12,271 matches
-
lucrurilor pe care vreau să le discut aici, toate acestea sunt secundare. Ce mă interesează e statutul proprietății. Mai precis, dacă vocabula ,garantează", din Constituția României, are vreun conținut sau e, pur și simplu, o vorbă goală, aruncată în focul confruntărilor politice. În fine, dacă există formule juridice prin care statul chiar face ceea ce spune. Adică cum, ce și cui garantează. Las deoparte faptul că legea, modificată cam pe jumătate, continuă să se refere la ,avutul obștesc", adică la proprietatea care
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
deschiderilor. Distincția dintre poezia fotografică și cea cinematică (p. 47) solicită apelul la vorticismul lui Ezra Pound. Relația comparativă Blake-Novalis merită extinsă. Viziunea onirică, cu sau fără ancorări în Jung, ar putea conduce până la Dimov. Profetismul și ocultismul impun o confruntare mai stăruitoare cu esteticul atunci când e vorba de literatură. Caracterul elaborat al viziunii estetice vine oare în contradicție cu caracterul spontan, natural, atât de des subliniat de exeget, al viziunii profetice, religioase, onirice, maladive sau narcotice? Nu este oare dicteul
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
Pentru că, nu-i așa, fiecare ,aleargă pe culoarul lui", cum frumos se spune despre arta singuratică a scrisului. Perfect adevărat. Numai că, în prea multe cazuri, alergăm pe culoare ce se înfundă în deșertul delirurilor verbale și-al modelor revolute. Confruntarea cu Mario Vargas Llosa ar fi avut și rolul de a percepe cu propriile simțuri cum gândește, cum respiră, cum se mișcă un mare artist. Probabil că ar fi rezultat și niscaiva concluzii deprimante pentru scriitorul român: că ne aflăm
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
Dragomir subliniază: curajul. Acest lucru înseamnă că, de regulă, noi ne fofilăm în fața spuselor lui Caragiale, că ne ferim să auzim înțelesul vorbelor sale, că reprimăm ceea ce e acolo afirmat ca atare. Acest curaj de care vorbește Dragomir este curajul confruntării, al adevărului, al fățișului. Oricum, cu Scrisoarea pierdută, Dragomir ne surprinde prin alegerea lui, încă și mai mult decât ne poate surprinde Noica (cu basmele) sau Heidegger (cu fabula), măcar pentru că aceștia din urmă aveau de partea lor arhaicul sedimentat
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
nu prin rezolvările la care rămâne să aspire pe mai departe. Dialogul sau polemica dintre I. B. Lefter și H.-R. Patapievici pe tema raportului dintre modernitate și postmodernitate sau dintre modernism și postemodernism sunt inevitabile, necesare și profitabile pentru confruntările actuale de idei. E oare chiar așa de mare distanța între un ,modern tulburat" și un postmodern?
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
aceeași problematică, dezvoltând-o, adâncind-o, plasând-o în contexte din ce în ce mai largi" (p. 6-7). E o critică de campanie, angajată hotărât într-o bătălie culturală, fără un echipament bibliografic prea încărcat, dar suficient de bine informată pentru a face față confruntărilor. Dintre optzeciști, Ion Bogdan Lefter era cel mai bine pregătit și cel mai bine plasat pentru o critică de direcție în sensul postmodernismului. Contribuția sa la ,dosarul" acestei bătălii e considerabilă, nu doar în faza de pionierat a anilor ´80
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
românesc în cartea sa apărută în 1999, însă nu am întâlnit nici o referință demnă de luat în seamă. Dacă exegetul a decis să nu intervină în articolele sale cu nici un fel de actualizare bibliografică, nu înțeleg de ce nu-și duce confruntările până la capăt. E un reproș, izvorât dintr-o insatisfacție. Dar asta rezultă din faptul că Ion Bogdan Lefter nu ne dă un studiu închegat și impecabil articulat despre postmodernism, ci preparativele lui. Are față de sine un exagerat respect documentar. În
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
tematic dedicat acestui număr recomandăm articolul semnat de Alexandru Muraru. Pe parcursul studiului, autorul și-a propus să aducă în atenția cititorilor raporturile regelui cu puterile Vestice și atitudinea față de parcursul României după 1989, soarta Basarabiei că o consecință directă a confruntării Est-Vest, precum și ponderea actului de la 23 August 1944 în reconfigurarea memoriala postrevoluționara în cadrul clivajului Est-Vest. Note 1 W.Benjamin, Îl dramă del barocco tedesco, trad. it. Torino, Einaudi, 1971, pp. 8-9. 2 Ibidem. 