36 matches
-
de conducere a parohiei între ședințele prezbiteriului. Articolul 24 (1) Preotul paroh este conducătorul vieții spirituale și religios-morale a parohiei, fiind responsabil pentru problemele ei administrative și economice. ... (2) În cadrul Bisericii servesc și preoți care nu îndeplinesc o muncă specific congregațională. (3) Epitropul este principalul demnitar mirean al parohiei, responsabil cu problemele ei economice și administrative. (4) Casierul administrează problemele financiare ale parohiei. ... (5) Secretarul (grefierul) răspunde de întocmirea autentică a proceselor-verbale parohiale. ... (6) Cantorul este funcționarul laic care dirijează viața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268907_a_270236]
-
de conducere a parohiei între ședințele prezbiteriului. Articolul 24 (1) Preotul paroh este conducătorul vieții spirituale și religios-morale a parohiei, fiind responsabil pentru problemele ei administrative și economice. ... (2) În cadrul Bisericii servesc și preoți care nu îndeplinesc o muncă specific congregațională. (3) Epitropul este principalul demnitar mirean al parohiei, responsabil cu problemele ei economice și administrative. (4) Casierul administrează problemele financiare ale parohiei. ... (5) Secretarul (grefierul) răspunde de întocmirea autentică a proceselor-verbale parohiale. ... (6) Cantorul este funcționarul laic care dirijează viața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225375_a_226704]
-
de conducere a parohiei între ședințele prezbiteriului. ... Art. 24. - (1) Preotul paroh este conducătorul vieții spirituale și religios-morale a parohiei, fiind responsabil pentru problemele ei administrative și economice. (2) În cadrul Bisericii servesc și preoți care nu îndeplinesc o muncă specific congregațională. (3) Epitropul este principalul demnitar mirean al parohiei, responsabil cu problemele ei economice și administrative. (4) Casierul administrează problemele financiare ale parohiei. ... (5) Secretarul (grefierul) răspunde de întocmirea autentică a proceselor-verbale parohiale. ... (6) Cantorul este funcționarul laic care dirijează viața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268854_a_270183]
-
suprafața apei) în locul afuziunii (prin care botezatul este stropit cu apă sau i se toarnă apă de deasupra). În unele denominații, botezul la vârstă adultă este o precondiție pentru membralitate deplină. Așa se întâmplă în cazul celor mai multe biserici cu guvernământ congregațional. Persoanele care doresc să devină parte a bisericii trebuie să treacă prin botezul la vârstă adultă în acea biserică locală sau în alta al cărei botez este considerat valid de biserica locală. În mod tipic, bisericile locale validează botezul unei
Botezul adulților () [Corola-website/Science/303662_a_304991]
-
doua jumătate a veacului al XIII-lea, tendințe centrifuge în sânul marii nobilimi maghiare și, în special, a voievozilor Transilvaniei. În timpul voievodului Roland Borșa (1282-1294) și al urmașului său Ladislau Kán al II-lea (1294-1315), stările au instaurat un regim congregațional, menționat în izvoare ca "regnum Transilvanum", autonom față de Regatul Ungariei. Aceste evenimente au dus la subminarea gravă a autorității centrale, afectată și de disputele dinastice, restaurată abia în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei (1308-1342). Începând cu finele
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
Biserici importante în oraș: First Presbyterian Church of Hollywood, Bel Air Presbyterian Church, First African Methodist Episcopal Church of Los Angeles, West Angeles Church of God în Christ, Second Baptist Church, Crenshaw Christian Center, McCarty Memorial Christian Church, si First Congregațional Church. Los Angeles California Temple, al doilea cel mai mare templu administrat de The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, este Santa Monica Boulevard în districtul Westwood din Los Angeles. Dedicat în 1956, a fost primul templu mormon construit
Los Angeles () [Corola-website/Science/302282_a_303611]
-
biserici din Indiana, Ohio, California și Florida. După ce a slujit ca pastor senior vreme de 14 ani, e plecat de la în 1995 pentru a se dedica pe deplin vorbitului în public și scrisului. În 2004 s-a întors în ministeriatul congregațional la din Palm Beach Gardens, Florida, unde în prezent predă în calitate de pastor. Maxwell este un expert în leadership, vorbitor în public și autor de cărți. Este fondatorul INJOY, Maximum Impact, The John Maxwell Team, ISS (INJOY Stewardship Solutions) și EQUIP
John C. Maxwell () [Corola-website/Science/336915_a_338244]
-
cuvântul "sajada", a se prosterna. Există diferite tipuri de moschei. Cea mai simplă este "moscheea de cartier", care permite credincioșilor să vină și să se roage atunci când au chef. Mai importantă este "moscheea mare", cunoscută și sub numele de "moscheea congregațională" sau "Marea moschee" ( masjid el kabirr ). Cum indică numele său , în principal, servește pentru marea rugăciune de vineri, ziua sfântă a musulmanilor. De multe ori există una singură pentru orașele mici, însă orașul Cairo, de exemplu, are o duzină. În
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
