197 matches
-
adesea metoda, dar i-au respectat întotdeauna rezultatele; cu sentimentul secret că fără soliditatea academică a operei sale, revoltele și-ar fi pierdut sensul. Mioara Avram cunoștea la fel de bine limba veche (teza ei de doctorat, Evoluția subordonării circumstanțiale cu elemente conjuncționale în limba română, a rămas un studiu de referință, mereu citat), variantele regionale și mai ales registrele stilistice, normele și abaterile limbii actuale. Articolele sale (doar o mică parte cuprinse în volumul Probleme ale exprimării corecte, 1987) surprind mereu ceva
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
Rodica Zafiu Un mijloc modern de simplificare a structurilor gramaticale este cuvîntul plus, folosit cu rol de conjuncție sau ca element component al unei locuțiuni conjuncționale. Plus - preluat din locuțiuni străine, dar dezvoltînd în română noi valori și utilizări (provenite și din calitatea sa de nume al semnului aritmetic al adunării) - asociază cu ușurință, în limba vorbită, elemente și structuri diferite din punct de vedere morfo-sintactic
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
internetul furnizează însă surprinzător de multe atestări recente pentru precum, cu valori diferite; perfect instalată în toate registrele limbii este locuțiunea copulativă precum și. În principiu, utilizarea pe scară largă a cuvîntului precum, ca adverb de comparație (spune totul precum ție), conjuncțional (face precum a vrut) și chiar prepozițional (face precum tine) corespunde unei logici a evoluției limbilor: se știe că unele cuvinte se gramaticalizează, devenind simple instrumente lingvistice, cu formă scurtată și sens tot mai abstract. Așa au devenit anumite adverbe
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
părți de propoziție; inserarea virgulei între subiect și predicat; utilizarea improprie a virgulei și/sau a conjuncțiilor de coordonare în enumerări sau situații în care enumerările în text nu se finalizează prin folosirea conjuncțiilor de coordonare („și“, „sau“) ori a locuțiunii conjuncționale „precum și“; scrierea unor cuvinte cu inițială mare, deși contextul nu impune acest aspect, dar și invers, unii termeni fiind redactați cu inițială mică, deși ar fi trebuit să fie redați cu inițială mare. Având în vedere aceste aspecte, Consiliul
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
exprimarea afirmativă, negativă; exprimarea enunțiativă, interogativă, exclamativă; exprimarea unor acțiuni, stări, existențe sigure, dorite, posibile; exprimarea unui îndemn, a unei porunci etc.; exprimarea asertivă (aprobare, dezaprobare, avertizare, formulare de cereri); exprimarea sentimentelor; exprimarea argumentativă, persuasivă; tipare frastice: propoziții relative și conjuncționale; raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază; propoziţia principală/propoziţia secundară; propoziţia regentă/elementul regent; expansiunea și contragerea. Textul: coeziunea sintactică (conectorii pragmatici), coerenţa semantică (concordanţa timpurilor), scopul comunicativ; topica în propoziţie și în cadrul grupurilor sintactice. Exprimarea
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmației; exprimarea negației; exprimarea relației – adverbul relativ; exprimarea coordonatelor imprecise/a probabilității – adverbul nehotărât . Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură – interjecţia, interjecția predicativă. Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare – conjuncția, conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare; aplicativ: locuțiunile conjuncționale . Nivelul semantico-lexical Vocabularul limbii române; cuvântul – unitatea de bază a vocabularului; formă şi conţinut; sensul propriu și sensul figurat; sinonime; antonime; omonime; polisemie; aplicativ: arhaismele; regionalismele; neologismele; împrumuturile; categorii semantice (contextualizare/ recontextualizare); paronimele frecvente; pleonasmul; dinamica vocabularului – normă/abatere de la
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
este super bazat, uitați-vă și voi înuntru" (inoras.ro) și prin repetare imediată: "Omu' de m-a invitat ebazat-bazat" (onlinesport.ro). O construcție surprinzătoare e și aceea în care bazat - cu semnificația "convins", "sigur" e urmat de o propoziție conjuncțională: "sunt destul de bazat că asta vine" (jurnalul.ro). Mai mult, există și îmbinarea intensificatoare bun bazat: "tractoristul vine, se urcă la volan bun bazat că nu mai e nimeni pe lîngă tractor" (computergames.ro); " Eu m-am îmbătat ca prostu
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
ai al dracului”, expresii populare: „ de auzea câinii în Giurgiu”, „alege-s-ar praful”, pleonasme: „să vorbim o vorbă”, „l-am văzut cu ochii mei”, dezacorduri: „că-i sărea ochilarii din ochi și giubenul din cap”, folosirea greșită a locuțiunii conjuncționale „pentru ca să”: „n-am putut pentru ca să o tratez cu refuz.” La o examinare atentă a vorbirii lui se poate constata că aceasta prezintă particularități diferite în funcție de personajul căruia i se adresează și în funcție de evoluția relației lui cu același personaj. Merge la
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
bază“. ... 72. Aplicând metoda de interpretare gramaticală a prevederilor articolului unic lit. A pct. 9 din anexa nr. 2 la Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, în forma modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 698/2022, instanța supremă constată că locuțiunea conjuncțională „precum și“ are rolul de a separa prima teză care atrage îndreptățirea la acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase, respectiv „Pe durata situațiilor de risc epidemiologic și biologic prevăzute la art. 6 lit. a), c) și d) din Legea
DECIZIA nr. 19 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295107]
-
risc epidemiologic și biologic prevăzute la art. 6 lit. a), c) și d) din Legea nr. 136/2020 (...)“, de a doua teză cu aceeași finalitate constând în „contextul riscului epidemiologic determinat de răspândirea virusului SARS-CoV-2 pe teritoriul României (…)“. ... 73. Astfel, locuțiunea conjuncțională „precum și“ evidențiază două situații factuale diferite, circumscrise lit. A pct. 9 din anexa nr. 2 la Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, în care legiuitorul a înțeles să acorde sporul pentru condiții deosebit de periculoase reglementat de art.