3 Vezi, R. Ernst Curtius, Letteratura europea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de fapt non-opțiunea, factorilor de decizie de la Kiev în privința semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană ca urmare a presiunilor exercitate de Federația Rusă pentru respingerea acordului și alăturarea la inițiativa rusească a Uniunii Eurasiatice 9 a declanșat o spirală a confruntărilor care s-a încheiat cu o catastrofă politică internă în Ucraina și cu un cataclism geo-politic la scară europeană. Căderea regimului Ianukovici după reprimarea protestelor și după confruntările violente din capitală Ucrainei, invazia și anexarea Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la inițiativa rusească a Uniunii Eurasiatice 9 a declanșat o spirală a confruntărilor care s-a încheiat cu o catastrofă politică internă în Ucraina și cu un cataclism geo-politic la scară europeană. Căderea regimului Ianukovici după reprimarea protestelor și după confruntările violente din capitală Ucrainei, invazia și anexarea Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și secesionismul unora din regiunilor ucrainene răsăritene au relevat o strategie rusă de a apăra anumite linii roșii în zona de inteferență cu Uniunea Europeană și de a răspunde
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
proiectului de europenizare a vecinilor săi din străinătatea apropiată vestică și caucaziana 10. De la criza din Ucraina la summit-ul de la Riga - începutul refluxului european? Puși în fața unei strategii inovatoare și eficace a Federației Ruse în materie de derulare a confruntărilor cu vecinii săi și cu competitorii occidentali, prin așa numitul război hibrid 11, Uniunea Europeană și partenerii săi din Europa de Est au reacționat prin instrumentele clasice și previzibile, diplomatice sau eco-nomice, oarecum ineficiente pe termen scurt și mediu în raport cu ineditele operații hibride
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din aceste regiuni. Aceste sancțiuni europene, sprijinite de aliații transatlantici și de cei din alte părți ale globului (Australia, Japonia, Noua Zeelandă), inițial simbolice, au fost urmate de acțiunile de retorsiune ale Federației Ruse și au dus la o spirală a confruntării comerciale și economice în care au fost implicate și noile semnatare ale Acordurilor de Asociere din vecinătatea răsăriteana a Uniunii care și-au văzut blocate exporturile către piața rusă. Însă, în ciuda unui meritoriu consens european referitor la sancționarea mai severă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Aceste sisteme, ca putere și efect, este posibil să depășească chiar și armă nucleară, întrucat folosesc nu o energie generată de o explozie, ci însăși energia Terrei sau pe cea a Universului. Reactivarea unei străvechi fălii De-a lungul timpurilor, confruntarea Est-Vest - în esență ei, o confruntare cu scop geopolitic și cu efect geostrategic - s-a derulat mai ales pentru generarea și consolidarea unui nucleu geopolitic și, deopotrivă, geostrategic, denumit de Halford J. Mackinder 1 heartland, un fel de inimă comună
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
este posibil să depășească chiar și armă nucleară, întrucat folosesc nu o energie generată de o explozie, ci însăși energia Terrei sau pe cea a Universului. Reactivarea unei străvechi fălii De-a lungul timpurilor, confruntarea Est-Vest - în esență ei, o confruntare cu scop geopolitic și cu efect geostrategic - s-a derulat mai ales pentru generarea și consolidarea unui nucleu geopolitic și, deopotrivă, geostrategic, denumit de Halford J. Mackinder 1 heartland, un fel de inimă comună a celor două continente (Asia și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dintre marile puteri din acest uriaș areal euro-asiatic (care au contat de-a lungul istoriei) dorind să realizeze acest obiectiv al puterii continentale imense, dar nu prin unirea cu celălalt, ci prin cucerirea sau distrugerea lui. De aceea, analizând ansamblul confruntărilor și bătăliilor dintre pivoții importanți ai acestui spațiu (pivoți care, repetăm, în loc să se unească pentru realizarea unității euro-asiatice, au continuat să se războiască pentru realizarea aceluiași obiectiv, dar nu unindu-se, ci distrugându-se reciproc), rezultă niște linii (direcții) strategice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
bătăliilor dintre pivoții importanți ai acestui spațiu (pivoți care, repetăm, în loc să se unească pentru realizarea unității euro-asiatice, au continuat să se războiască pentru realizarea aceluiași obiectiv, dar nu unindu-se, ci distrugându-se reciproc), rezultă niște linii (direcții) strategice de confruntare Est-Vest (culoare sau coridoare strategice), foarte importante, consideram noi, ieri, în epocile invaziilor și cuceririlor armate, ca și azi, în epoca globalizării și a bătăliilor intereselor inter-civilizaționale pentru putere, influența, piețe și, mai ales, resurse. În vremea celor trei mari
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de croazieră rusești și, mai ales, cele balistice, dar și cele din dotarea diferitelor eșaloane strategice și operaționale ale Forțelor Armate ale Rusiei, blindatele și grupările de forțe operativ-strategice speciale, aeromobile, nucleare etc. vizează îndeosebi acest culoar, în caz de confruntare armata Vest-Est sau Est-Vest. Forțele Terestre ale Rusiei au în vedere și o astfel de confruntare, chiar dacă, azi, ea pare absurdă. Rușii își văd amenințată grav zona lor de siguranță strategică terestră și maritimă de proximitate spre Vest, situată între
