58 matches
-
și vom pune cu precădere problema adâncirii unui sens activ lărgit al performanței muzicale privind implicarea persoanei (interpretului) în acest proces, care trebuie dezvăluită în plenitudinea capacităților sale formative: volitive. Ne vom aplica asupra elementelor care țin de acest aspect configurativ al enunțului muzical, din perspectiva Logicilor unor Lumi (muzicale) Posibile (în curs de definire). Orice fragment muzical (sonor) se configurează în funcție de parametrii ce-l definesc și de relațiile dintre aceștia. Din cele deja expuse în intervențiile noastre anterioare am dedus
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
Tempo). Ambele privind spațiul (muzical) al înălțimilor sunetului (temperat sau netemperat) și cel al vitezelor de succesiune a evenimentelor (muzicale): măsurat sau global („strié” sau „lisse”). Este vorba despre două ordini fundamentale care definesc limbajul muzical din punct de vedere configurativ (fenomenologic) și vom dispune de la bun început de aceste două seturi de valori elemente, pasibile a fi scalate și puse în jocul muzical. Din punctul de vedere al enunțului muzical, ambele valori sunt intim legate. Evident, durata este sau nu
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
tehnic: volum - masă. Pe un al doilea palier de supraordonare luăm succesiv câte două din șirul celor șase coordonate de mai sus, distingând astfel trei moduri de abordare: I. formal-generală - prin aspectare proiectivă: undă-secvență (a-b); II. formal-particulară - prin aspectare configurativă: fond-nuanță (c-d); III. interpretativă - prin aspectare personală (subiectivă) sau expresivă: estetică/stil-tehnică (e-f). Nivelele de ordonare enunțate mai sus - 4 repere; 6 coordonate; 3 moduri de abordare - oferă, deopotrivă investigatorului și conceptorului, un instrumentar muzicologic necesar atât definirii
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
face apel la portativul tradițional, strict explicativ pentru anumite noțiuni. Odată înțelese, portativul cu cinci linii și patru spații dispare. Apelul la mental în configurarea acestei muzici este decisiv, în ce privește formarea unei interiorități structurale generative a jocului relațiilor. Orice apel configurativ în cadrul acestei gramatici, corect adoptate, la „reminiscențe” de diferite ordini importate dintr-o practică tradițională a muzicii (populare sau culte) apare fortuită. Se judecă (înțelege, simte) altfel. Interpretul își formează o altă lume a rostirii sensului (plural) al acestei opere
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
zice, a esteticii, a artei și a eticii implicate în cuvânt, în sensul cel mai cuprinzător. În formarea acestui nou limbaj se afirmă implicit și explicit, în Logica respectivă a domeniului aceleași calități date dintotdeauna omului să-și ducă efortul configurativ pe mai departe (continuând și împlinind prin prezența/absența sa lucrarea divină, ar zice unii...). Talent, sensibilitate, adâncime a trăirii, capacitate estetică, inteligență, gust, frumusețe, pregnanță, originalitate (listă deschisă), toate, privind comunicarea (artistică) le găsim în fiecare gest (sau nu
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
nu se poate vorbi despre progres, generat de cercetarea științifică a activității motrice umane, dacă rezultatul acesteia nu va depăși cadrul cunoașterii existente, generând, astfel, plusvaloare cercetării domeniului în discuție. Cerința imperativă de anticipare a exigențelor societății de mâine, direcționate configurativ pe formarea (instrucția și educația) actualului formabil, fie el elev sau student, integrat ulterior într-un viitor, care va constitui prezentul lui, și în care va urma să se manifeste social, profesional, artistic, motric etc., va trebui să determine întreaga
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
imaginală, o castrare a posibilităților de figurare renascentiste. Preocupat de modul „cum ar trebui să arate subiectul cunoscător pentru ca magia să nu fie o superstiție?”2, Culianu imaginează o modalitate de presupunere ontologică prin care să se epuizeze toate posibilitățile configurative, Într-un fel de asimptotă teoretică, astfel Încât la infinit toate construcțiile (pe care le voi numi „lumi imaginare” sau „lumi posibile”) să coincidă. Soluția este oferită, crede Culianu, de gândirea magică. O foarte interesantă observație a lui Patapievici, din postfața
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În mod artificial. Iar această incoerență sistemică o gândești ca pe o structură anarhetipică. Însă eu vorbesc de arhetip vs anarhetip În termeni epistemologici, În termeni de scenarii explicative. Comunismul, societățile totalitare sunt construite pe conturul unui scenariu explicativ și configurativ unic, centrat, monodimensional, pe care Încearcă să-l impună la toate palierele societății. Din această perspectivă nu are importanță că Uniunea Sovietică a durat 7 sau 70 de ani; eu nu discut organicitatea și viabilitatea existențială a sistemului (respectiv calitatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
