1,086 matches
-
Ghraib în Irak,- soldați care aveau un strict cod al tăcerii și apărării reciproce. Să revenim la medicii noștri. La cel dovediți că au tăcut, că au tolerat sau încurajat intolerabilul. Cei care s-au adaptat, din frică sau pur conformism, normelor de grup. La Ion Lascăr, la Oprescu, la Monica Pop, la doamna doctor Laura Constantinescu, șefa de la ATI, Spitalul de Urgență Sf. Pantelimon, la cei care făceau teste pe pacienți neștiutori. „Semințele nebuniei pot fi plantate în curtea oricui
„În primul rând să nu faci rău!” Despre degenerarea morală a medicilor care dictează „cine merită” să trăiască și cine să moară by https://republica.ro/zin-primul-rand-sa-nu-faci-rau-despre-degenerarea-morala-a-medicilor-care-dicteaza-zcine-merita-sa-traiasca [Corola-blog/BlogPost/339026_a_340355]
-
iar ființa ei este teandrică, misiunea ei fiind una celestă. Ea nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice, înlăturând astfel, orice bănuială ori suspiciune cu privire la favorizarea și
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
de oameni pe jumătate resemnați, pe jumătate adormiți, căzuți în capcana celor mai felurite emoții și aspirații, devin irascibili și frustrați. Liberi să își construiască viața după bunul plac, unii se împiedică de propriile posibilități și își macină individualitatea în conformismul social, alții, despuiați de țelurile pe care și le atribuiau odinioară, obosiți să tot încerce, se diluează ca cerneala în apă în mulțimea celor cărora societatea le reduce personalitatea la mărimea unei particule minuscule. Scurgerea monotonă și invizibilă a anilor
Femeia din fața blocului. Pornim în viață idealiști și sfârșim cinici by https://republica.ro/femeia-din-fata-blocului-pornim-in-viata-idealisti-si-sfarsim-cinici [Corola-blog/BlogPost/338326_a_339655]
-
câteva dintre pistele de urmărit în cartea lui Thomas Molnar, consecințele problemelor abordate fiind vizibile în toată lumea. Corectitudinea politică este un pat al lui Procust, o formulă pe care chiar noi înșine o perpetuăm din lipsă de discernământ, pe fondul conformismului consumerist. Modelul deformat devine astfel modelul deformant. Germenii acestor tare se găsesc încă de la început în modelul democratic: însăși suveranitatea populară duce la existența grupurilor de presiune, pentru că, e clar, nu toți pot conduce; când statul e adus deliberat la
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1494330551.html [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
slăbiciune, afirmă Tocqueville, exaltarea societății civile devine agitație monotonă; sistemul deciziilor luate de majoritate descurajează apariția oamenilor de anvergură; sterilitatea intelectuală într-o lume axată doar pe afaceri - omul nu e niciodată invitat să se detașeze de pragmatic, de unde rezultă conformism moral, spiritual, cultural, pe scurt, mediocritate. După anul 1968 este înlocuit un conformism cu altul: înainte sintagma dominantă era „ordine și securitateˮ, acum obsesia se oprește asupra aventurii simțurilor, urmează era petrecerii planetare. Stilul democratic mai degrabă va degrada oamenii
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1494330551.html [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
majoritate descurajează apariția oamenilor de anvergură; sterilitatea intelectuală într-o lume axată doar pe afaceri - omul nu e niciodată invitat să se detașeze de pragmatic, de unde rezultă conformism moral, spiritual, cultural, pe scurt, mediocritate. După anul 1968 este înlocuit un conformism cu altul: înainte sintagma dominantă era „ordine și securitateˮ, acum obsesia se oprește asupra aventurii simțurilor, urmează era petrecerii planetare. Stilul democratic mai degrabă va degrada oamenii decât să-i facă să sufere. La pierderea simțului critic contribuie chipul dublul
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1494330551.html [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
Asociației de părinți, agentul de poliție, într-un cuvânt cineva care e nimeni dar e toată lumea, un cineva anonim dat omniprezent, întotdeauna, un cineva încă de la început interiorizat ca o a doua natură. După modelul ideologiei marxiste, care dorește un conformism tot mai pronunțat, ideal care își trage dinamismul din faptul că niciodată nu poate fi îndeplinit în întregime, ideologia americană solicită, e drept că mult mai amabil, ca în fiecare zi să fii un mai bun american, un mai bun
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1494330551.html [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
o stradă cu două infinituri (unul înainte și altul înapoi), biroul șerifului, poșta și barul. Marile orașe de astăzi din SUA păstrează ceva din această organizare a spațiului; cele mai importante clădiri sunt cele comerciale, mall-urile, băncile, clădirile bursei. Conformismul este doar o urmare a lipsei reperelor tari. Tocqueville însuși a observat uniformitatea monotonă, însoțită de agitația ce încearcă să o depășească (sau să o mascheze) pe prima, fără să poată aduce cu adevărat ceva nou. La început, conformismul a