DECIZIA nr. 19 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295107]
-
țină seama de faptul că au valori diferite, în contexte diferite. Astfel, se disting ca pentru marcarea comparației („Gândește ca un copil”), ca pentru exprimarea calității („Ca profesor, este apreciat de toți elevii”) și ca grupat cu să ca element conjuncțional („E bine ca părinții să fie prieteni cu copiii”). De asemenea, și este foarte frecvent conjuncție („A cumpărat cărți și caiete”, „E bun și frumos”), dar și semiadverb („A venit și azi”, „Știe și el”, „A scris și poezii”). Probleme
Românii cu „ca și” la gură () [Corola-blog/BlogPost/338500_a_339829]
-
terminat = „aproape terminat”); „Un lucru bine gândit îl poți considera ca și realizat” (ca și realizat = „aproape realizat”); „Contribuția sa e ca și inexistentă” (ca și inexistentă = „aproape inexistentă”). (iii) Ca și este corect și când este sinonim cu locuțiunea conjuncțională precum și: „Observațiile, ca și sugestiile l-au ajutat să îmbunătățească lucrarea”. (iv) Ca și nu reprezintă o greșeală când cele două elemente sunt disociate din punct de vedere sintactic și semantic - elementul ca face parte din gruparea conjuncțională ca ... să
Românii cu „ca și” la gură () [Corola-blog/BlogPost/338500_a_339829]
-
cu locuțiunea conjuncțională precum și: „Observațiile, ca și sugestiile l-au ajutat să îmbunătățească lucrarea”. (iv) Ca și nu reprezintă o greșeală când cele două elemente sunt disociate din punct de vedere sintactic și semantic - elementul ca face parte din gruparea conjuncțională ca ... să, iar și este un semiadverb având rol de insistență pe lângă cuvântul pe care îl precedă: „Ar fi bine ca și colegii să îl ajute”. În toate cele patru situații date mai sus, gruparea ca și, corect utilizată, nu
Românii cu „ca și” la gură () [Corola-blog/BlogPost/338500_a_339829]
-
pe Lună, amândouă? Or ști ele ceva despre Panspermia asta stelară, ceea ce noi nu știm? Întreba Sarica curioasă, ori poate chiar puțin geloasă, pe una din Doamnele în roz. - Lasă-le dragă în pace! Să se iubească amândouă fierbinte și conjuncțional: ca două stele spermatice, pulsând osmotic. Și să-și împartă lumina cum vor ele, astral: din două în două și din doi în doi, bezmetic! Și să sară pe Lună și de pe Lună mai departe pe alte stele, pe unde
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
stia mai înainte. Dacă se compară însă apprendre la danse à qqn. și apprendre une nouvelle à qqn., în primul caz obiectul e comutabil cu un infinitiv, în vreme ce în al doilea desemnează o informație și e comutabil cu o propoziție conjuncționala (apprendre à qqn. que...). Cu alte cuvinte, obiectul este locul unei polisemii de sens. De aceea e vorba de polisemie externă, iar, întrucât în trecerea de la „știință” la „informație” există și pierdere și câștigare de seme, o astfel de polisemie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pune niciun semn: „Bre Ilie, vină-ncoace!” (M. Sadoveanu), „Măi animalule!” (celebrul apelativ al lui Ion Iliescu, adresat la Constanța lui Radu Mazăre, pe atunci ziarist, devenit apoi primar al Constanței și membru marcant al PSD). - conjuncția așadar și locuțiunea conjuncțională prin urmare, așezate În interiorul unei propoziții, se pun Între virgule: „Sâmbătă, așadar, de la amiazi, amândouă aceste doamne Încep să se pregătească de plecare” (I.L. Caragiale). Interdicții de folosire a virgulei În propoziție: - nu se desparte prin virgulă subiectul de predicat
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
conchide prin reluarea mesajului principal, a convinge. În ciuda unor aspecte încă neclare și litigioase, putem spune că limbajul jurnalistic are câteva trăsături distincte: un grad redus de complexitate; concizie, credibilitate, claritate; elemente anaforice (de înlocuire) puțin prezente; sărăcie a conectorilor conjuncționali; extensie minimă a textului; sărăcia epitetelor descriptive; prezența apăsată a elementelor de localizare; reducerea până la dispariție a elementelor de subiectivitate: prezența eului, constatările și valorizările personale; prezența dublei întreruperi, gestionarea anume a începutului și sfârșitului; folosirea verbelor performative: interogativ, imperativ
