237 matches
-
Goldblatt, Massimo Mazzotti, Gotthard Bechmann Obiectivul principal pe care acest capitol 2 îl asumă este acela de a argumenta în favoarea existenței unui proces ideologic de construcție a realității și, implicit, a cunoașterii sociale. Conferind conceptului de ideologie o semnificație pozitivă, conjectura mea este aceea că și ceea ce denominăm ca fiind realitate socială, și ceea ce înțelegem prin sintagma de cunoaștere socială reprezintă rezultatul unei proiecții ideologice. Fundamentele acesteia din urmă se regăsesc la nivelul credințelor pe care le incumbă imaginarul social și
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
aprilie 1975 (Tinerețea la răscruce) Jacques Attali, Alain Laurent și Jacques Robin lucrează cu Henri Dougier Invitați: Gérard Mendel și Marc Guillaume: februarie 1976 (Dorință, putere și mărfuri) Întîlnire publică cu Étienne Manach (China) : 18 martie 1976 Invitat: Jean-Pierre Dupuy (Conjectura lui von Foerster): mai 1976 Întîlnire la Michel Serres la Vincennes: 17 iunie 1976 Întîlniri la Annie Robin: 16 noiembrie 1976 Invitat: Marian Apfelbaum: 21 decembrie 1976 (Omul și alimentele) SUMAR PREFAȚĂ 7 CUVÎNT ÎNAINTE 11 INTRODUCERE 13 FONDATORII GRUPULUI
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cea a lui De Jonge, potrivit căruia numai Ovidiu, care a fost martor și nu participant, cum observă însuși Nemethy, a fost pedepsit (Pont., II, II, 15 urm.). Mai mult, De Jonge consideră că poate elimina o piesă importantă din conjectura lui Nemethy interpretând versurile 11 și urm. ale Epist. Ex Ponto, IV, VI drept o "zicere superstițioasă" (dictum superstitiosum) a bietului poet, care credea că este o piază rea (se exitio esse) pentru toți cei care încercau să i se
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Iuliei, care a fost asasinat la ordinul lui Tiberiu. "Les rapports d'Ovide, qui cite le nom de Gracchus le tragique, avec la seconde Julie, dont le Ti. Sempronius de Tacite fut l'amant, donnent beaucoup de vraisemblance à la conjecture de Weichert. Gracchus serait, comme Pollion ou Titus, un de ces aristocrates distingués, qui ne se contentaient pas d'apprécier les œuvres d'autrui"312. Sed sat prata... * * * Înainte de a trage concluziile asupra acestor două capitole din lucrarea noastră, dorim
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a judeca) structurând alte elemente care participă la noema judecății, toate de natură afectivă, practică, evaluativă, nu propriu-zis "logică". "Același 'S este P' care formează nucleul noematic poate fi 'conținutul' unei certitudini, al unei evaluări a posibilului sau al unei conjecturi etc. În noemă, acest mucleu 'S este P' nu rămâne izolat."7 Dar certitudinea, posibilul, conjectura etc. de-naturează, cumva, sensul judecății ca "nucleu noematic"? Mai bine zis, ca formă logică ordonatoare în întreg orizontul gândirii, rostirii și făptuirii? Desigur, nu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu propriu-zis "logică". "Același 'S este P' care formează nucleul noematic poate fi 'conținutul' unei certitudini, al unei evaluări a posibilului sau al unei conjecturi etc. În noemă, acest mucleu 'S este P' nu rămâne izolat."7 Dar certitudinea, posibilul, conjectura etc. de-naturează, cumva, sensul judecății ca "nucleu noematic"? Mai bine zis, ca formă logică ordonatoare în întreg orizontul gândirii, rostirii și făptuirii? Desigur, nu! Odată încheiate cele două reducții, va deveni cu putință proiectul pentru o veritabilă "reconstrucție" filosofică, prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de propria exterioritate, de aspectul individual al ființei lui. Ca atare, va privi la cele din urmă ca un spectator participativ, responsabil și angajat, desigur, în raport cu această exterioritate, dar distanțat de ea, citind mai ales în jocul ei sugestii simbolice, conjecturi, urme care îi pot sprijini înaintarea verticală. Pentru a lăsa să se trezească interioritatea profundă, poate că primul pas este tocmai acela de a-ți privi eul și mediul în care trăiești ca pe un spectacol. Dat fiind că eventualele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
funcția învățăturii va începe să fie revendicată de episcopi, va deveni apanaj al ierarhiei, va ajunge să se transforme în instanță autoritară de adevăr formulat dogmatic. Origen nu propune teoria ființelor universale drept capitol de dogmă, ci doar ca o conjectură dar cît de expresivă! pentru a da seamă de diferența dintre diversitatea de tip individual general și varietatea persoanelor universale. Casa și cortul Celor două orientări ale ființei fie pe direcția individual-generalului, fie pe direcția universalului Origen le-a mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
extraordinare) punea în evidență stîngăciile comice ale spectacolului ritual de apariție a personajului. Asistența făcea haz de ele, înțelegîndu-le totodată ca aproximare prin definiție, imperfectă a supranaturalului. Pentru credincioși, greșelile voite de regie din episodul ritual făceau din el o conjectură performată, dacă e să folosim termenul cusan ; marcau participarea imperfectă, dar reală, la o altă lume, care nu putea fi integral reprezentată în termeni verosimili. în antropologie, ca și în filozofie, cel mai bine ni se spune e să pornești
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
frumos text introductiv la cartea despre Origen a lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică înfățișa primele secole creștine ca o epocă de libertate și diversitate intelectuală, în care cercetările teologice puteau îmbina adeziunea totală la revelație cu îndrăzneala căutărilor, a conjecturilor, a teoriilor multiple stîrnite de un loc scripturar. Dacă Henri Crouzel caracterizează demersul lui Origen ca pe o teologie în căutare, o teologie de exercițiu, ba mai mult, o teologie care fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau universului dinamica pe care se poate sprijini cunoașterea umană pentru a tinde spre Limita supremă. Pentru Cusanus, cosmologia e un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să observe, studieze, explice lumea în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
demersul critic montează scrieri și episoade ale biografiei rimbaldiene (poemele în limba latină, corespondența, Corabia beată, relația cu Verlaine, Iluminările, Un anotimp în Infern etc.), vizând stabilirea corespondențelor între cele două planuri. Ipoteza pare incitantă, deși se clădește uneori pe conjecturi improbabile (de exemplu, poemul Corabia beată e citit ca „o fantastică transpunere imagistică a unui coit in extenso”). Interpretând poezia lui Rimbaud drept „sursă originară a realității”, P. deliteraturizează imaginea poetului francez, dezvăluindu-și, totodată, afinități cu unii critici timișoreni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]