94 matches
-
unde, în 1945 obține doctoratul în litere, în urma publicării a două cărți importante, ""La structure du comportement"" ("Structura comportamentului", 1942) și ""Phénoménolgie de la Perception"" ("Fenomenologia percepției", 1945). Ultima lucrare reflectă puternic influența fenomenologiei lui Husserl și tratează aspecte ale psihologiei configuraționale ("Gestaltpsychologie"), criticând pozițiile așa zisului cognitivism, care încearcă să explice modalitățile funcționale ale creierului omenesc pe baza regulilor și modelelor comportamentale. După război, Merleau-Ponty se alătură grupului din jurul lui Jean-Paul Sartre și Simone de Beauvoir, cu care înființează revista de
Maurice Merleau-Ponty () [Corola-website/Science/299291_a_300620]
-
au fost deduse exclusiv din observații efectuate asupra percepției. În mod convențional, ne referim la ele sub denumirea de principii gestaltiste ale organizării perceptuale. Tema cea mai importantă a acestei teorii este că stimularea este percepută în termeni organizați sau configuraționali. Patternul precede elementele sale componente și structura are proprietăți ce nu sînt moștenite de la acestea. Cineva care nu poate percepe puncte, poate în schimb zări ușor o linie punctată. Această noțiune a fost capturată într-o frază folosită adesea pentru
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
pe două niveluri, aceasta se datorează faptului că ea nu este o simplă succesiune de fraze, ci o unitate globală. Cu siguranță, coerența rezultă din înlănțuirile lineare, dar și din constrângerile care trimit la întreaga secvență: este ceea ce numim dimensiunea configurațională a textelor. De pildă, într-o narațiune propozițiile sunt regrupate în cadrul unor unități mai largi, în măsura în care fiecare dintre aceste macropropoziții joacă un anumit rol în desfășurarea povestirii. Această dimensiune configurațională care concepe povestirea ca pe un întreg explică, pe de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
constrângerile care trimit la întreaga secvență: este ceea ce numim dimensiunea configurațională a textelor. De pildă, într-o narațiune propozițiile sunt regrupate în cadrul unor unități mai largi, în măsura în care fiecare dintre aceste macropropoziții joacă un anumit rol în desfășurarea povestirii. Această dimensiune configurațională care concepe povestirea ca pe un întreg explică, pe de o parte, capacitatea subiecților de a o rezuma. Să analizăm o povestire canonică, fabula " Lăptăreasa și oala cu lapte": Mai rar decât Petruța nevastă mai cu sârg! sculându-se-ntr-o sâmbătă de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sunt articulări care nu se proiectează neapărat pe suprafața textelor. Unele pot lipsi și poate exista și o anumită încurcătură în înlănțuirea lor. O descriere, de exemplu, poate să organizeze prezentarea acelorași elemente prin diferite decupări. Din punct de vedere "configurațional", va fi vorba de aceeași schemă abstractă, însă textele concrete ar putea fi analizate în funcție de alte grile. În ceea ce privește descrierea, în capitolul al treilea, am semnalat existența unei diversități de tipuri de procese descriptive. Ele se află în strânsă dependență de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
definind unitățile de sens, el trebuie să articuleze lectura și să o facă mai ușoară. Această decupare în paragrafe vine să contrabalanseze caracterul linear al textului, să suprapună succesiunii de cuvinte și de fraze o ierarhie legată direct de dimensiunea configurațională. De altfel, există anumite norme în vigoare, variabile în funcție de genurile de discurs, dar care lasă autorilor o marjă de libertate destul de considerabilă. La fel se întâmplă și cu punctuația. Decupajele pe care le instituie textul au o valoare stilistică importantă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
câmp semantic, 151 captare, 196 cataforă, 315 centru deictic, 338 citat (discurs ~), 203 citează (discurs care ~), 203 clasificare, 258 co hiponim, 152 co~enunțător, 49 coerență (vs coeziune), 285, 306, 345 compactă (funcționare ~), 267 compusă (formă ~), 105 conceptuală (anaforă ~), 318 configurațională (dimensiune ~), 294 conotație autonimică, 185 contagiere stilistică, 230 contaminare lexicală, 230 contextul producerii, 51, 52 contract narativ, 95 coreferință, 316 cotext (vs context), 58 D dativ etic, 67 deictic, 55 deictic spațial, 57 deictic temporal, 57 demonstrativ, 333, 337 densă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
reciprocă. Nici o experiență, nici o temporalitate nu permit motivarea unei asemenea "iubiri". 5 Enunțarea pornografică 1. Punerea în tablou și afectele Pentru a putea vorbi de scriitură pornografică, trebuie să fie întrunite două condiții minimale: 1. textul trebuie să restituie dimensiunea configurațională a scenei. Trebuie, într-adevăr, ca cititorul să-și poată reprezenta, vizualiza exact operațiunile actorilor: "scopul este vizibilitatea totală a actului sexual"33. Narațiunile pornografice se complac în a înfățișa serii de "poziții" și chiar a alcătui liste cu acestea
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
