2,717 matches
-
urî, distincția nu mai este atît de netă: pot fi urîte deopotrivă persoane, obiecte personificate, sau obiecte prezentate ca atare, în materialitatea lor. Și mai nefirească în româna actuală este construcția lui a iubi cu un al doilea verb, la conjunctiv sau la infinitiv: iubește să doarmă, iubește a dormi. În Dicționarul academic (Dicționarul limbii române, coordonat de Sextil Pușcariu), construcția este totuși înregistrată: ,Complementul nu e o persoană; construit adesea cu să + conjunctiv, mai rar cu a + infinitiv, în parte
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
iubi cu un al doilea verb, la conjunctiv sau la infinitiv: iubește să doarmă, iubește a dormi. În Dicționarul academic (Dicționarul limbii române, coordonat de Sextil Pușcariu), construcția este totuși înregistrată: ,Complementul nu e o persoană; construit adesea cu să + conjunctiv, mai rar cu a + infinitiv, în parte după fr. aimer ŕ)". Exemplele cele mai vechi nu conțin însă nici verbe la conjunctiv, nici verbe la infinitiv, ci substantive abstracte - ,Dereptatea iubeaște", ,iubiiu legea ta" etc. Doar la sfîrșitul secolului al
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
române, coordonat de Sextil Pușcariu), construcția este totuși înregistrată: ,Complementul nu e o persoană; construit adesea cu să + conjunctiv, mai rar cu a + infinitiv, în parte după fr. aimer ŕ)". Exemplele cele mai vechi nu conțin însă nici verbe la conjunctiv, nici verbe la infinitiv, ci substantive abstracte - ,Dereptatea iubeaște", ,iubiiu legea ta" etc. Doar la sfîrșitul secolului al XIX-lea par să circule construcțiile în cauză: atestate la Alexandrescu - ,În copilărie iubeam să mă opresc / Pe murii mănăstirei" și chiar
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
și simplifică definiția acestei construcții ("a-i plăcea să..."), dar - potrivit propriilor reguli, și spre frustrarea constantă a cititorului - nu o ilustrează prin exemple și citate. În ultima vreme, par totuși să se fi înmulțit construcțiile vebului a iubi cu conjunctivul. În Internet se pot găsi foarte multe exemple: ,duceți-o la Mall pentru ca iubește să cumpere tot felul de lucruri" (astromania.hypermart.net); ,Jazirah este un cal care într-adevar iubește să sară, cu sau fără călăreț" (echitatie.go.ro
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
scol dimineața. Urăsc matematica." (neamtzzu.as.ro); ,urăsc să trișez la jocuri" (gamecraft.ro); ,urăsc să îmi pierd timpul (...) și la fel de mult urăsc să mi se spună ce să fac" (scenario.ro) etc. În mod surprinzător, construcția cu verb la conjunctiv nu este ilustrată în Dicționarul limbii române (Litera U), în care există doar un subsens în care complementul desemnează obiecte inanimate, mai ales abstracte: a urî trufia, lumea, fabulele, mîndria, scrisorile etc. Desigur, analogia contribuie la întărirea poziției în limbă
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
prețiozitate a formulării, adesea chiar în construcții ambigue și discutabile. Un exemplu relativ recent e absolut corect, dar atrage atenția asupra faptului că acțiunea posterioară nu trebuie să fie neapărat exprimată tot printr-un viitor (ci, ca aici, printr-un conjunctiv): "telefoanele s-au mai potolit, dar nu este exclus ca ele să abunde din nou în următoarele zile, după ce premierul va fi făcut publică lista departamentelor desființate și comasate" (Evenimentul zilei = EZ 2318, 2000, 11). Oarecum asemănător e cazul citatului
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
unor fenomene mai vechi. O lungă discuție despre legitimitatea și utilitatea copierii (în Forum ComputerGames, 2001) permite să se constate frecvența destul de ridicată cu care apar, în limbajul tinerilor, formele fără sufixul -ez ale verbului a copia; mai ales la conjunctiv, la persoanele I și a II-a singular și a III-a singular și plural - “eu am dat ieri teza la mate și... a trebuit... să copii”; “nu e chiar așa ușor să copii”; “am observat că multă lume preferă
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
norma actuală, dar atestate în trecut; în dicționarul academic (DA), o formă fără -ez apărea într-un citat din N. Iorga („neglijă să le copie din nou”), indicîndu-se și tendința de a se folosi forma fără -ez mai ales la conjunctiv. Al. Graur trecea, în dreptul formei înregistrate copii, indicația „frecvent în Moldova”. Desinențele formelor în discuție se explică fonetic, fiind identice cu cele ale altor verbe cu același tipar formal, fără sufixul -ez, ca a mînia: (să) mînii, (să) mînie. Ezitarea
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
creștere - îl constituie verbul a downloada: adaptare tipică a formei englezești (to download) la morfologia românească, prin încadrare în clasa de conjugare cea mai productivă și cea mai regulată: cu infinitivul în -a, cu infixul -ez la prezent indicativ și conjunctiv. Verbul e totuși destul de șocant: nu are justificarea unor înrudiri latine (că a accesa), nici simplitatea pronunției și a scrierii (că a printă); dimpotrivă, apare că un element evident străin, marcat de prezența unei litere specifice (w), prezentînd dificultăți de
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
știe nimeni să chatuie elegant", firmaro.com). Derivatul familiar-argotic a țepui apare de 347 de ori la indicativ prezent, ca țepuieste ("Western Union îi țepuiește pe români cu zeci de miliarde lunar", hotnews.ro) și de 1130 de ori la conjunctiv prezent - să țepuiască (,Tărâță Culiță a încercat să țepuiască Regia Națională a Pădurilor", curentul.ro) - dar și de 20 de ori în forma (să) țepuie ("îl țepuie ăia de la tehnic", rdi-sat.com) Poate tocmai pentru că - stilistic - noile verbe în -i
