140 matches
-
fost o lucrare sponsorizată oficial, comandata de regele din Goryeo cu personal de compilare aprobat de birocrația centrală. Așa cum s-a menționat mai devreme, un aspect al scopului sau ar fi de a educa oamenii de știință și oficialii birocrației confucianiste în patrimoniul lor natal și cu potențial nativ de atingere a valorilor confucianiste. Totuși, faptul că ideea de ,patrimoniu nativ” este interpretată de Samguk Șagi că ,patrimoniul celor Trei Regate” denotă ideea de promovare a Celor Trei Regate (în detrimentul compețitorilor
Samguk Sagi () [Corola-website/Science/333525_a_334854]
-
compilare aprobat de birocrația centrală. Așa cum s-a menționat mai devreme, un aspect al scopului sau ar fi de a educa oamenii de știință și oficialii birocrației confucianiste în patrimoniul lor natal și cu potențial nativ de atingere a valorilor confucianiste. Totuși, faptul că ideea de ,patrimoniu nativ” este interpretată de Samguk Șagi că ,patrimoniul celor Trei Regate” denotă ideea de promovare a Celor Trei Regate (în detrimentul compețitorilor vecini că Buyeo, Mahan și Gaya care au fost asimilați în cel Trei
Samguk Sagi () [Corola-website/Science/333525_a_334854]
-
de sud a imperiului. Deceniile de cucerire manciuriană au provocat pierderi enorme de vieți, reducând drastic economia Chinei. În total, cucerirea manciuriană din China (1618-1683) a costat până la 25 de milioane de vieți. Cu toate acestea, manciurienii au adoptat normele confucianiste de guvernare tradițională chineză și erau considerați drept o dinastie chineză. Manciurienii au pus în aplicare „ordinul cozii”, forțându-i pe chinezii han să adopte coada coafurii manciuriene și îmbrăcămintea în stil manciurian. Îmbrăcămintea tradițională han, sau Hanfu, a fost
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
sa este complet străină de cea a lui Leibniz. Acest lucru este evidențiat în lucrarea Legea Națiunilor de Emmerich Vattel, filozof elvețian influențat de Leibniz)[1] ; De altfel Leibniz, încercase în viața sa, să formeze o alianță ecumenică între Asia confucianistă și Europa creștină. El lucrând alături de misionarii jesuiți, ce urmau misiunea ecumenică a fondatorului lor Mateo Ricci, în China. Leibniz afirma că " Nu putem noi sa spunem ca Li-ul chinezilor nu este substanța suverană, pe care noi o venerăm
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
noi sa spunem ca Li-ul chinezilor nu este substanța suverană, pe care noi o venerăm sub numele de Dumnezeu?",[2] după ce descoperise asemănarea între conceptul creștin "Agape" și conceptul gânditorului neoconfucianist Chu Hsi, numit "Jen". Chu Hsi aparținea Școlii confucianiste a Principiului (Care urma tradiția lui Confucius și Mencius, anume Legea naturală), oponentul acesteia fiind Școala Minții (a pragmatismului) a lui Wang Yangming. Leibniz a publicat un mare număr de lucrări, în limba germană, franceză sau latină
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
unui negustor bogat din provincia Gansu (China centrală de nord cu capitala Lanzhou) unde bunicul său a fost exilat. Când Li Po are vârsta de 5 ani, se mută familia poetului în provincia Sihuan unde de tânăr ajunge sub influența confucianistă (Confucius) și taoistă, originea lui familiară neasigurându-i șanse de ascensiune în dinastia Tang. După ce întreprinde o serie de călătorii prin țară, ajunge în anul 742 poet de curte la curtea împăratului Xuánzōng (唐玄宗 (685 - 762) fiind susținut de secretarul
Li Po () [Corola-website/Science/306484_a_307813]
-
așa au stat dintotdeauna. Restricțiile feudale asupra libertății individuale s-au strecurat în cea mai mare parte fără greutate în dictatura proletară a lui Mao. Totuși, în alte privințe, Mao a căutat să elibereze țara de moștenirea sa imperială și confucianistă. Un ținut în care dominante erau ideile confucianiste respectul pentru superiori, idealizarea familiei, statutul aproape divin al profesorilor și învățătorilor nu era un teren chiar fertil pentru ideile sale centrale de revoluție permanentă și de luptă de clasă necontenită. De
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
individuale s-au strecurat în cea mai mare parte fără greutate în dictatura proletară a lui Mao. Totuși, în alte privințe, Mao a căutat să elibereze țara de moștenirea sa imperială și confucianistă. Un ținut în care dominante erau ideile confucianiste respectul pentru superiori, idealizarea familiei, statutul aproape divin al profesorilor și învățătorilor nu era un teren chiar fertil pentru ideile sale centrale de revoluție permanentă și de luptă de clasă necontenită. De asemenea, guanxi era destinat să ducă la favoritisme
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