pozițiile fără afectele care le sunt asociate: descrierea unei poziții nu este în sine pornografică, după cum o demonstrează Kama Sutra. A priori, secvențele pornografice se pot grupa în trei ansambluri: cele în care este predominant afectul, cele în care dimensiunea configurațională îl depășește în importanță și, în fine, cele în care se instaurează un echilibru între acestea. Cel din urmă ansamblu este și cel care constituie norma către care trebuie să tindă o secvență pornografică reușită. Iată un exemplu de text
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
300 nm este bogat în detalii. În mioglobină și hemoglobină, cuplarea dipol-dipol implică tranziția hemului și urmează tranziția π → π* lângă legăturile aromatice ce duc la creșterea DC. Determinarea configurației și structurii unor steroli Determinarea structurii în seria steroidică; Distribuția configurațională a catenei laterale a brassinosteroizilor. Determinarea structurii unor complecși de incluziune Dicroismul circular se aplică în determinarea structurii unor complecși ai unor substanțe medicamentoase cu macromolecule de tip beta -ciclodextrine. Măsurătorile efectuate pentru complexul salbutamol-etil-β-cidodextrina arată o structură asimetrică a
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
demonstrează că stimularea repetată induce activarea unei proteaze activate de calciu (calpaina) pentru a degrada fodrina (spectrina cerebrală). Este cunoscut faptul că fodrina este un element citoscheletal asociat cu densitățile postsinaptice, care conectează membrana de rețeaua de actină. Rezultă modificări configuraționale, care vor determina o expunere mai mare a receptorilor pentru transmițători la nivelul membranei postsinaptice, dar și modificări în curbura sinaptică. Din punct de vedere funcțional, curbura sinaptică poate reprezenta un marker semnificativ al proceselor ce survin la nivel sinaptic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În opinia lui Theo van Leeuwen (2005), resursele semiotice, care ajută la construirea unor reprezentări sociale, au o natură dublă: fiziologica (voce, gesturi, expresii faciale) și tehnică (obiecte de valoare: îmbrăcăminte, instrumente). Jean-Marie Floch ([1995] 2000: 155) identifica o componentă configuraționala (descompunerea obiectului în părți, urmată de o recompunere a acestuia), o componentă taxică (trăsături distincte față de obiectele din clasa căreia îi aparțin) și o componentă funcțională (parte a grilei semiotice a consumului, alături de valorizarea critică, ludica și utopica). 7 Peirce
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
franceze, ci, în egală măsură, un fapt idiomatic, dar și "idiomatic" ("istoric"), caracteristic limbii franceze. Or, existența acestor configurații (asociative) idiomatice - cu sau fără ghilimele - constituie un fenomen îndeajuns de relevant pentru a susține pe baza lui necesitatea unei semantici configuraționale, care, alături de semantica structurală, să studieze organizarea semantică a unei limbi "istorice". 7.3. Celor două tipuri de semantică a "discursului repetat" delimitate mai sus trebuie să li se adauge, desigur, o "lingvistică a textului repetat", adică o disciplină care
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
5.2. Structuri periodice retroactive / 288 5.3. Structura secvenței / 292 5.3. Sfîrșitul unui discurs politic de Giscard d'Estaing / 294 6. De la perechi de acte de discurs la secvența dialogică / 298 Capitolul 6.Textul ca unitate compozițională și configurațională / 307 1. Planurile de texte / 309 1.1. Planuri fixe / 310 1.2. Planuri ocazionale / 316 2. Structurarea secvențială / 322 2.1. Combinațiile de secvențe / 323 2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" / 326 2.3. Organizarea compozițională
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
309 1.1. Planuri fixe / 310 1.2. Planuri ocazionale / 316 2. Structurarea secvențială / 322 2.1. Combinațiile de secvențe / 323 2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" / 326 2.3. Organizarea compozițională a textelor / 329 3. Structurarea configurațională / 330 3.1. Macro-structură semantică (temă, topic) / 331 3.2. Macro-act de discurs (explicit sau implicit) / 334 Capitolul 7. Funcționarea textuală a timpurilor verbale / 337 1. Pentru o depășire a opoziției reductive dintre "povestire" și "discurs" / 339 2. Enunțarea directă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în prealabil ca obiect de analiză, prelevat din codul scris sau oral, din stilul beletristic sau din cele non-beletristice. Apoi, orice tip de text reprezintă simultan o unitate compozițională, construită pe baza unui plan (fix sau ocazional) și o unitate configurațională care subsumează părțile și determină o înțelegere globală a sensului. Problemele conectorilor, ale rolurilor timpurilor verbale, ale figurilor de construcție nu puteau fi neglijate într-o lingvistică textuală, dar ele cunosc acum nuanțări importante, care îmbogățesc cunoașterea funcționării limbii. Corpusul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Traité de stylistique française, Genève-Paris, Georg-Klincksieck, vol. 1, 3e ed., (1909) 1951: § 265-269. - Erving GOFFMAN: Façons de parler, Paris, Minuit, 1987 (1981). - Catherine KERBRAT-ORECCHIONI: La conversation, Paris, Seuil, coll. Mémo, nr. 25, 1996. Capitolul 6 TEXTUL CA UNITATE COMPOZIȚIONALĂ ȘI CONFIGURAȚIONALĂ Desigur, textul se materializează prin ansamblul frazelor care-l compun, dar acesta le depășește întotdeauna. (Michel Meyer 1992: 88) Dincolo de ideea de suită de fraze la care face aluzie M. Meyer în citatul de mai sus și dincolo de ceea ce M.
