52 matches
-
publicase o cronică acut negativă și absolut tembelă! -, iar, țin minte, propunerea pe care o făceam noului șef al ideologiei și culturii era să înceapă cu schimbarea profilului primei pagini a publicațiilor literare. „Să nu mai scrie editoriale anoste și conformiste un Cicerone Teodorescu sau Aurel Baranga, ci... Matei Călinescu și alții ce apără valoarea estetică, fără de care politicul cade iremediabil în dogmatism...” Am tăcut, toată lumea a întors capul spre întunecatul și amenințătorul personaj și acesta a spus uscat: - Luați cuvântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
totodată, încă de la această vîrstă fragedă, la mai multe evenimente ale familiei care, într-un anumit fel, constituie sau pregătesc experiențe radicale. Cînd Ștefan avea doar doi ani, tatăl său demisionează din armată, semn că nu era chiar o fire conformista, iar în 1873 soții Luchian și cei doi copii se mută în București, pe strada Popa Soare, în casa pe care Elenă o primise că zestre. În acest timp lumea se mișcă, iar artele românești fac și ele pași importanți
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
prea burghez! Nu-și putea tăgădui obârșia și nu putea să excludă din sufletul lui adevărul că și lumea burgheză poate să mai aibă calități, sau poate, uneori, să mai aibă dreptate". Sadoveanu e surprins într-una din ipostazele lui conformiste: "Nenea Mihai e grav, umflat și plictisit. I-am spus ŤChristos a înviat!ť Mi-a răspuns ŤNorocť". în schimb, Iorgu Iordan îi apare ca ateu convins și comunist dogmatic, intolerant, apostrofându-l pe Galaction cu ocazia discursului de recepție
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
o "stare de a fi", "un fel de-a fi în lume", sub egida maximei disponibilități de receptivitate față de "misterul universal". Dînd o replică tăioasă "gîndirii exacte și prețioase", pentru a-l cita pe Ilarie Voronca, altfel spus mentalității pozitiviste, conformiste, filistine, autorul Athanorului percepe universul în chip novalisian, precum o Carte cu un alfabet enigmatic, hieroglific, ca pe o "pădure de simboluri", spre a ne rosti ca autorul Florilor Răului, în care putem pătrunde prin "munca" rimbaldiană ce ne îngăduie
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
într-o cronică la volumul lui Sergiu Pavel Dan, intitulat Fiul craiului și spinul, opinia acestui critic potrivit căreia Cezar Petrescu este, la ora actuală, un nedreptățit, în baza "condamnării călinesciene", care ar fi sunat "că o sentință fatală": "Spaimă conformista, esențial snoaba, de a nu trădă cumva slăbiciuni desuete față de un scriitor contestat, în numele unor pretinse exigente estetice, de către înaltele foruri ale istoriei literare, a cuprins rînd pe rînd sintezele și cursurile universitare, proiectele editoriale serioase (edițiile critice), programele școlare
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
Ion Simuț Avem o dilemă: cum să numim astăzi mai potrivit exigențele ideologice conformiste impuse artei în perioada comunistă? În etape diferite, din 1948 până în 1989, s-au folosit ambii termeni. După 1989, în dezbaterile critice, există cel puțin două opțiuni clare. Sanda Cordoș, într-un articol publicat inițial în "Apostrof", nr. 7-8 din
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
este unul de scarabeu. Cum menționează simbologii, scarabeul are, în descendență mitică mayașă, substanță și sens telurice. Romanul, de reorientare realist-naturalistă, al regresiunii umane, al vârstelor de criză biologică și psihologică, articulat cu abilitate narativă și fervoare reflexivă, adoptă o conformistă și înșelătoare înțelegere a istoriei și a umanului.