inamicului, ca, astfel, să-i paralizezi industria de armament... Sovieticii interveni Miu într-un studiu, pe care l-am citit în faza maximă a conflictului chino-sovietic, îi atacau pe maoiști că au "terfelit" concepția marxistă cu elemente tradiționale de factură confucianistă... Care-i opinia dumneavoastră?, întrebă el. În aparență, lucrurile sunt simple, logice, în principiu. Maoismul susține că în prima ei fază revoluția trebuie să lichideze din exterior exploatarea națională, iar din interiorul țării, pe cea socială. Apoi, în cea de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Maoismul susține că în prima ei fază revoluția trebuie să lichideze din exterior exploatarea națională, iar din interiorul țării, pe cea socială. Apoi, în cea de-a doua fază, mai lungă și mai dificilă, intervin tocmai acele elemente de factură confucianistă: realizarea armoniei în familie, între clase, în societate; eliberarea fiecărui individ de tarele sale morale, actuale. Invidia! Ura! Lăcomia! Egoismul! Venalitatea! Necinstea! Lenea! Îmbuibarea! Desfrâul! Pornirile primitive, instinctuale... Și multe, multe altele... Trebuie să se ajungă în final la acea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se adaugă. Dar nu mai puțin vrednic de măreția lui Dante". Totul ar fi în regulă, dacă planul construcției imaginate de autor n-ar fi pur arbitrar. De ce, de pildă, al patrulea cerc este "Tcheng Ming" (denumirile corecte, în teoria confucianistă), unde e pe larg dezbătută criza limbajului la Eminescu și nu i se cedează acest spațiu esteticii oglinzii, trimisă în al cincilea cerc, deși oglinda e unul din focalizanții imagini, implicit ai limbajului? Sau de ce neapărat în "al șaptelea cerc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unui spațiu civilizațional, în anul 1435 d.Hr. s-a întâmplat un fapt explicabil prin cultura și religia sa. O lege din acest an interzicea, pur și simplu, călătoriile și comerțul internațional. Din acest moment s-a impus definitiv ideea confucianistă a neîncrederii în negustori. China a înlăturat, cu prețul cunoscut și vizibil și azi, influența banilor asupra valorilor culturale. De altfel, Marele Zid Chinezesc, a cărui construcție a început din antichitate, stă mărturie pentru lipsa de vocație planetară și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
exact tehnologia care a adus revoluția industrială. În orice caz așa i s-a părut contelui Macarteney în urma misiunii sale eșuate pe lângă curtea imperială chineză din anul 1793. O altă teză foarte populară în secolul XX, a fost că filosofia confucianistă inhibă inovația. Însă aceste explicații contemporane ale nereușitei orientalilor sunt greșite. Prima dintre cele șase killer applications care existau în Vest, dar nu și în Est nu era cea comercială, nici cea climatică, nici cea tehnologică, nici cea filosofică. Era
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pe termen lung sînt cumpătarea și perseverența. Cele asociate cu orientarea pe termen scurt sînt respectul pentru tradiție, îndeplinirea obligațiilor sociale și protejarea aparențelor. Atît valorile evaluate pozitiv, cît și cele evaluate negativ ale acestei dimensiuni se găsesc în învățăturile confucianiste, curentul filosofic cel mai influent din China; totuși, această dimensiune se aplică și țărilor fără o moștenire confucianistă. 6.5. Limitele studiului realizat de G. Hofstede Criticile referitoare la cercetarea lui G. Hofstede se referă la faptul că subiecții au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
îndeplinirea obligațiilor sociale și protejarea aparențelor. Atît valorile evaluate pozitiv, cît și cele evaluate negativ ale acestei dimensiuni se găsesc în învățăturile confucianiste, curentul filosofic cel mai influent din China; totuși, această dimensiune se aplică și țărilor fără o moștenire confucianistă. 6.5. Limitele studiului realizat de G. Hofstede Criticile referitoare la cercetarea lui G. Hofstede se referă la faptul că subiecții au fost aleși din cadrul unei singure organizații, nefiind reprezentativi pentru întreaga comunitate națională pentru care au fost generalizate rezultatele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
datele au fost colectate în perioade și pe eșantioane distincte. Se poate trage concluzia că dimensiunile individualism/colectivism, feminitate/masculinitate, distanță față de putere prezintă o validitate sporită și pot fi considerate convențional "universale". în egală măsură, evitarea incertitudinii și disciplina confucianistă în muncă pot fi catalogate ca fiind "mai puțin universale", deși își au importanța lor operațională și semantică. Așa cum s-a evocat în capitolul anterior, asociind cele două studii, s-a remarcat că ar trebui adăugat modelului inițial gîndit de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt familia și societatea. în plus, confucianismul pune accent și pe pietatea filială și supunerea femeii la început tatălui și apoi soțului. în ciuda colonizării de către vestici (Franța și Statele Unite) și a faptului că religia dominantă a fost budismul (80%), ideologia confucianistă a rămas foarte influentă în Vietnam. Printre țările din Asia de Sud, Vietnamul este unică în ce privește dominanța atotputernică a ideologiei confucianiste (Penner, Tran, 1977, p. 189). Aceste premise explică