magului stihuitor. Un loc aparte îl ocupă volumul Poemograme și alte poezii (1986), dovadă a unui spirit inventiv: pornind de la Caligramele lui Guillaume Apollinaire, S. încearcă un tip original de lirică, unde sudura între idee și formă dă o imagine configurativă, foarte expresivă. Fascinația lirei (1993) cuprinde transpuneri din lirica universală, la loc de frunte situându-se Arta poetică a lui Paul Verlaine. Între cărțile dedicate micilor cititori (versuri și proză), se disting Vălurel, fiul Dunării (1998) și Dreams and Songs
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
de peste veac”, „Țara lui Lerui-Ler”, străjuită de „săbiile duhului”, străbătută de o corabie îngerească. Una din poeziile lui se intitulează Iisus prin grâu și evocă un cunoscut moment evanghelic. Cristalizată în publicistica lui Nichifor Crainic, ideologia „Gândirii” are câteva principii configurative în eseistica premergătoare apariției articolului-program Sensul tradiției, texte semnate de Cezar Petrescu, Pamfil Șeicaru, G. M. Ivanov și mai ales de Lucian Blaga, al cărui articol din 1921, Revolta fondului nostru nelatin, va impulsiona, fără voia autorului, supralicitarea de către o
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
ordonate de regulă într-o imagine a monarhului. Resuscitarea în forme tot mai rafinate, mai complexe și mai elocvente a tradiției, care legitima și îi înregistra în paradigmă pe candidații la statutul de personaj exemplar, instalează un soi de emblemă configurativă a marilor inițiative (îndeobște culturale) puse la cale de aura princiară. Matei Basarab, Vasile Lupu, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu (dar nu numai ei) pricep temeinic rosturile unei monarhii ce revendică un prestigiu asigurat de istorie. Zidirile înfăptuite de ei, demersurile
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
atins în pictura vieții de ocnă. Fără să caute culoarea, peisajul d-lui Voiculescu devine colorat prin chipul în care e văzut. E ceva aici din arta icoanei pe sticlă ardelenești, la care petele de culoare sunt materia, și liniile configurative accidente ce se pot înlătura fără primejdia de a distruge zugrăveala. [...] Desigur, ca orice poet îndrăgostit de uneltele sale, poetul face uneori exerciții suplimentare, ce înăbușă linia esențială. Dar aceasta se întâmplă rar, și apoi sunt în opera lui Voiculescu
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
acesta, trupul nu mai este un simplu substrat al sufletului, ci întreaga noastră existență sufletească devine realitatea propriei noastre prezențe trupești. Lumea devine, în cazul acesta, un vast orizont al trupului nostru. Realitatea trupului nu se mai sfârșește la granițele configurative, anatomo-fiziologice, ale corpului nostru, ci acesta este integrat în lume (Umwelt) prin ascultare, vedere-privire, mirosire, palpare, mișcare, hrană, înmulțire. Sufletul, ca realitate a trupului este și realitatea unei strânse și permanente împletiri cu lumea. Locul nostru trupesc este, în același
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a viziunii”, „expresia sentimentului existenței în lume, a raporturilor originare pe care ființa le stabilește cu universul”. Pe lângă un câștig incontestabil în plan analitic, o asemenea perspectivă implică o mai bună sistematizare a componentelor textului literar, realizată prin teoria „nivelelor configurative ale imaginii”, expusă în volumul Configurații (1981). Pornind de la tripartiția materie/ configurație/ conținut din estetica germană, P. procedează la o ierarhizare a „straturilor” textului, similară celor propuse de Roman Ingarden sau de René Wellek, dar de un grad mai ridicat
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
acestei concepții constă, mai întâi, în reliefarea interdependenței nivelelor: „Pentru Borges, labirintul este, concomitent, tipar compozițional, temă și motiv emblematic” - scrie autoarea, relevând întreita ipostază a semnului literar, ca element semantic, referențial și autoreferențial deopotrivă. Apoi, identificarea celor șase „nivele configurative” constituie o modalitate plauzibilă de a motiva „validitatea lecturilor multiple aplicate unuia și aceluiași text literar”, în funcție de poziționarea sistemului critic pe un anumit nivel al operei. Pe de altă parte, ipoteza „modelului cosmologic” presupune o regândire a istoriei literare pe
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
exercitat de ele în stimularea dialogului oamenilor de știință pe această temă de incontestabilă complexitate au fost evocate succint în partea introductivă a prezentării de față. Este rațiunea pentru care, în această secțiune, atenția este concentrată asupra aspectelor de natură configurativă a celor trei colocvii consecutive organizate de Asociație într-un interval de trei ani. Conceperea secvențială a celor trei evenimente științifice marcante a avut drept reper orientativ crearea premiselor favorabile unor dezbateri aprofundate asupra unei probleme atât de vaste și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
recunoașterea implicită a sferelor de influență ale puterile dominante ale epocii.) ● Conceperea securității și cooperării europene ca un proces de la simplu la complex, presupunând rezolvarea graduală a tuturor problemelor adiacente și continuitatea eforturilor în vederea atingerii țelului final urmărit. ● Afirmarea elementelor configurative ale paradigmei securității comune, edificate prin contribuția și responsabilitatea tuturor țărilor participante, luându-se în considerare interesele tuturor țărilor europene pe temeiul egalității în drepturi și fără discriminări de orice natură. ● Recunoașterea generală a utilității convocării unei Conferințe pentru securitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