Domnul (vezi Ioan 3:14-18 și Fapte 10:34-43). Cu toate acestea, soteriologia baptistă cuprinde aproape toate vederile de la calvinism la arminianism. Unele biserici baptiste liberale (Alliance of Baptists, ) accepta homosexualitatea, insa cele mai multe (Southern Baptist Convention) o resping. Din cauza stilului congregațional de guvernământ bisericesc, doctrina despre următoarele probleme variază mult într-o biserică și alta: Asupra unora din aceste puncte, baptiștii români manifestă o relativă unitate. Baptiștii de peste tot cred în divinitatea lui Isus și a Duhului Sfânt, ceea ce îi face
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
Smyth a convins un grup de separatiști din Olanda să înceapă o biserică a baptiștilor generaliști cu o teologie arminiană. În 1610, Henry Jacob a convins în Anglia un grup de puritani cu o teologie calvinistă să formeze o biserică congregațională, grupare ce va primii în cele din urmă, în 1638 sub John Spilsbury, denumirea de baptiști particulariști. Ambele grupări au avut membri pelerini, care au călătorit către America pentru a evita persecuția religioasă din Anglia și Europa și care au
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
susținătorii presbiterianismului și al congregaționalismului erau persecutați, dar numărul mare de credincioși și influența pe care o aveau reduceau numărul de persoane persecutate. Bisericile baptiste susțineau botezul credincioșilor adulți, lucru care era contrar bisericii anglicane, chiar și celor presbiteriene sau congregaționale ce susțineau botezul copiilor la naștere. În secolul XVII, relațiile dintre puritani și monarhia engleză s-au deteriorat. O mare parte dintre liderii puritani făcea parte din Parlamentul englez, lucru ce a dus la nenumărate tensiuni ce au dus la
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
1285, căreia transilvănenii i-au făcut față în mod onorabil. Pentru a putea guverna provincia intracarpatică, Roland Borșa a numit un vicevoievod din ramura transilvăneană a familiei sale, Ladislau Borșa de Sânmărtin. În timpul său s-a afirmat în Transilvania regimul congregațional, sistem de guvernare impus de nobilimea stăpânitoare de pământuri. Cea dintâi congregație a nobililor ardeleni s-a desfășurat în 1288, în „satul cruciaților” (villa cruciferorum) de lângă Turda. Lipsit de posesiuni în Transilvania, Roland Borșa nu a reușit să își impună
Roland Borșa () [Corola-website/Science/305526_a_306855]
-
Imnologia iudaică Cântarea bizantină Monodia gregoriană Coralul protestant Cântecul congregațional neoprotestant Cinci configurații muzicale reprezentative Muzica din cele mai vechi timpuri a fost folosită atât în cadrul ceremonialelor religioase cât și în contexte laice. Apariția muzicii profesioniste religioase apare în anul 1011 i.Hr. odată cu formarea statului Israel. Aceasta a fost susținută
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
corale monodice în limba germană. Odată cu reformatorii, enoriașii participă și ei la cântat alături de corul bisericii intonând melodii liturgice. Astfel coralul reprezintă melodiile simple cu ritm constant cântate de enoriași deseori acompaniate de orgă. La începutul Reformei coralul reprezenta imnul congregațional protestant, cunoscut sub numele de Geistliche Lieder (cântece religioase), Psalmen (Psalmi), Christliche Lieder (cântece creștine) și Gesange sau Kirchengesange (cântece pentru biserică). Spre sfârșitul secolului al XVII-lea denumirea de coral care în mod tradițional era atribuit cântecului simplu latin
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
și congregație, spre deosebire de stilul de execuție polifonic din Biserica romano-catolică. Coralul luteran era cântat omofonic de către cor li congregație(chorul coralis) spre deosebire de modul de interpretare polifonic din cadrul Bisericii romano-catolice(chorus musicus) În Biserica Calvină, Jean Calvin (1509-1564) a adoptat cântatul congregațional conform practicii din biserica primară, stabilind la Geneva tradiția imnului reformat pentru bisericile reformate din Franța, Olanda, Germania, Scandinavia și Scoția. Calvin a susținut ideea că textele imnurilor religioase să fie inspirate din Biblie, în mod special din Psalmi. Pe
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
nu se mai poate căsători, a doua căsătorie este interzisă (Todoran, Zăgrean, 2003, p. 290). La catolici, celibatul preoțesc este impus obligatoriu (Todoran, Zăgrean, 2003). În literatura de specialitate au fost descrise mai multe forme ale conducerii bisericești: episcopală, prezbiteriană, congregațională și modelul absenței conducerii. Forma episcopală are drept caracteristică faptul că autoritatea aparține episcopului. Numărul verigilor episcopale poate varia, Biserica metodistă are un singur nivel, Biserica anglicană este ceva mai dezvoltată, în timp ce Biserica romano-catolică are cel mai complex sistem ierarhic
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în statutul denominațiunii. Persoana-cheie a structurii prezbiteriene este prezbiterul. Există o deosebire între prezbiterii conducători (dintre cei laici) și cei învățători (preoțimea). Criticile acestui sistem vin din partea celor care pledează în favoarea unui tip mai individualist de conducere sau în favoarea sistemului congregațional. I se reproșează că își are rădăcinile într-o ierarhie despre care nu se spun prea multe în Scriptură, că strategia prezbiteriană nu dă fiecărui credincios în parte posibilitatea de a face parte din conducerea Bisericii, că multe decizii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
