101 matches
-
ajung pe stigmatele florilor de secară. Pe stigmatul florilor ei germinează, formând un filament care poartă numele de „filament de infecțiune”. Acest filament pătrunde până în ovar. În interiorul ovarului, din miceliu se diferențiază conidiofori scurți. Pe acești conidiofori scurți se formează conidii ovale. Aceste formațiuni sunt ovoide, unicelulare și hialine. Această formă poartă denumirea de "Sphacelia segetum". Conidiile descrise mai sus sunt învelite într-un suc zaharat, foarte căutat de insecte. Insectele în căutarea sucurilor dulci iau pe corpul lor aceste conidii
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
numele de „filament de infecțiune”. Acest filament pătrunde până în ovar. În interiorul ovarului, din miceliu se diferențiază conidiofori scurți. Pe acești conidiofori scurți se formează conidii ovale. Aceste formațiuni sunt ovoide, unicelulare și hialine. Această formă poartă denumirea de "Sphacelia segetum". Conidiile descrise mai sus sunt învelite într-un suc zaharat, foarte căutat de insecte. Insectele în căutarea sucurilor dulci iau pe corpul lor aceste conidii, ajutând la propagarea ciupercii. Conidiile pot germina. Prin germinare produc filamente de infecțiune. Aceste filamente au
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
conidii ovale. Aceste formațiuni sunt ovoide, unicelulare și hialine. Această formă poartă denumirea de "Sphacelia segetum". Conidiile descrise mai sus sunt învelite într-un suc zaharat, foarte căutat de insecte. Insectele în căutarea sucurilor dulci iau pe corpul lor aceste conidii, ajutând la propagarea ciupercii. Conidiile pot germina. Prin germinare produc filamente de infecțiune. Aceste filamente au proprietatea de a infecta celelalte spice, ca și ascosporii. La sfârșitul perioadei de vegetație miceliul ciupercii umple tot spațiul ovarului astfel încât în locul boabelor se
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
ovoide, unicelulare și hialine. Această formă poartă denumirea de "Sphacelia segetum". Conidiile descrise mai sus sunt învelite într-un suc zaharat, foarte căutat de insecte. Insectele în căutarea sucurilor dulci iau pe corpul lor aceste conidii, ajutând la propagarea ciupercii. Conidiile pot germina. Prin germinare produc filamente de infecțiune. Aceste filamente au proprietatea de a infecta celelalte spice, ca și ascosporii. La sfârșitul perioadei de vegetație miceliul ciupercii umple tot spațiul ovarului astfel încât în locul boabelor se formează scleroții ciupercii. Apoi, în
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
în spațiul intercelular, se hrănește prin haustori, uneori miceliul pătrunde în celulele plantei parazitate. Fructificația asexuată are aspectul unui puf alb pe partea inferioară a frunzei și este constituită din conidiofori subțiri, hialini, cu 3-4 ramificații care ies prin stomate. Conidiile sunt unicelulare, hilaine, ovoidale, de 25-30 x 15-24 µ. Ele germinează numai în prezența picăturilor de apă, formând zoospori (la temperatura de 15C) sau un filament de miceliu în alte condiții. Tuberculii sunt infectați prin intermediul conidiilor care nimeresc în sol
Phytophthora infestans () [Corola-website/Science/333688_a_335017]
-
care ies prin stomate. Conidiile sunt unicelulare, hilaine, ovoidale, de 25-30 x 15-24 µ. Ele germinează numai în prezența picăturilor de apă, formând zoospori (la temperatura de 15C) sau un filament de miceliu în alte condiții. Tuberculii sunt infectați prin intermediul conidiilor care nimeresc în sol fiind spălate de pe organele aeriene. Infectarea tuberculilor are loc prin lenticele, ochiuri sau prin leziuni. Cu cât tuberculii sunt mai aproape de suprafața solului, cu atât ei sunt mai puternic expuși infecției. De la un an la altul
Phytophthora infestans () [Corola-website/Science/333688_a_335017]
-
microscopul electronic, se pot vedea pe perișorii maro de la suprafață țepi conici. Așa-numiții "fungi imperfecti" sau Deuteromycota sunt cei cărora le lipsește un stadiu sexuat în ciclul de viață și se reproduc asexuat prin mitoză în niște structuri numite conidii. Uneori, stadiul sexuat (sau teleomorf) este identificat mai târziu și între specii este stabilită o relație de anamorf-teleomorf. Codul Internațional de Nomenclatură pentru Alge, Fungi și Plante permite recunoașterea a două sau mai multe nume științifice pentru o ciupercă, unul
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae (fig.5). În practică, modul de aplicare al hiperparaziților este diferit după caz: prin stropiri cu suspensii de spori sau micelii, prăfuiri cu culturi uscate, inoculare sau utilizarea de biopreparate ca AQ 10 pe bază
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