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
unui scriitor creștin cu autoritate precum Hilarius de Pictavium, frecventarea literaturii apocrife; toate acestea îndreptățesc constatarea că acuzația de maniheism și gnosticism adusă lui este exagerată („il n’est ni ma nichéen, ni gnostique, ni encratite..., mais un catholique non conformiste” - p. 133), afinitățile concepției sale teologice cu devianțele amintite explicându-se prin substratul platonician comun (p. 144). Juliette Prudhomme dedică studiul său criticii făcute poeților profani în poezia sa de Grigore de Nazianzus - unul dintre cei mai înfeudați Părinți ai
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Butnaru, dar și suplimentul revistei, unde sunt publicate texte ale participanților la Ediția a IV-a a Festivalului Primăvara Europeană a Poeților, desfășurat recent la Chișinău, ca și ancheta revistei intitulată Europenizarea prin cultură, ce conține puncte de vedere deloc conformiste și care e așezată sub un motto bine ales: Câtă cultură - atâta libertate. Este de reținut acest adevăr, cum este de reținut și efortul colegilor noștri din Basarabia de a face o publicație culturală de calitate, sincronizată cu literatura română
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]
-
astfel, marcaje prin care o realitate sumbră și batjocoritoare semnalizează câte unui personaj ingenuu raportul de forță, menghina istorică în care ar trebui să-și ducă, strivită, existența. Numai că personajele predilecte ale Marianei Marin (poeta etern-adolescentă, refuzând încăpățânată "maturizarea" conformistă; ori Anne Frank, copila găsindu-și sfârșitul în lagărul de la Bergen-Belsen) nu sunt maleabile și bune conductoare ale imperativelor zilei, ci materiale umane realmente refractare. Linia curbă a flexibilității convingerilor și a mlădierii comportamentale nu apare, aici, nici măcar din neatenția
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
astfel de verigă. În fața surghiunului lor paradigmatic în orașul-lumină, se închină respectuos și exilul intern, vădit complementar, căruia îi aparține și subsemnatul. *** Scrisul lui Virgil Ierunca constituie un excelent antidot la postura nu neapărat propagandistică și truculentă, dar măcar demisionară, conformistă, lașă a unora din comentatorii noștri de literatură. Îi avem în vedere pe cei ce exprimă principii "curajoase" pe care însă nu le pun în practică (în analiză) niciodată. Pe cei ce "recunosc" necesitatea revizuirilor la modul pur teoretic, rămînînd
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
colecției este levitația așa că am vrut să o prezint undeva sus. Turnul Effel este cel mai înalt“, și-a explicat motivul alegerii acestei locații pentru show designerul Fatima Lopes. Creatoarea a folosit pentru această colecție culori tari, iar croielile non conformiste au dominat prezentarea. Artista speră ca astfel să le insufle privitorilor optimism și energie - într-o perioadă de tulburări economice, transmite . „Cred că toată lumea e speriată. De aceea cred că industria modei are datoria de a face artă de calitate
Defilare în Turnul Eiffel, la Săptămâna Modei de la Paris - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68853_a_70178]
-
cunoașterii actuale, încearcă să regăsească ceva din sâmburele peren al gândirii tradiționale (așadar esoterice). Fapte istorice pe care ne-am obișnuit să le consideră m unanim cunoscute capătă astfel, în lectura acestei cercetătoare, atât de dezinhibate și atât de puțin conformiste, aspecte dintre cele mai incitante, obligându-ne să reflectăm asupra lor și - chiar dacă nu împărtășim întotdeauna punctul de vedere al autoarei - să le examinăm critic. Căci, din perspectiva Mioarei Cremene, întrebările sunt mai importante decât răspunsurile, ipotezele - decât certitudinile („Prefer
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
un laitmotiv al scrierilor lui Nicolaus Sombart, inclusiv în ultima sa carte. Autorul pornește pe urmele mamei în România și participă cu acest prilej, în calitate de invitat, la un congres de viitorologie, în 1972. Însoțit de o amică frumoasă, dar prea conformistă în raport cu propriile sale exigențe, se străduiește din răsputeri s-o convertească la deliciile "altruiste" ale unui "ménage a trois". Călătoria este nu doar erotică, ci deopotrivă identitară și inițiatică: Sombart descoperă un "secret de familie", dramatica împrejurare care a deter-minat-o
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
În acest context, criticul disociază între filmul de propagandă, construit în acest scop, și filmul care servește propagandei, punând în joc o viziune ulterior apropriată și speculată în scop propagandistic, între motivația revoluționară, utopistă a regizorilor ruși și cea mercantilă, conformistă a regizorilor români. Al treilea palier vizează analiza filmului românesc urmând o selecție reprezentativă care include atât capodoperele filmografiei românești în perioada comunistă, cele câteva, cât și filme de duzină. Criticul identifică acele filme care fac acordul cu ideologia și
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
portrete din aceeași categorie, cînd mai larg și mai calm, Lydia, 1992, dar în descendența certă a impresionismului rodinian. Aceste două momente majore ale sculpturii europene, care încununează și închid un parcurs de două mii de ani, clasice, fără a fi conformiste, dar și moderne, fără a fi disolutive, reprezintă, în mod cert, vîrsta formală și stilistică a statuarului pe care Doina Lie o acceptă nu ca pe un episod istoric, ci ca pe o victorie permanentă a tridimensionalului. Cum tot în