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de evaluare prin admiterea probabilului (alături de adevăr și de falsitate) cu diferite grade (posibil, realizabil, improbabil etc.). Dincolo de granițele propoziției, la nivelul frazei, gama nuanțelor se extinde și atenția logicienilor se oprește deseori asupra conectorilor (a conjuncțiilor și a locuțiunilor conjuncționale în primul rînd). Din perspectivă strict filozofică, valoarea este o noțiune practică ce capătă conținut prin experiența voinței și acțiunii umane. Ea implică, pe de o parte, un aspect dinamic, manifestat în tendința spre o formă a realităților învestită cu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pronumele numai cu rol de complement direct al propoziției: Văd lumina lucind. 2. La nivelul frazei: Propoziția dublu subordonată determină simultan un regent de tip nominal și unul de tip verbal. Ea poate fi introdusă prin: a) conjuncții sau locuțiuni conjuncționale subordonatoare - că, dacă, fără să - Îl vedea că abia așteaptă; b) adverbe relative - cum, precum, cât - Parcă-l văd cum ușor scoate cureaua.; c) pronume relative - care, cine, ce, cât, cel ce - Nu l-ai văzut ce trist era?. „Propoziția
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și structural, al funcției, de conținutul semantic concret al funcției A plecat cu o mare încredere. / A plecat fără nicio încredere . - sau de opțiunea subiectului vorbitor - El se dă drept director. Propozițiile se introduc în frază prin: conjuncții și locuțiuni conjuncționale: că, ca să, ca și când, ca și cum: I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși; pronume(adjective) relative: Refuzăm lucrurile ce sunt și le tratăm ca generalități; adverbe relative: încât, cum, în chip de, drept: Iată-l cum din haos se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pământ toți cei care veniră. Va fi o frază în care toți , pierzându-și capacitatea semantic și independența gramaticală - prin golire de sens - a devenit un simplu element de relație, contopindu-se cu pronumele compus cei care, cu valoare tot conjuncțională. În fraza în care toți intră în compunerea pronumelui relative compus toți cei care, nu putem pune principalei decât o singură întrebare: Cine se o apă ș-un pământ? R. : toți cei care veniră. Adică propoziția principal, în afară de subiectivă, nu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
câți), de toți de care (de câți) etc. Femininul toată (toate), absent într-o compunere paralelă a lui tot ce (toată care sau ce nu se zice), mai puțin frecvent în compunerea toate cele care (ce), a produs totuși locuțiunea conjuncțională cu toate că și locuțiunea prepozițională cu toată (cu toate)”. b) Atributul predicativ poate fi o întreagă propoziție - cu condiția ca această propoziție să determine obiectul direct al propoziției regent: El vede patria-nainte-i așa cum e,cum n-a mai fost
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un context obligatoriu și dezambiguizator. Spre deosebire de acestea, verbe de opinie ca: a considera, a crede și verbe voliționale și deziderative ca: a vrea, a dori sunt matricial, tranzitive, având ca particularitate de construcție realizarea a poziției obiectului direct ca propoziție conjuncțională (Profesorii consideră / cred că el este inteligent., Părinții vor / doresc ca el să fie medic.). Prin reorganizare și elipsă în locul unei structuri bipropoziționale, apare o construcție „condensată”, cu un singur predicat al enunțării, verbele în discuție atașându-și o determinare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ca efect o concentrare semantico-sintactică. Subliniem că, între cele două propoziții din structura de adâncime (în cazul tiparului cu verb impersonal) se stabilește, de fiecare dată, un raport de subordonare. Legătura dintre propoziția regentă și cea subordonată (subiectivă) se realizează conjuncțional. Dintre acestea, este acceptată conjuncția compusă ca...să sau conjuncția să, iar pentru verbul a (se) părea, atât conjuncția să, cât și că. Spre exemplu: 1) Trebuie / ca cineva să trimită contractul spre avizare. Contractul trebuie trimis spre avizare. 2
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care2 sunt ... e o gamă mai ... îs mai multe produse, la mine durează mai mult să le fabric. Pentru că tot timpu trebuie să schimb î: fluxu tehnologic (IV: 315) Adverbul indiferent intră în componența unor locuțiuni prepoziționale (indiferent de) sau conjuncționale (indiferent dacă) cu sens concesiv: Curativ se prescrie în ulcerul gastro duodenal, guta acuta, nefrite acute, ciroze indiferent de forma sau stadiu, după unele antibiotice (iaurt) la obezi pentru scurte perioade etc. (C. Borundel, Manual de medicină) În jurul gazonului, cu
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]