1,097 matches
-
în accepțiunea bulgară, de următoarele caracteristici generale: suprapunerea unor factori multipli asimetrici, dinamism înalt în evoluția mediului de securitate, ambiguitate în definirea riscurilor, dificultăți în previzionarea acestora. Posibilitatea izbucnirii unor crize multiple, simultan în diferite părți ale globului, întărește necesitatea conjugării eforturilor Bulgariei în direcțiile generale ale Uniunii Europene și NATO. Având în vedere caracteristicile riscurilor la adresa securității, este necesară abordarea conjugata, suprastatala a securității, în care instituțiile internaționale de securitate (NATO, UE, OSCE43) au un rol important în diplomația preventivă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dezagreabil), deoarece sunt meritorii. Titlul blogului, în schimb, dacă aș putea să nu-l văd, ar fi un mic câștig ... De la Poetul Gheorghe Sion încoace (primul arhi-cunoscut pentru expresia “O, vorbiți, SCRIȚI românește ...”) milioane de săritori peste gramatică au folosit conjugarea “scriți” ... Asta nu înseamnă că, între timp, a devenit corectă. Eh, repetițio e mama tuturor relelor, dacă spui de două ori, o să te crează lumea și pe matale ... Altfel, spor la lucru !
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
că o supapa politică de suprapresiune. niciodată un vadim nu va câștiga președenția (chiar dacă un bufon a ajuns primarul londrei) dar și electoratul lui are dreptul să se manifeste într-un cadru legal De fapt, circul a fost posibil prin conjugarea prestațiilor a trei “animale” mediatice:VCTudor, despre care toată lumea știe că e isteric că un diavol tasmanian căruia i se face o clisma; Junele Bucurenci, (un intim etern al “sticlei” cît timp “sticlarul” e pretenul Mihaiu) care face 3 secunde
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
traversam conceptual și frontierele temporale, dar o traversare non-entropică, adică mereu în cele două sensuri. Chiar și dintr-o parcurgere rapidă (« răpede privire ») a bibliografiei domeniului, devine limpede că Ecologia Industrială face apel la o multitudine de concepte într-o conjugare de mare rafinament intelectual. Se știe că asemenea tipuri de gandire constituie privilegiul unor perioade de pace, dar și de criză societala reală. Pentru că ele sunt văzute ca soluții, căi de ieșire din respectivele situații de criză. La ora actuală
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
plîngă"), stins stîns, și șî, șină șînă, ține țîne, țiui țîui, ziua zîua etc.; multe substantive prezintă transformarea lui î în i prin trecerea de la singular la plural sau de la masculin la feminin: cuvînt-cuvinte, jurămînt-jurăminte, mormînt-morminte, sfînt-sfinte-sfinți etc.; în cursul conjugării unor verbe i devine î; a vinde-eu vînd-tu vinzi-ei vînd etc. Din aceste motive științifice, mi se pare absurd să scriu cu â din a.
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
dezagregă: "Vîntul îi vede ovali mai departe șochii Sfinxului, n.m., R.R.ț/ Necunoscînd forma lor/ Însă privirea deschisă în ceruri/ Cuprinderea-i crește mereu". Din loc în loc, din avînt poetic, se strecoară greșeli de gramatică (formulări hilare născute dintr-o conjugare imprecisă ca aceasta: Fața caldă palmele-ți cuprinde", în care fața cuprinde palmele și nu invers) sau, mai grav, de ortografie ("hăini", "ghiață" ș.a.). Repetițiile sînt, nu numai din pricina stîngăciilor de limbaj, mecanice, diluînd sensul în reluări neschimbate ale unor
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
dogui. Asta înseamnă că importăm cuvintele străine, dar adaptându-le sistemului fonologic portughez. Ce altceva mai caracterizează o limbă? Sistemul său gramatical. Ceea ce se întâmplă, de exemplu, când creăm verbe după cuvinte străine, este că urmăm regula conform căreia singura conjugare posibilă este conjugarea întâi (verbe care se termină în -ar), ca în deletar sau printar. Și cum se conjugă ele? Bineînțeles: am printat, voi printa, printasem etc. Termenii englezești intră în limba noastră prin conjugarea întâi, fără să violeze, deci
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
că importăm cuvintele străine, dar adaptându-le sistemului fonologic portughez. Ce altceva mai caracterizează o limbă? Sistemul său gramatical. Ceea ce se întâmplă, de exemplu, când creăm verbe după cuvinte străine, este că urmăm regula conform căreia singura conjugare posibilă este conjugarea întâi (verbe care se termină în -ar), ca în deletar sau printar. Și cum se conjugă ele? Bineînțeles: am printat, voi printa, printasem etc. Termenii englezești intră în limba noastră prin conjugarea întâi, fără să violeze, deci, sistemul gramatical. Iar
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