chimic împotriva ciupercilor Ustilago, Fusarium, Tilletia, Septoria; - să nu fie șiștave, să aibă o puritate și germinație corespunzătoare. 3. Lucrările solului au o mare importanță în prevenirea apariției bolilor, astfel: - distrugerea samulastrei, reduce foarte mult atacul de făinare, întrucât elimină conidiile, care se formează pe aceste plante; - îndepărtarea resturilor vegetale, a paielor, are rol în reducerea potențialului infecțios pentru făinare, rugină, septorioză, fuzarioză; - arderea miriștilor este o metodă, des utilizată în prezent și are efect favorabil, în reducerea atacului bolilor de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
immobilizat în alginat pentru sechestrarea unui colorant reactiv. 4.2.6.4. Entraparea fungului Cunninghamella elegans, în matrice de alginat O soluție de sare de sodiu a acidului alginic 2% (din alga brună), a fost inoculată cu o suspensie de conidii (concentrația finală 2,5 104 conidii mL-1) și agitare continuă, după care a fost introdusă sub formă de picături cu o pompă peristaltică într-o soluție agitată continuu de clorură de calciu 0,25 M. Perlele de alginat de calciu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
colorant reactiv. 4.2.6.4. Entraparea fungului Cunninghamella elegans, în matrice de alginat O soluție de sare de sodiu a acidului alginic 2% (din alga brună), a fost inoculată cu o suspensie de conidii (concentrația finală 2,5 104 conidii mL-1) și agitare continuă, după care a fost introdusă sub formă de picături cu o pompă peristaltică într-o soluție agitată continuu de clorură de calciu 0,25 M. Perlele de alginat de calciu (de 2-3 mm diametru) formate au
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de parafize. Cea mai mare parte a sporilor rezultați din înmulțirea vegetativă, asexuată și chiar sexuată sunt vehiculați de către vânt, dar pentru ca infecțiile să reușească aceștia mai au nevoie și de apă, în care să germineze și de higroscopicitatea aerului. Conidiile (metasporangii) de la ciupercile fam. Peronosporaceae, ascele de la ciupercile subîncr. Ascomycotina și sporii diferitelor ciuperci care cauzează rugini sunt antrenați de vânt sau de picăturile de apă și produc noi infecții. Transmiterea prin apă Apa este un factor indispensabil în transmiterea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din subîncr. Zygomycotina formează spori imobili în interiorul unor sporangi iar ciupercile din subîncr. Mastigomycotina formează spori mobili (zoospori) în zoosporangi . La ciupercile din cl. Oomycetes sporii sunt mobili și se formează în zoosporangi caduci denumiți în mod curent și false conidii. spori exogeni sau exosporii se formează la exteriorul unor organe speciale diferențiate în funcție de faza în care se găsesc ciupercile respective. a ciupercile din subîncr. Ascomycotina sporii imobili se formează pe suporturi speciale numite conidiofori, care pot fi aerieni sau protejați
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se găsesc ciupercile respective. a ciupercile din subîncr. Ascomycotina sporii imobili se formează pe suporturi speciale numite conidiofori, care pot fi aerieni sau protejați în organe speciale numite picnidii și lagăre (acervuli). După aspectul morfologic, se deosebesc trei tipuri de conidii: hifal a Oidium; b Botrytis; c Alternaria , melanconial și sferopsidal. Conidiile care aparțin tipului hifal se formează pe conidiofori aerieni și sunt de diferite forme și dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formează pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se formează pe suporturi speciale numite conidiofori, care pot fi aerieni sau protejați în organe speciale numite picnidii și lagăre (acervuli). După aspectul morfologic, se deosebesc trei tipuri de conidii: hifal a Oidium; b Botrytis; c Alternaria , melanconial și sferopsidal. Conidiile care aparțin tipului hifal se formează pe conidiofori aerieni și sunt de diferite forme și dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formează pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori, aceștia alcătuiesc mănunchiuri care poartă numele de coremii, ca la genul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și lagăre (acervuli). După aspectul morfologic, se deosebesc trei tipuri de conidii: hifal a Oidium; b Botrytis; c Alternaria , melanconial și sferopsidal. Conidiile care aparțin tipului hifal se formează pe conidiofori aerieni și sunt de diferite forme și dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formează pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori, aceștia alcătuiesc mănunchiuri care poartă numele de coremii, ca la genul Isariopsis . Conidiile de tip melanconial se formează pe niște conidiofori foarte scurți, masa de conidii luând aspectul unor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