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
De ce este literatura germană atît de conformistă? Fiindcă în școlile unde filologia se află încă în centrul preocupărilor domnește un aer de vădită resemnare. Cel puțin acesta e răspunsul pe care îl dă scriitorul Florian Kessler (în vîrstă de 32 de ani) în numărul din 23 ianurie
Pepiniera scrisului în declin () [Corola-journal/Journalistic/2843_a_4168]
-
autonomiei în independența a fost însă ratată. Eliberarea de comunism a avut un efect neașteptat: elitele intelectuale au devenit partizane, libertatea de gîndire s-a prefăcut în militantism propagandistic, discernămîntul a fost surclasat de adeziuni oportuniste în ordine politică și conformiste în ordine intelectuală. Departe de a fi stupida, înapoiata, "bolnavă de comunism", societatea și-a pierdut încrederea în cei pînă atunci atît de prețuiți, și-a retras interesul în ei, i-a marginalizat. Cum să crezi, cum să mai crezi
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
omogene”, Ramaut-Chevassus, op. cit., pp. 62-63. footnote>, integru, fără „fisuri” și „inegalități”, un stil care, pe întreaga desfășurare a vieții compozitorului, și-a păstrat un nivel constant al consistenței structurale, expresive, valorice. Fără abateri, alegerile făcute fiind de natură mai degrabă „conformistă” (la nivelul genurilor abordate), însă investite cu un indescriptibil și „inevaluabil” spor de creativitate, ingeniozitate și fantezie, la nivelul concepției structurale și expresive deopotrivă. Această formulare o putem explica și prin caracterul sintetic pe care îl deține creația lui Bach
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de mine și vreau să-mi vor besc, m-am dus și m-am privit în oglinda de la baie. Din oglindă mă privea înapoi cel mai confor mist bărbat din lume. Păr negru, ochi negri, gura... habar n-am cum (conformistă, probabil), nasul... Dar n-am mai putut să mă privesc prea mult în ochi. Situația era intolerabilă și trebuia rezolvată rapid. M-am repezit la computer și-am deschis iar micul program. „De-acum, între noi doi!“, i-am strigat
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
F. Brunea” (direcția de scenă — Sandu Eliad, plastica — M. Iancu, muzica — H. Schwartzman, dansurile — D. Constant, regia — Felix Florian). Costumele realizate de Marcel Iancu vădeau un interes special pentru Commedia dell'Arte. I s-ar putea reproșa manifestării o anume (conformistă?) lipsă de imaginație insurgentă. Oricum, din rîndul participanților nu au lipsit nemulțumirile, mergînd pînă la disidențe interne. Ele vor fi precipitat - deși nu pare, să fi fost singura cauză - ruptura dintre grupul Contimporanul și grupul Integral. Un comentariu redacțional acid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în Scoția au fost 800 de victime. Acest enunț trebuie completat cu postulatul: "Scoțienii sînt avari" (altfel el riscă să fie ininteligibil). În coliziunea scripturilor (supra scriptul operației, al călătoriei cu autobuzul etc.) și mai ales în inducerea lecturii non conformiste, rolul preponderent îl joacă indicii semiotici: *lingvistici (supra "X este taciturn", polisemantismul verbului "a bate" etc.); * enciclopedici (stereotipurile asociate grupurilor etnice, sexelor etc.); * pragmatici (rupturile de determinism cauzal acțional și/sau verbal infra ix): ix) " Pentru a testa dacă nebunii
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fi totodată cartea unui cercetător înfuriat. Va fi străină de reverență și de limba de lemn. Într-adevăr, atâtea prostii s-au adunat pe acest subiect, în Franța și în alte părți: prostii de "dreapta" și negări de "stânga", simplificări conformiste și exagerări bine țintite spre alegători. Cartea de față este și una bazată pe experiențe și cercetări în numeroase țări din Europa, Africa, America de Nord sau America Latină în care autorul tocmai a petrecut aproape un an: nu se va limita la
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
morală tăcerii, Pariziana refuză să se limiteze la rolul ornamental recunoscut de societate, ea are o viziune dinamică, ea inventează propriile scenarii. Pariziana se străduie să iasă din plictis și din cotidian, ea este unicat într-o lume banală și conformista. Îi repugna monotonia și uniformitatea. Prin modul în care își concepe existența, Pariziana dezvăluie noi dimensiuni ale personajului emancipat. Ea transforma totul în spectacol, mise en scène, joc, mască, deghizare, căutând cu disperare să se sustragă monotoniei apăsătoare a vieții
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
prin reflecțiile lui Zola172. El cere democratizarea eroilor, prezentarea claselor noi, apropierea teatrului de viață, reprezentarea vieții fără artificii și limitări. El refuză tipul spectacolului tradițional că reprezentare accentuat teatrală. Decalajul dintre literatura și teatru se manifestă plenar în atitudinea conformista pe care și-o asumă teatrul în susținerea fundamentului burghez al societății: daca teatrul se limitează la poetizarea moralei burgheze, în române se procedează la o critică necruțătoare. Dramaturgii se limitează la conflicte înguste de dragoste, de onoare, de bani
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]