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textură care exprimă faptul că, alcătuind un întreg [as a whole], el este legat de mediul înconjurător în care se află situat" (1976: 293). Schema 25 Vom numi această unitate pragmatică și semantică, după L. O. Mink și P. Ricœur, configurațională, în sensul că ea subsumează părțile și se prezintă ca o înțelegere globală a sensului: "Chiar și atunci cînd toate faptele sînt stabilite, rămîne întotdeauna problema înțelegerii lor într-un act de apreciere care reușește să le reunească în loc să le
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
paralel) • Secvențe inserate (încastrare) B3. Dominantă (efect de tip de text) • Prin secvență-cadru de inserție (care deschide și închide textul) • Prin cel mai mare număr de secvențe de același tip • Prin secvența prin care se rezumă un text 3. Structurarea configurațională Orice text poate fi definit ca o "structură dialectică [combinînd] figură și secvență într-[un] act configurațional" (Ricœur 1980: 22). Noi vom extinde la toate faptele de textualitate proprietatea pe care Mink și Ricœur o atribuie povestirii și discursului istoriografic
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și închide textul) • Prin cel mai mare număr de secvențe de același tip • Prin secvența prin care se rezumă un text 3. Structurarea configurațională Orice text poate fi definit ca o "structură dialectică [combinînd] figură și secvență într-[un] act configurațional" (Ricœur 1980: 22). Noi vom extinde la toate faptele de textualitate proprietatea pe care Mink și Ricœur o atribuie povestirii și discursului istoriografic. Operația configurațională poate fi definită ca faptul de a institui la producere și de a degaja la
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
text poate fi definit ca o "structură dialectică [combinînd] figură și secvență într-[un] act configurațional" (Ricœur 1980: 22). Noi vom extinde la toate faptele de textualitate proprietatea pe care Mink și Ricœur o atribuie povestirii și discursului istoriografic. Operația configurațională poate fi definită ca faptul de a institui la producere și de a degaja la interpretare o configurație pornind de la o succesiune. Modul configurațional de înțelegere înseamnă a considera propozițiile-enunțuri, perioadele, părțile unui plan de text și secvențele care-l
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
faptele de textualitate proprietatea pe care Mink și Ricœur o atribuie povestirii și discursului istoriografic. Operația configurațională poate fi definită ca faptul de a institui la producere și de a degaja la interpretare o configurație pornind de la o succesiune. Modul configurațional de înțelegere înseamnă a considera propozițiile-enunțuri, perioadele, părțile unui plan de text și secvențele care-l alcătuiesc drept elementele unui "complex concret de raporturi" (Mc Laughlin 1980: 212). A înțelege un text înseamnă a fi capabil de a trece de la
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vrem să exprimăm cu ajutorul acelei propoziții, ci selecționăm un tip de propoziție în funcție de întregul enunțului finit care se prezintă în imaginația noastră verbală și care ne determină părerea. (Bahtin 1984: 288, în traducerea revăzută de autor) Această concepție despre orientarea configurațională a textelor ne face să înțelegem de ce Bahtin definește propoziția-enunț ca pe un "element semnificant al enunțului în întregul lui" care-și "dobîndește sensul definitiv numai în acest întreg" (1984 290). Această configurație sau "întreg al enunțului finit" trebuie abordată
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
numită izotopie. (U. Eco, Lector in fabula, ed. cit., p. 131) Titlul "Deznădejdea bătrînei" anunță un sens care intră în contradicție cu începutul textului T81, însă treptat el devine coerent ca temă-topic a poemului. Textul comportă o a doua sinteză configurațională: evaluarea finală formulată de personajul însuși sub formă de morală-PnΩ. Ar fi ușor de arătat cum cuvintele folosite în această reflecție relatată în discurs direct reiau cutare sau cutare pasaj din povestirea precedentă. Comparativ, titlul acestui mic text de Raymond
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
evaluare finală (explicită sau implicită): "Chiar și atunci când toate faptele sunt stabilite, rămâne întotdeauna problema înțelegerii acestora prin intermediul unui act de evaluare care reușește să le țină laolaltă în loc să le vadă în serie" (Mink 1969 1970). Această ultimă componentă numită "configurațională" de către P. Ricoeur, pe urmele filosofului limbajului Louis O. Mink reprezintă probabil una din acele chei ale specificului povestirii pe care o regăsim, de asemenea, și la Bérardier de Bataut: "Puțini sunt cei care, după a lor judecată, pot trage
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]