și cooperare cu alte Biserici Ortodoxe și de altă confesiune. A călătorit adesea în străinătate, unde a vizitat parohii românești din diaspora și comunități monahale ortodoxe și romano-catolice. PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul a participat la festivitățile de canonizare a Cuviosului Leontie de la Rădăuți și a binecredinciosului voievod Ștefan cel
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
anul 2011. În plus, trebuie să vă spun că protocolul de cooperare cu Biserica Ortodoxă a fost doar primul dintr-o serie: am mai semnat cu Biserica Reformată, cu Biserica Unitariană, cu Biserica Catolică de ambele rituri, Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană, vom semna în curând și cu celalalte culte. Prevederile lor sunt similare cu cele din protocolul cu Biserica Ortodoxă, dar, deși noi am transmis știrea, presa n-a mai părut interesată. Deci, în concluzie: aceste protocoale de cooperare sunt
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
voievozi pentru sceptru și coroană, între fii și părinți, între părinți și copii, între frați și frați, între clerici și clerici, între clerici și mireni pentru tiară și cârje, între biserici și biserici, între primaturi și primaturi, între biserici și confesiuni, între cruce și stea, între cruce și semilună, între aristocrați și aristocrați pentru blazon și tron, între ciocoi și ciocoi, între burghezi și burghezi pentru putere și moșii, între proletari și proletari pentru socialism și anarhie, între atei, gnostici, sectanți
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Revizorat. Am plecat imediat pe jos, peste Pravăț, cum mergeam mai mereu la oraș, așa-i ziceam noi Câmpulungului. M-a impresionat întâlnirea de acum, una de suflet și de inimă cu dl. Revizor, un amestec de sobrietate profesională cu confesiunea discretă și sinceră. Când am intrat în biroul d-sale, văd că se ridică ferm după scaun și mi se adresează mieros, atins de o culpă cu care trebuia să fie, volens-nolens, de acord: “Dragul meu, așa este în viață
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
din când în când tu/de surâsul meu știrb iar eu de/părul din nările dilatate ca un vagin de lăuza”. (p. 15). În al doilea ciclu (Anotimpul regăsit) lirismul erotic și elegia se purifică de tentă grotescă, lăsând loc confesiunii simple, ca în poeziile Dacă, Vine o zi, Era așa tristețe, Gând siluit, Scurtă rugăciune. Filonul elegiac ocupă un loc special în întregul volum care este în profunzimea lui o stăruitoare meditație asupra morții. Evocarea părinților generează poezii care înfiorează
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
iarăși, iar altele au dispărut definitiv, pesemne, și tocmai acei care le-au sustras sau fanii lor țipă că le-a luat Regele! Astăzi, aici sunt primite personalități din România și din străinătate, regi, președinți, principi, ierarhi reprezentanți ai diferitelor confesiuni religioase... parlamentari, politicieni din țară și din lume, generali, ofițeri, ambasadori, oameni din toate domeniile vieții românești și de toate vârstele... Evenimentul public organizat aici la înălțime de sărbătoare națională, cu participarea unui mare număr de invitați este cel de la
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
credința lor, în perioada comunistă. Aceștia au intrat deja în istorie, mărturie stă la Sighet, una din sălile cel mai bogat documentate, dedicată prigoanei dezlănțuite de statul comunist împotriva credinței creștine și, în special a preoților și fraților franciscani de confesiune Greco-Catolică de rit bizantin și Romano-Catolică de rit latin. Romulus Rusan, în articolul „Franciscanii după gratii”, apărut în revista „Mesagerul Sfântului Anton”, Revistă de spiritualitate a franciscanilor minori conventuali, Anul XVI, nr. 92, din ianuarie-februarie 2009, scrie despre martiriul preoților
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
spiritualitate a franciscanilor minori conventuali, Anul XVI, nr. 92, din ianuarie-februarie 2009, scrie despre martiriul preoților franciscani, argumentând cu documente și imagini fotografice despre anii de supliciu pe care i-au petrecut aici, părinții și frații minoriți conventuali din ambele confesiuni: „Una din fostele celule ale închisorii de pe vremuri a fost transformată - aidoma celorlalte - în sală de muzeu, iar pe pereți pot fi văzute metodele diabolice folosite de activiștii de partid și de ofițerii de securitate pentru descurajarea și reprimarea oricărei
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
Camelia Moga Rudyard Kipling: Dacă /p. 10 Scriitori de ieri - Lev Tolstoi - autor: Viorela Codreanu Tiron /p. 11 O carte despre „Lev Tolstoi la București”, care va apare în noiembrie la Fundația Dostoievski din România /p. 21 autor: Elena Loghinovskaia Confesiuni despre proiectul „L.T. la București” - Elena Loghinovski /p. 22 Scriitori de ieri - Nina Casian / p. 27 Interviu de Dragnea Gabriel Care va fi fost vina lui Dante? /p. 29 Interviu cu Corrado Bologna și Mira Mocan autor: Daniela Dumbravă „Orbi