urmăm regula conform căreia singura conjugare posibilă este conjugarea întâi (verbe care se termină în -ar), ca în deletar sau printar. Și cum se conjugă ele? Bineînțeles: am printat, voi printa, printasem etc. Termenii englezești intră în limba noastră prin conjugarea întâi, fără să violeze, deci, sistemul gramatical. Iar, până la urmă, ceea ce caracterizează o limbă este fondul lexical comun. Ce înseamnă asta? Acest fond este compus din cuvintele cele mai vechi ale limbii, care exprimă noțiuni ce provin din timpuri îndepărtate
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
în dreptul formei înregistrate copii, indicația „frecvent în Moldova”. Desinențele formelor în discuție se explică fonetic, fiind identice cu cele ale altor verbe cu același tipar formal, fără sufixul -ez, ca a mînia: (să) mînii, (să) mînie. Ezitarea între tiparul de conjugare cu -ez și cel fără sufix e o trăsătură specifică a dinamicii limbii române; despre care s-a scris deja foarte mult. Oscilațiile în timp au condus la interpretări și previziuni diferite, dar presupun cîteva date certe: tipul în -ez
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
deosebire cele din limbajul computerului și al Internetului. Dintre acestea, un caz caracteristic - destul de recent și cu frecvență în creștere - îl constituie verbul a downloada: adaptare tipică a formei englezești (to download) la morfologia românească, prin încadrare în clasa de conjugare cea mai productivă și cea mai regulată: cu infinitivul în -a, cu infixul -ez la prezent indicativ și conjunctiv. Verbul e totuși destul de șocant: nu are justificarea unor înrudiri latine (că a accesa), nici simplitatea pronunției și a scrierii (că
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
sau redactare. Editurile, cel mai adesea obscure, aproape că nu au nici un merit în apariția cărților. Este și cazul acestui, să-i zicem, volum în care greșelile, nu neapărat de redactare, abundă supărător. Dacă autorul nu cunoaște pluralul unor cuvinte, conjugarea etc., cineva ar fi trebuit să corecteze, mai mult sau mai puțin tacit, formele stâlcite precum: umere, pe acolo unde, noi tacem, nedejghiocate, acoperișe, monastire, a miia oară, ghiară ș.a. Recomand autorului, înainte de orice, lucrul cu dicționarul. Paul Doru Chinezu
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
Cercuri". De reținut că atunci cînd încearcă o definire a pragmatismului său, a modalităților de a ne înlesni adecvarea la această lume fluidă, James folosește termenii îndrăgiți de Emerson, adică "acțiune" și "putere", desemnînd prin ei, sau mai exact prin conjugarea lor, principala direcție de urmat. Emerson rămîne în istoria culturii americane nu numai ca precursor al pragmatismului. Este greu de știut cîți dintre scriitori americani de după el au făcut abstracție de viziunea asupra lumii asociată cu numele său. După cum se
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
variațiile în uz și susținea că, în ciuda unor contraexemple, "tendința limbii noastre rămîne în continuare aceea de a forma prezentul cu -ez și -esc, pentru a regulariza flexiunea" (p. 244). Într-adevăr, formele cu sufix au avantajul unui tipar de conjugare regulat, lipsit de alternanțe, clar marcat. Simplitatea și raționalitatea nu sînt însă reguli absolute ale evoluției unei limbi: adesea intervin și alte cauze - analogia, eufonia, asocierile semantice - care produc tendințe contrarii. În limba actuală constatăm că tiparul cu infinitivul în
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
adaptarea verbelor din engleză. De exemplu, verbul englezesc to click (cu sensul specializat „a apăsa unul dintre butoanele mouse-ului, sau ale unei piese echivalente, pentru a activa un cursor pe ecran”), devine în română a clica (prin normală adaptare la conjugarea I) sau (în registru familiar-glumeț) a clicăi (de conjugarea a IV-a); alături de aceste adaptări morfologice se întîlnesc însă de foarte multe ori perifrazele a face click și mai ales a da click: “poza o vei putea încărca după ce ai
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
click (cu sensul specializat „a apăsa unul dintre butoanele mouse-ului, sau ale unei piese echivalente, pentru a activa un cursor pe ecran”), devine în română a clica (prin normală adaptare la conjugarea I) sau (în registru familiar-glumeț) a clicăi (de conjugarea a IV-a); alături de aceste adaptări morfologice se întîlnesc însă de foarte multe ori perifrazele a face click și mai ales a da click: “poza o vei putea încărca după ce ai făcut click pe linkul din emailul de confirmare” (timisoara
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
are doar un singur cap pe umeri și restu’ pe niciunde, de aceea logic nici nu poate fi luată în socoteală și la socoată..!!!” (Ciberplai 5.04.2003). În paralel, verbul a socoti - pentru care DOOM indică doar varianta de conjugare cu sufixul -esc (socotește, să socotească) - se mai folosește și fără sufix: socoate, să socoată. Poate că în acest caz formele sînt susținute și de ecouri literare: ele apar la Eminescu, în texte foarte cunoscute, Glossa („Te întreabă și socoate