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1494330551.html [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
bursei. Conformismul este doar o urmare a lipsei reperelor tari. Tocqueville însuși a observat uniformitatea monotonă, însoțită de agitația ce încearcă să o depășească (sau să o mascheze) pe prima, fără să poată aduce cu adevărat ceva nou. La început, conformismul a avut ca principală sursă societatea atotputernică, apoi creșterea accentuată a rolului președintelui, iar în prezent, o atotputernică birocrație care înghite orice personalitate. Poate de aceea ideologiile comunistă și americană seamănă foarte mult: „(...) descoperim [în discursul din 1976 al doamnei
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1494330551.html [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
iar ființa ei este teandrică, misiunea ei fiind una celestă. Ea nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice, înlăturând astfel, orice bănuială ori suspiciune cu privire la favorizarea și
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_caracterul_istoric_al_bisericii_si_statului_.html [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
iar ființa ei este teandrică, misiunea ei fiind una celestă. Ea nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice, înlăturând astfel, orice bănuială ori suspiciune cu privire la favorizarea și
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB by http://confluente.ro/Cateva_puncte_de_vedere_cu_pr_stelian_gombos_1370257898.html [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
până la 1881), și 3-perioada elaborării unei „noi”filosofii impregnate de viziunea profetică a filosofului (până la sfârșitul lui 1888). Dincolo de latitudinea capricioasă a paradoxurilor și aforismelor proteice, gândirea lui Nietzsche, în esența și configurația ei intimă, ascunde disponibilități aparent nebănuite de conformism, de blândă regrupare a motivațiilor în jurul unor noi centre de autoritate după ce, cu obstinație, le contestase, rând pe rând, pe cele dinaintea sa. Acest joc al contrastelor își face prezența printr-un ritm constant în opera sa. În prima perioadă
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nietzsche_intre_rasaritul_zeilor_si_amurgul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
iar ființa ei este teandrică, misiunea ei fiind una celestă. Ea nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice, înlăturând astfel, orice bănuială ori suspiciune cu privire la favorizarea și
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_ioan_codorean_stelian_gombos_1364820729.html [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
iar ființa ei este teandrică, misiunea ei este una celestă. Ea nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice, înlăturând astfel, orice bănuială ori suspiciune cu privire la favorizarea și
RELATIA DINTRE STAT SI BISERICA IN CONTEXT EUROPEAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Relatia_dintre_stat_si_biserica_in_context_european.html [Corola-blog/BlogPost/349152_a_350481]
-
nu poate fi măsurată, ci poate fi doar simțită și trăită. Nu este vorba de o organizare cronologică sau după un criteriu al apartenenței la un anumit curent! Nu! Poetul demonstrează, astfel, că poezia există și respiră frumos dincolo de barierele conformismului, dincolo de convențiile raționale. Abandonând toate aceste lucruri, poezia devine pură libertate, pătrundere în noi înșine și depășire a imediatului. Motivul poetic se construiește ca un dialog: mai întâi, se citează textul ce îl declanșează, apoi, se dă răspunsul. De cele mai multe
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
colivia clipei din suflet se deșiră puterea rătăcirii care-n pustiu se-așează din schimnicia minții la jug mi se înșiră iubirea și dorința care sfios veghează trăiesc în adâncimea delirului terestru mă-nlănțuie amarul nepotolit de sete mă-ngroapă conformismul unui destin ecvestru m-ascund în dependințe cu viziuni secrete pe aripi de iluzii exploatez trecutul cu sabia în lupte se războiesc motive care la poarta urii adapă neștiutul când timpul își răsfață pornirile lascive în criza cu vedenii o
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1406189436.html [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
vitează?// Sub candelă buzele tale arse pentru cine cuvântă,/ Măicuță suavă și sfântă?/ După tata, după feciori, după nepoți,/ După care din toți? (Ion Paragină, „Mama”, p. 454). Un alt motiv de tristețe, care înmulțește suferința întemnițaților este lașitatea și conformismul celor „liberi”, fiind prin aceasta complici la realizarea nedreptății: Lângă zidul cetății aștepta gloată multă./ Unii ne-au dus crucile,/ Atunci când nu le-am mai putut duce./ Mai târziu tot ei ne-au bătut piroanele/ Și ne-au ajutat să