DINCOLO DE TĂCERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sumarul_nr_28_luna_noiembrie_viorela_codreanu_tiron_1385918033.html [Corola-blog/BlogPost/344504_a_345833]
-
E între noi un gol gigant, / Ce îmi sugrumă-ncet ființa. / Tu-Necuratul, eu-Căință!” Anaforă susținută cu virtuozitate (din păcate, în revărsare verbală nevrotică) în „Flacără” și în „De ce plouă, oare?” Peste tot, tensiune. Dar și vers fin, formulat în genul confesiunii. „M-am învățat cu liniștea, / Oricât ar fi de-apăsătoare și rea. / Îmi aduce tristețe, dar și libertate / De-a-mi face vise, de-a pleca departe. Mă lasă să-mi fac din minciuni speranțe, / Să ridic din tăcere alte circumstanțe
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Elenă Lupu Publicat în: Ediția nr. 1873 din 16 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Editor / Tehnoredactare RODICA ELENĂ LUPU Traducerea / Traducción: Mario Castro NAVARRETE Coperta: Roena WOOLF după o pictură de Florin GROSU - ROADELE TOAMNEI Acordându-și lira pentru o confesiune erotică și având numeroase tangente cu spațiul romantic, Cezar Viziniuck Cătălin pare un exponent atipic al noilor orientări din poezia de azi. Dezinhibat și fără false pudori, exhibându-și inerente lascivități și apetituri carnale, el se deosebește totuși de minimaliștii
JOANA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1455654074.html [Corola-blog/BlogPost/340409_a_341738]
-
prețuiesc. Noblețea lui sufletească în anumite situații, nu poate decât să te încarce de o imensă bucurie. Loialitatea, buna-credință, altruismul, încrederea, blăndețea cu care încearcă să te protejeze, mângâierea vorbei bune, bucuria de a fi și un minut în preajma ta, confesiunile reciproce, care rămân ascunse în sufletele prietenilor în sipeți de mare preț, slăbiciunile transformate în calități, toate acestea, te fac să te simți într-o tainică armonie liniștitoare, grijile, frământările, temerile, se atenuează și vezi viața mai frumoasă. Pentru prieteniile
PRIETENIE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Prietenie_adriana_tomoni_1391898562.html [Corola-blog/BlogPost/341225_a_342554]
-
poezie dinamică, în care imaginile sunt aranjate după un tipar dinainte stabilit, Victorița Duțu realizează în „Spații” splendide meditații, în care incertitudinile se împletesc cu motivul întoarcerii la viață, al renașterii, al descoperirii lui Dumnezeu. Scris pe un ton de confesiune, „Spații” are ca imagine nucleu nostalgia cerului și autocontemplarea spiritului. Versurile emoționează prin nevoia de așezare sub semnul veșniciei, prin dorința de a depăși tot ce se stă sub semnul efemerității. În „Spații”, intrarea într-o zonă sacră înseamnă parcurgerea
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
de catran/ Al încăperii mele/ Și aștept/ Răsăritul soarelui./ Văd cum întunericul/ Se luminează încet,/ Dar sigur./ Semnalul cocoșului/ Anunță sosirea zorilor,/ Ca o trâmbiță puternică/ De lumină/ În întunericul ce-și revarsă/ Chipul în/ Oglinda/ Din odaia mea.” („Culori”) Confesiunea lirică, jocul pictural al luminilor și umbrelor, încărcătura metaforică, poetizarea unor imagini biblice, abordarea unor teme precum suferința, binele, răul, divinitatea aduc accente dramatice în „Spațiile” Victoriței Duțu. Spontaneitatea, firescul, inocența, sentimentul de înstrăinare, opțiunea între real și ideal vorbesc
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
-i ia cufureala de oftică. Prin fața îmi defilează istoria recentă a lumii, îmbrăcată cu felurite haine, vorbind în tot felul de limbi, oameni de toate culorile, din toate rasele, constat, unele complet necunoscute, și, după felul cum arată, de toate confesiunile. Ciudat! Nu se înjură, nu se uită dușmănos unii la alții și nu-și declară război, sau măcar ură veșnică. Din contră! Par fericiți că se întâlnesc, vorbesc între ei, de regulă în italiană, dar nu numai și par a
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1406394413.html [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
pentru a le arăta pe toate cele oferite cercetătorilor și publicului larg: romanul „O viață neobișnuită” - Editura AXA, Botoșani,2006, pe care-l reeditează în anul 2009, Ed. Pre-TEXT, Câmpulung Moldovenesc, „Mănăstirea din Poiana Sihăstriei” - Ed. Amadoros, 2006, „Câmpulung Moldovenesc - confesiuni, lăcașuri de cult și slujitori ai acestora” - Ed. Axa, Botoșani, 2007, „Destine - Absolvenții semicentenari (1959 - 2009) ai Liceului „Dragoș Vodă” din Câmpulung Moldovenesc”, Ed. AXA, 2009, „Emil Bodnăraș și Câmpulungul Moldovenesc” - Ed. AXA, 2008, „Câmpulung Moldovenesc - meseriași și meșteșugari de-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]