deopotrivă, imitația (...) literară 100. Așadar, deși nu subapreciază nicidecum ponderea construirii intrigii, a configurării, după propria sa expresie, în cadrul textului literar, pentru Ricoeur esențial rămâne caracterul de Ianus Bifrons al mimesis-ului: funcționalitatea acestuia din urmă este, pe de o parte, configurativă (intrinsecă reprezentării), pe de altă parte, mediatoare. Altfel spus, deși insistă asupra mimesis-ului privit ca ruptură, întrerupere, discontinuitate (coupure), Ricoeur ar vrea ca acesta să reprezinte și un element de continuitate, de legătură cu lumea. Tocmai în acest scop, filosoful
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acest sens, funcția simbolică a unei absențe: altfel spus, ea este o funcție activă, tipic umană, care constă în a lăsa absente lucrurile ca atare (...) și în a le prezenta, totodată, la distanță, intermediate și modelate printr-o funcție schematică, configurativă, de punere în formă, de interarticulare și de sinteză a conținutului pe care Cassirer o numește cu un termen general „formă”128. Tot ca alternativă la hegemonia modelului semantico-sintactic în abordarea mimesis-ului (și, implicit, la aporia prezenței-absențe), Giovanni Bottiroli remarca
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
neizbutit în versurile poeților admirați chiar de ea însăși: Nichita Stănescu, Nina Cassian, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu. Strădania de-a stabili notele individualizante ale producției fiecărui poet e însoțită de cea de încadrare a poetului într-o serie configurativă, de semnalare a ceea ce îl apropie, sub vreun aspect, de alții, a ceea ce el datorează marilor creatori autohtoni și străini, curentelor literare. În carte abundă nume nu doar de scriitori, ci și de filozofi, compozitori, pictori. Unele dintre asocierile propuse
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mai pur. Prin ermetism trebuie să înțelegem instruirea în semne, cu care să cunoaștem "frumosul" și "adevărurile esențiale". Unii termeni matematici devin metafore (Grup), eul liric fiind interesat de "gestul închis", care să rezume "atâtea clăile de fire stângi", curbele configurative ale spațiului. Astfel, poezia ajunge la cunoaștere de sine, "aproape de punctul de a nu se exprima decât pe sine". TEME POETICE : 1. Renunțarea la contemplația abstractă a naturii în favoarea trăirii profunde a vieții în conștiință. Poetul evocă antichitatea greacă din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
neputincioși lăsați acasă. Psihosociologia emigrantului descrisă în cărți cu câteva decenii în urmă a devenit realitate dură-duioasă pentru milioane de români și "metișii" apăruți odată cu creșterea numărului și varietăților căsătoriilor și înrudirilor mixte. Globalitatea acestor fenomene constituie o altă caracteristică configurativă a începutului de nou mileniu. Probabil se vor produce și la noi mutații ale speciei mai ample față de cele produse cu jumătate de mileniu în urmă, când s-a descoperit Lumea Nouă. România, ca țară de destinație, are între 60
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
normale în relațiile internaționale. Starea de anarhie este considerată ca un factor ce predispune statele la implicarea în război, la fel cum nu există nimic ce poate opri izbucnirea războaielor. Violența nu este constitutivă în astfel de relatări, ci este "configurativă", sau "pozițională" (Ruggie 1993: 162-3). Structura ontologică a statelor este considerată ca precedentă recurgerii la violență. Violența nu face decât să modifice configurația teritorială, sau este un instrument pentru manevre strategice și de putere politică în distribuția și ierarhia puterii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lui Velea nu-i alta decât cea descrisă de Gârleanu, Brătescu-Voinești, Demetrius, Bassarabescu, Dunăreanu, Cazaban, dar, în loc să-i fie surprinse comportamentele tipice, îi sunt pândite cele ieșite din obișnuit, acelea ce contrariază simțul normalității. Diferă de altminteri și condițiile obiective configurative ale psihicului, factorii modelatori ai vieții sufletești. DUMITRU MICU SCRIERI: Poarta, pref. Mihail Petroveanu, București, 1960; Opt povestiri, București, 1963; Paznic la armonii, București, 1965; Zbor jos, București, 1968; Cutia cu greieri, București, 1970; În război un pogon cu flori
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
și a secvențelor didactice: 1. integrarea fiecărei activități într-un proces și deci renunțarea la abordarea abruptă insulară a noilor cunoștințe și 2. explicitarea strategiilor de predare-învățare și justificarea lor.” (2003: 45), în raport cu „etapele lecției tradiționale”. sînt propuse „trei tipare configurative” ce își propun explicitarea și justificarea procesului de învățare, pentru contracararea „modelului tradițional care trădează întregurile și privilegiază rezultatele punctuale”. (2003: 46). Este vorba de modelele „învățării directe sau explicite” J. Giasson, 1991; Știu - Doresc să știu - Am învățat” D.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]