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
face cruci pana in pamant. Pentru toate astea ar trebui felicitat. Acum ia partea homosexualilor, desi probabil nu e pederast. Dar chiar dacă ar fi, pentru mine esențial nu este asta, ci că în persoana lui a apărut un adversar al conformismului ce ne sufocă. Dar mai șunt idei înșurubate în creiere ce trebuie contestate. Atunci cand “intelighenția” se încolonează în apărarea lui Traian Băsescu (după ce aceleași persoane, în frunte cu Liiceanu și Patapievici, mărșăluiseră în august 2000 în centrul Capitalei pentru a
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
vostru, da’ chiar așa..e bătător la ochi cleo Nu văd nimic non-conformist în a fi tanar, educat și de stanga. Chiar din contră.. Consider mai periculos pretinsul nonconformism al celor de aceeasi varsta și educație ca mine, decat “cinstitul” conformism al celorlalți. Mutăm conflictul între generații sau clase în interiorul acestora. Ineficient... DB, acest neostoit izvoditor de teze execrabile altoite pe polemici răscoapte, se gîndește că, după ce-a dezgropat marxismul și-a înhumat în locul lui, Crăciunul, n-ar putea să
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
revigorare a Ortodoxiei, mișcare ce a apărut în secolul trecut și se menține până azi, și care se vede în fața unui creștinism în căutare de autodefinire, căutare de multe ori zbuciumată de mici revolte inter-religioase de gen: excomunicări, inadvertențe, ne-conformism etc., uneori politicul axat pe orientări diferite de preocupările ecleziale fructificând aceste scăpări teologice. Dar frumusețea, așa cum s-a sugerat mai sus, nu este automutilare spirituală, căci nu orice suferință este mântuitoare. Unele suferințe se cer poate chiar evitate și
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
că are ce mânca, haine de îmbrăcat și abonament gratuit pe RATB. Nu caut o școală în care copilul meu să fie pus învețe comentarii și formule și din care să iasă lipsit de gândire critică și tras la matrița conformismului social care a produs atâta apatie și absenteism la vot în ultimii 27 de ani. Soțul meu și cu mine ne-am hotărât, în urmă cu patru ani, când a apărut Erica în viața noastră, că vom crește altceva: un
În Piață nu vin cu fiica mea by https://republica.ro/in-piata-nu-vin-cu-fiica-mea [Corola-blog/BlogPost/338139_a_339468]
-
știință (până la 1881) •� perioadă elaborării unei „noi” filosofii impregnate de viziunea profetica a filosofului (până la sfârșitul lui 1888) Dincolo de latitudinea capricioasa a paradoxurilor și aforismelor proteice, gândirea lui Nietzsche, în esență și configurația ei intimă, ascunde disponibilități aparent nebănuite de conformism, de blândă regrupare a motivațiilor în jurul unor noi centre de autoritate după ce, cu obstinație, le contestase, rând pe rând, pe cele dinaintea să. Acest joc al contrastelor își face prezenta printr-un ritm constant în opera să. În primă perioadă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_sasea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
caldă vreme de o săptămână pe an, spiritualitatea noastră nu depășește nivelul unor cărți stupiduțe de dezvoltare personală, vorbirea noastră nu depășește pragul unor stereotipuri vecine cu analfabetismul, umorul nostru nu depășește ieșirea din grotă, educația noastră nu depășește senilitatea conformismului. În schimb, suntem gata să condamnăm orice nu ni se pare util, orice nu ni se pare vandabil, orice nu ne satisface rapid și pe deasupra. Ne răfuim cu voluptate cu tot ce e dificil, serios și rar. Nu știu ce experiență ar
Elogiul maidanelor by https://republica.ro/elogiul-maidanelor [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
situată în județul Maramureș. Cum s-a acomodat un regățean get-beget cu oamenii din Țara Oașului? Ce amintiri vă leagă de aceea perioadă? Acomodarea nu a fost prea ușoară. Vorbă lui Țuțea „de multe ori, adaptarea la împrejurări se cheamă conformism și conformismul se deosebește de ploșniță doar prin aceea că ea n-are rațiune”. Obiceiurile, dar mai ales faptul că oșanul căruia îi făceam vizite la domiciliu, ca diriginte al feciorului său, ne obliga să bem o horincă-două-trei și să
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
județul Maramureș. Cum s-a acomodat un regățean get-beget cu oamenii din Țara Oașului? Ce amintiri vă leagă de aceea perioadă? Acomodarea nu a fost prea ușoară. Vorbă lui Țuțea „de multe ori, adaptarea la împrejurări se cheamă conformism și conformismul se deosebește de ploșniță doar prin aceea că ea n-are rațiune”. Obiceiurile, dar mai ales faptul că oșanul căruia îi făceam vizite la domiciliu, ca diriginte al feciorului său, ne obliga să bem o horincă-două-trei și să mâncăm slană
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]