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
birul oștii, birul lefilor, birul untului; darea pentru stupi; dijma din brînză etc.) - , dar foarte numeroase sînt seriile întregi de derivate, forme care atribuie noțiunii o mai mare persistență. Cea mai reprezentativă serie e construită cu sufixul supinului verbelor de conjugarea a IV-a (-it), frecvent atașat sufixului de agent -ar, producînd deci varianta -ărit: albinărit, beșlegărit, căminărit, cășărit, cepărit, cerărit, ciblărit, ciohodărit, cîrciumărit, concerit, cornărit, cotărit, fumărit, găletărit, gărdurărit, ghindărit, grosărit, ierbărit, măjărit, morărit, oierit, părpărit, pogonărit, poștărit, prisăcărit, săpunărit
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
chiar ca bip să capete, metonimic și contextual, sensul de ,cuvînt obscen", ,înjurătură": ,invocând apoi toți sfinții și dumnezeii, printre alte bip-uri" (dbrom.ro). Succesul cuvîntului se reflectă și în derivare: de la bip s-a format verbul familiar, de conjugarea a IV-a, a bipăi (e drept că a putut beneficia și de un model din engleză - verbul to beep -, dar este perfect normală și derivarea independentă). Verbul apare destul de frecvent cu sensul general de producere a unor semnale sonore
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
privind combinații devenite în vorbire aproape obligatorii. Una dintre acestea s-ar baza pe observația că în româna actuală conjunctivul cu valoare de imperativ e aproape întotdeauna precedat de o marcă specifică, dezambiguizatoare: interjecția hai, cu diferitele sale variante, analoge conjugării verbului (haideți, haidem), ori populare și regionale (haide, haida). Este vorba de o tendință care reflectă întărirea folosirii interjecției hai ca marcă pragmatică; am comentat cîndva, în această rubrică, noua formulă de salut din limbajul tinerilor: hai pa. În același
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
și care avea un oarecare suport analogic; de fapt, verbul a continua este o excepție, un împrumut recent greu de adaptat morfologic și fonetic din cauza hiatului u-a: singurele verbe cu care l-am putea compara fie primesc -ez în conjugare (a situa, situez; a accentua, accentuez), fie sînt defective de persoana I și nici nu au hiat, ci diftong (a ploua, a oua); vorbitorii au asimilat spontan pe a continua altor verbe de tipul a tăia - (eu) tai, a sui
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
de la Realitatea Tv: Există riscul unui colaps al sistemului de pensii, dacă nu va fi întreprinsă o reformă"... În sfârșit, se va face dreptate și în țara asta și se va reduce numărul de pensionari pe cap de salariat prin conjugarea veniturilor mici-scumpirea medicamentelor-majorările de taxe, prețuri și altele. -Apăi, zice prietenul, să nu te înscrii cu domnul Solcanu în partidul făcut de Dumnezeu în locul pesedeului ? 1) C.P.Tăriceanu: Nemuritoarele mele expresii din Banat și Susul Moldovei, vol. selectiv din "Opere
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
și contradictorie, obișnuită și enigmatică, diurnă și nocturnă a unor protagoniști de roman modern, cu abisalitatea micilor funcționari din micile orașe de provincie din marea proză rusă. Lui George Bălăiță îi reușește, și încă la un prag estetic foarte înalt, conjugarea a două modalități narative formal disjuncte: descripția hiperrealistă, minuțioasă, cu abundența detaliilor, cu desenarea fiecărei cute de pe marea stofă a vieții; și, la polul opus, esențializarea simbolică, transfigurarea tuturor acestor date primare ale existenței, marcajul alegoric al traseelor, aparent, atât
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
familie lexicală: alcătuită din verbul a posta și din substantivul cu sufix de infinitiv lung postare. Verbul englezesc to post devine, în mod regulat și previzibil (prin încadrare la clasa cea mai productivă, cu infinitivul -a și cu sufixul în conjugare -ez) a posta: „Cum pot să postez un topic în cadrul forumului?” (bizarnet.ro); „să postezi pe un forum deschis cu munca și banii altora idioțenii și înjurături nu e un drept al omului!” (Ciberplai). Verbul, tranzitiv, e adesea folosit absolut
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
femeile ce au viza pt. plecare în spania la cules de căpșuni”; “respect ptr. Deea”), f = foarte (“fff multe”, “e f. interesantă”) - dar și inovații relativ recente, mai mult sau mai putin impuse: vb = „a vorbi” - la toate formele de conjugare: “vb prin sms”, “să vb cu”; sal = „salut”, „salutare”, verbul „a saluta”: “sal”, “te sal. și eu”; k = că („k numa în tine am încredere”); pt. k = „pentru că”; dc = „dacă”; pers. = „persoană”, serv = „serviciu” („serv ușor”). Majoritatea sînt românești; apare
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]