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și operaționale ale Forțelor Armate ale Rusiei, blindatele și grupările de forțe operativ-strategice speciale, aeromobile, nucleare etc. vizează îndeosebi acest culoar, în caz de confruntare armata Vest-Est sau Est-Vest. Forțele Terestre ale Rusiei au în vedere și o astfel de confruntare, chiar dacă, azi, ea pare absurdă. Rușii își văd amenințată grav zona lor de siguranță strategică terestră și maritimă de proximitate spre Vest, situată între Marea Balica și Marea Neagră și nu vor fi niciodată dispuși să perceapă altfel decât că o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
după caz, care să-i asigure o repoziționare geostrategică corespunzătoare și chiar realizarea superiorității strategice în anumite zone-cheie, cum sunt cele care țin de Marea Neagră, de Marea Baltica (intrările în cele două culoare strategice) și de Oceanul Arctic. Această nouă politică de confruntare generează o nouă paradigmă a războiului-mozaic, a războiului hibrid Est-Vest, în care protagoniștii sunt, de o parte, Rusia și, de cealaltă, Statele Unite, la mijloc fiind, si de data aceasta, Uniunea Europeană, ea însăși angajată într-o serie de politici și strategii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Ucrainei și Georgiei. Era prima expresie tranșantă a unei realități care, post-Vilnius, avea să explodeze, Mai mult, trupele rusești au intrat în Georgia în august 20087. Stephen F. Cohen atrage atenția că avem de-a face cu cea mai periculoasă confruntare între Rusia și Statele Unite, o angajare strategică de talia crizei rachetelor din 1962 din Marea Caraibilor. S-a declanșat o confruntare directă între NATO și Rusia, un nou Război Rece, mult mai grav decât cel precedent 8, din care, consideram
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în Georgia în august 20087. Stephen F. Cohen atrage atenția că avem de-a face cu cea mai periculoasă confruntare între Rusia și Statele Unite, o angajare strategică de talia crizei rachetelor din 1962 din Marea Caraibilor. S-a declanșat o confruntare directă între NATO și Rusia, un nou Război Rece, mult mai grav decât cel precedent 8, din care, consideram noi, nu se poate ieși decât prin furia unui război dezastruos, care poate scăpa ușor de sub orice control, înțelegere rațională și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la vreo înțelegere benefică durabilă și rațională, nici la acea conciliere minimă, atât de necesară conviețuirii în liniște pe planetă Pământ. Dimpotrivă, ambii poli (Rusia și SUA) s-au reînarmat și, într-un fel, au redeschis politicile și strategiile de confruntare. Această pare a fi realitatea îngrijorătoare a acestui început de secol. Desigur, dacă liderii de la Washington și de la Moscova nu și-au dat mâna, nu înseamnă că nu există nicio șansă să nu și-o dea în viitor. Acțiunea recentă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vulnerabilizat la maximum, în speranța că va face NATO ceea ce, în mod necesar, trebuie să facem noi, că membrii cu drepturi și responsabilități depline ai Alianței. 6. Redeschiderea faliei strategice Marea Neagră - Marea Baltica readuce în prim-plan politicile și strategiile de confruntare, de disuasiune și de refacere a zonelor de influență, concomitent cu reconfigurări și repoziționări geopolitice și geostrategice în vederea războiului viitorului, un război hibrid în adevăratul sens al cuvântului, care vizează puterea, influența, piețele, resursele, marile platforme geoeconomice și geoenergetice, spațiul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
încerca să evidențieze principalele poziționări, atât din perioada exilului, cât și din complicată istorie recentă, imediat după evenimentele din decembrie 1989. Raporturile regelui cu puterile Vestice și atitudinea față de parcursul României după 1989, soarta Basarabiei că o consecință directă a confruntării Est-Vest, precum și ponderea actului de la 23 August în reconfigurarea memoriala postrevoluționara și în clivajul Est-vest reprezintă trei perspective semnificative ale monarhului în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Istoricul Alexandru Zub spunea că judecată Regelui asupra ultimei jumătăți de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să-i salvăm pe acești oameni (...)"10. Europa de Răsărit și evenimentele care s-au succedat instalării comunismului după cel de-al Doilea Război Mondial au transformat granița dintre Est și Vest într-un puternic simbol al războiului rece, al confruntării dintre două lumi, două tipuri de regimuri politice. Consecințele politice, sociale, economice ale confruntărilor din spatele Cortinei de Fier sunt evaluate de ultimul rege al României în raport cu poziționarea Occidentului. Mihai I remarcă faptul că însăși semnificațiile evenimentelor care au dus la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]