aparțin tipului hifal se formează pe conidiofori aerieni și sunt de diferite forme și dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formează pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori, aceștia alcătuiesc mănunchiuri care poartă numele de coremii, ca la genul Isariopsis . Conidiile de tip melanconial se formează pe niște conidiofori foarte scurți, masa de conidii luând aspectul unor lagăre dispuse la suprafața substratului parazitat sau saprofitat, așa cum se observă la speciile genului Colletotrichum, Gloeosporium, Melanconium, Marssonia, Stigmina . Conidiile de tip sferopsidal se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formează pe conidiofori simpli sau ramificați. Uneori, aceștia alcătuiesc mănunchiuri care poartă numele de coremii, ca la genul Isariopsis . Conidiile de tip melanconial se formează pe niște conidiofori foarte scurți, masa de conidii luând aspectul unor lagăre dispuse la suprafața substratului parazitat sau saprofitat, așa cum se observă la speciile genului Colletotrichum, Gloeosporium, Melanconium, Marssonia, Stigmina . Conidiile de tip sferopsidal se formează în picnidii cu pereți alcătuiți din împletirea filamentelor ciupercii, iar sporii din
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ca la genul Isariopsis . Conidiile de tip melanconial se formează pe niște conidiofori foarte scurți, masa de conidii luând aspectul unor lagăre dispuse la suprafața substratului parazitat sau saprofitat, așa cum se observă la speciile genului Colletotrichum, Gloeosporium, Melanconium, Marssonia, Stigmina . Conidiile de tip sferopsidal se formează în picnidii cu pereți alcătuiți din împletirea filamentelor ciupercii, iar sporii din interior sunt numiți picnospori. Înmulțirea sexuată În ciclul de viață al ciupercilor există două faze și anume, o fază haploidală sau haplofaza, reprezentată
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
un aspect pulverulent, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect pulverulent, datorită formării conidiilor. Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori cleistotecii care conțin asce cu ascospori dar la noi
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
patogen Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lév., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium leucoconium Desm. Miceliul hialin, septat și ectoparazit, se fixează de organele plantei-gazdă cu ajutorul apresorilor din care pornesc haustorii. Pe miceliu se formează lanțuri de conidii ca niște butoiașe, de mărimi ce variază între 17-24 x 9-16 µm. Ciuperca se răspândește în perioada de vegetație prin conidii care germinează la suprafața organelor planteigazdă și produc infecții. Cleistoteciile găsite de E. Docea în anul 1950 sunt monoasce
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și ectoparazit, se fixează de organele plantei-gazdă cu ajutorul apresorilor din care pornesc haustorii. Pe miceliu se formează lanțuri de conidii ca niște butoiașe, de mărimi ce variază între 17-24 x 9-16 µm. Ciuperca se răspândește în perioada de vegetație prin conidii care germinează la suprafața organelor planteigazdă și produc infecții. Cleistoteciile găsite de E. Docea în anul 1950 sunt monoasce și prezintă o coroană de apendici simpli. Ascele conțin 6-8 ascospori ce măsoară 13-30 x 10-20 µm. Epidemiologie. Iernarea parazitului are
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
scurt timp frunzele se deformează, se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care-i acoperă cu un manșon micelian albicios, pulverulent, datorită formării conidioforilor și conidiilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării cleistoteciilor punctiforme de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă. Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tal filamentos, hialin și septat, care se fixează de țesuturile parazitate cu ajutorul apresorilor (niște formațiuni ale miceliului asemănătoare ventuzelor). Din apresori pornesc haustorii ce au formă sferică și pătrund în celulele epidermice. Epidemiologie. Înmulțirea asexuată a ciupercii se face prin conidii de tip Oidium care apar pe miceliu sub formă de șiruri de celule butoiate. Multitudinea conidiilor dă un aspect pulverulent zonei atacate. Forma conidiană poartă numele de Oidium farinosum Cke. Conidiile au dimensiuni cuprinse între 16-17 x 10-17 µm și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
miceliului asemănătoare ventuzelor). Din apresori pornesc haustorii ce au formă sferică și pătrund în celulele epidermice. Epidemiologie. Înmulțirea asexuată a ciupercii se face prin conidii de tip Oidium care apar pe miceliu sub formă de șiruri de celule butoiate. Multitudinea conidiilor dă un aspect pulverulent zonei atacate. Forma conidiană poartă numele de Oidium farinosum Cke. Conidiile au dimensiuni cuprinse între 16-17 x 10-17 µm și asigură răspândirea agentului patogen în timpul perioadei de vegetație. Ele sunt apte de a germina pe țesuturile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]