nivelul înalt de colectivism care caracterizează această cultură. în studiul lui Penner și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și apoi soțului. în ciuda colonizării de către vestici (Franța și Statele Unite) și a faptului că religia dominantă a fost budismul (80%), ideologia confucianistă a rămas foarte influentă în Vietnam. Printre țările din Asia de Sud, Vietnamul este unică în ce privește dominanța atotputernică a ideologiei confucianiste (Penner, Tran, 1977, p. 189). Aceste premise explică nivelul înalt de colectivism care caracterizează această cultură. în studiul lui Penner și Tran (1977, p. 201), pentru aprecierea comparativă a sistemelor de valori a vietnamezilor și ale americanilor s-a utilizat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de Sud, influența confucianismului se observă și în cultura chineză. Lam și colaboratorii (1999, apud Gouveia et al., 2002, p. 340) au observat cum persoanele care se identifică cu calitatea de "a fi chinezi" (tradiționali) atribuie mai mare importanță valorilor confucianiste (precum onoarea, respectul colectiv) decît subiecții similari din Hong Kong. Chinezii consideră importante sentimentele de comuniune, utilitatea socială și acceptarea autorității, spre deosebire de australieni, de exemplu, care apreciază competitivitatea, încrederea în sine și libertatea (Kagitcibasi, Berry, 1989; Darwish, Huber, 2003). Aceste observații
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și se raportează la tradiție. Rezultat al muncii în colaborare cu M.H. Bond (1993), OTL/S are menirea de a explica dezvoltarea economică rapidă din multe țări asiatice, evocînd promovarea selectivă a unui set particular de etici găsite în învățăturile confucianiste. Aceste învățături reunesc valori precum cumpătarea, chibzuința, perseverența, sentimentul de rușine și respectarea ierarhiei. O orientare pe termen lung se caracterizează, așadar, prin prescrierea valorilor de angajament pe timp îndelungat și respect pentru tradiție. Acest lucru este gîndit pentru a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
celor doi descifrăm marea cruce a poeticii eminesciene, cât și a filosofiei sale, pe care o recunoaștem în filosofia tăcerii la Wittgenstein. Dar e o paradoxală împăcare, la Eminescu, între Heidegger și Wittgenstein, parcă printr-o nouă redimensionare a doctrinei confucianiste a rectificării denumirilor (tcheng ming). Așa cum Wittgenstein dezbrăca anghinarea de frunze spre a ajunge la anghinare, așa dezbracă Eminescu poezia de cuvinte spre a ajunge la cuvântul ce exprimă adevărul. Iată un aspect pe care ne-poetul Wittgenstein n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ale celor opt triagrame din Yi Jing. Împreună, Tai Chi Chuan, Hsing Yi și Pa Kua Chang au devenit triumviratul stilurilor de arte marțiale interne, în care rolul principal este jucat de qi gong. Distincțiile dintre aplicațiile taoiste, budiste și confucianiste ale artei qi gong au început și ele să dispară în această perioadă, acesta devenind un sistem de sine stătător, depășind limitele sectare arbitrare. În trecut, distincțiile dintre „prenatal” și „postnatal”, „intern” și „extern”, „natură” și „cosmos” și așa mai
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
ale naturii și cosmosului, nu pe o dogmă socială sau religioasă strictă. Singurele lucruri necesare pentru practica qi gong taoistă sunt corpul, energia și mintea persoanei respective, precum și un loc liniștit unde să poată sta în picioare sau așezată. Școala confucianistă Occidentalii și-l imaginează, de obicei, pe Confucius ca fiind un erudit bătrân și plicticos căruia îi plăcea să țină discursuri în fața lumii, ce conțineau aforisme filozofice inteligente, și nu ca pe o persoană care să practice qi gong. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
liderii politici și sociali își pot face datoria așa cum trebuie doar după o perioadă de autocultivare intensivă pentru eliminarea lăcomiei, a agresiunii, a mândriei și a altor „boli” ale spiritului ce duc la comportamente necorespunzătoare și la neîndeplinirea datoriei. Școala confucianistă de gândire considera natura și cosmosul ca fiind modelul pentru societatea umană și, din acest punct de vedere, erau de acord cu școala taoistă. Diferența era că taoiștii se concentrau asupra autocultivării și a armoniei cu forțele universale ca modalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
ordinii universale, dacă învăța să se supună legilor universale ale naturii, o persoană învăța, implicit, și să respecte legile societății. Astfel, o stare de spirit liniștită și ordonată a devenit baza unei societăți dominate de pace și de ordine. Școala confucianistă de qi gong s-a bucurat de o scurtă perioadă de înflorire în timpul perioadei Statelor Războinice și sub dinastia Han Timpurie. Autocultivarea individuală prin qi gong era practicată ca modalitate de reinstaurare a ordinii sociale după o perioadă prelungită de
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]