spun prea multe în Scriptură, că strategia prezbiteriană nu dă fiecărui credincios în parte posibilitatea de a face parte din conducerea Bisericii, că multe decizii pentru care ar putea fi consultați toți membrii adunării sunt luate de către o minoritate. Forma congregațională pune accentul pe rolul individului și consideră că sediul autorității este întreaga congregație locală. Membrii congregației sunt cei care posedă și exercită puterea. Deciziile în cadrul asociației interbisericești sunt luate pe baza deciziei majorității. Relațiile de cooperare între congregații sunt de
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care posedă și exercită puterea. Deciziile în cadrul asociației interbisericești sunt luate pe baza deciziei majorității. Relațiile de cooperare între congregații sunt de natură strict voluntară, însă pot fi întrerupte în orice moment de către una dintre acestea. În cadrul formei de conducere congregațională există un singur nivel al preoției. Obiecțiile la adresa acestui sistem sunt: nu ține seamă de dovezile biblice în favoarea autorității apostolice (și, prin urmare, episcopale), nu respectă separarea tradițională între oficiile de episcop, prezbiter și diacon. Modelul absenței conducerii este promovat
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Spre exemplu Manza și Wright demonstrează că religia exercită o influență semnificativă asupra comportamentului individual de votare și asupra partidelor politice din America și Vestul Europei. Sciziunile religioase identificate în societatea americană includ participarea la biserică, credințele doctrinare, identitățile, contextele congregaționale locale. Importanța, după cum Manza și Wright arată, implicării religiei nu este doar delegată pentru alte variabile ca și clase sociale, etnicitate sau regiune, însă exercită un efect independent în alegerea celor care votează. Ei observă, tot ca exemplu, că nu
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
pornit din Europa Occidentală, aflată în plină revoluție industrială, unde a apărut prima legislație școlară: în Franța prin legea Guizot s-a impus fiecărei comune obligația de a întreține o școală elementară; Legea Falloux (1850) - a stabilit înființarea de școli congregaționale (aparținând confesiunii catolice), având statutul de școli libere deoarece statul nu putea stabili programul școlar, acestă atribuție revenind Bisericii Catolice. în celelalte țări s-a pus accentul pe învățământul primar parțial gratuit; Legea Haret (1899) a consolidat școala primară românească
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
va deschide calea epocii glorioase a oratoriului<footnote The Oxford Companion to Music, ed. Alison Latham, 48-50. footnote>. Genuri muzicale religioase 1. Coralul<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Coralul”, (București, Editura UNMB, Glissando, 2011), 60-92. footnote> este imnul congregațional din liturghia luterană. Caracteristicile formale și stilistice ale coralului luteran sunt limba națională germană, rima metrică a versului, forma strofică muzicală și textuală și melodia simplă. Coralul a evoluat în decursul secolelor al XVI-lea și al XVII-lea de la
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
muzicală și textuală și melodia simplă. Coralul a evoluat în decursul secolelor al XVI-lea și al XVII-lea de la forma monodică până la o varietate componistică ce include coralul preludiu, coralul-motet, coralul-cantată și coralul-suită. La începutul Reformei coralul reprezenta imnul congregațional protestant, cunoscut sub numele de Geistliche Lieder (cântece religioase), Psalmen (Psalmi), Christliche Lieder (cântece creștine) și Gesange sau Kirchengesange (cântece pentru biserică). Spre sfârșitul secolului al XVII-lea denumirea de coral care în mod tradițional era atribuit cântecului simplu latin
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
accenturează mai mult grandoarea excesivă decât intensitatea. Schimbările liturgice după 1960 au eliminat rugăciunea de dimineață și de seară, care creeau un context normal pentru anthem, din poziția centrală în serviciul religios și au transferat accentul pe cântecul coral sau congregațional. În noua carte liturgică Common Worship (2001) nu este stipulat anthem-ul în mod special, ci este trecut la opțiuni pentru rugăciunea de dimineață sau de seară sau pentru începutul predicii. Spre sfârșitul secolul al XVIII-lea în Biserica Congregațională a
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
sau congregațional. În noua carte liturgică Common Worship (2001) nu este stipulat anthem-ul în mod special, ci este trecut la opțiuni pentru rugăciunea de dimineață sau de seară sau pentru începutul predicii. Spre sfârșitul secolul al XVIII-lea în Biserica Congregațională a comunităților americane anthem ul cunoaște o perioadă remarcabilă, William Billings (1746-1800) fiind unul din compozitorii moderni care s-a apropiat de acest gen. În Marea Britanie și America de Nord, multe biserici protestante neanglicane au adoptat anthem-ul, încurajând congregația să participe alături de
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]