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
relativele cu pronume în dativ și mai ales în genitiv: ,omul a cărui pălărie..."), dar ar putea apărea și reguli inedite, privind combinații devenite în vorbire aproape obligatorii. Una dintre acestea s-ar baza pe observația că în româna actuală conjunctivul cu valoare de imperativ e aproape întotdeauna precedat de o marcă specifică, dezambiguizatoare: interjecția hai, cu diferitele sale variante, analoge conjugării verbului (haideți, haidem), ori populare și regionale (haide, haida). Este vorba de o tendință care reflectă întărirea folosirii interjecției
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
de o tendință care reflectă întărirea folosirii interjecției hai ca marcă pragmatică; am comentat cîndva, în această rubrică, noua formulă de salut din limbajul tinerilor: hai pa. În același timp, tendința poate să fie legată de prezența foarte puternică a conjunctivului în limba română: trăsătura balcanică a înlocuirii infinitivului prin conjunctiv (tiparul ,știe să citească", în loc de ,știe citi") a condus probabil la necesitatea de a marca mai clar funcțiile speciale ale conjunctivului. Particula hai - rostită fără pauză, formând o unitate de
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
marcă pragmatică; am comentat cîndva, în această rubrică, noua formulă de salut din limbajul tinerilor: hai pa. În același timp, tendința poate să fie legată de prezența foarte puternică a conjunctivului în limba română: trăsătura balcanică a înlocuirii infinitivului prin conjunctiv (tiparul ,știe să citească", în loc de ,știe citi") a condus probabil la necesitatea de a marca mai clar funcțiile speciale ale conjunctivului. Particula hai - rostită fără pauză, formând o unitate de grup fonetic cu verbul care îi urmează - a devenit în
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
poate să fie legată de prezența foarte puternică a conjunctivului în limba română: trăsătura balcanică a înlocuirii infinitivului prin conjunctiv (tiparul ,știe să citească", în loc de ,știe citi") a condus probabil la necesitatea de a marca mai clar funcțiile speciale ale conjunctivului. Particula hai - rostită fără pauză, formând o unitate de grup fonetic cu verbul care îi urmează - a devenit în româna actuală vorbită o marcă distinctivă a conjunctivului cu valoare de imperativ, tot așa cum anumite interjecții de adresare au devenit o
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
a condus probabil la necesitatea de a marca mai clar funcțiile speciale ale conjunctivului. Particula hai - rostită fără pauză, formând o unitate de grup fonetic cu verbul care îi urmează - a devenit în româna actuală vorbită o marcă distinctivă a conjunctivului cu valoare de imperativ, tot așa cum anumite interjecții de adresare au devenit o marcă a vocativului pe care îl însoțesc. Deși format după toate regulile de corectitudine gramaticală, enunțul Să mergem, Vasile! e complet neautentic ca replică în dialog, funcție
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
impresia de artificialitate pe care o creau oricum subiectele și situațiile descrise. Exemplele care urmează - extrase mai ales din forumuri și stenograme ale unor talk-show-uri ,depozitate" pe Internet - ilustrează folosirea intensă a formelor hai și haideți pentru a prefața un conjunctiv al îndemnului, al ordinului, dar și al formulării de propuneri și ipoteze. De fapt, orice conjunctiv nesubordonat pare să-și găsească un suport în interjecția tipică a interacțiunii. În textele cercetate, apar aproape exclusiv hai și haideți; forma haideți, care
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
mai ales din forumuri și stenograme ale unor talk-show-uri ,depozitate" pe Internet - ilustrează folosirea intensă a formelor hai și haideți pentru a prefața un conjunctiv al îndemnului, al ordinului, dar și al formulării de propuneri și ipoteze. De fapt, orice conjunctiv nesubordonat pare să-și găsească un suport în interjecția tipică a interacțiunii. În textele cercetate, apar aproape exclusiv hai și haideți; forma haideți, care a primit, prin analogie cu verbul, desinența de plural, este folosită pentru mai mulți destinatari, dar
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
altfel" (ib.). Doar accidental găsim asocierea interjecției hai cu persoana a II-a plural - ,Haideți să răspundeți" (Mașina de tocat, 9.12.2003) -; explicația stă în faptul că pentru persoana a II-a există formele de imperativ, bine marcate, iar conjunctivul cu valoare de îndemn nu este folosit decît rar. În fine, am întîlnit chiar un exemplu în care hai precedă un verb la persoana a treia, o construcție impersonală - ,Hai să fie așa cum spuneți dumneavoastră" - cu sens de concesie. E
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
structură similară cu acestea, descoperit în animale cu exceptia protozoarelor. Pentru că mare parte din structura rezistenței mamiferelor este dată de colagen, spectrul categoriilor de colagen este larg. Diferite tipuri de colagen sunt necesare pentru a conferi principalele caracteristici biologice diferitelor țesuturi conjunctive din organism. Cel putin 15 tipuri de colagen au fost izolate, prezentând helixuri de diferite lungimi și suprafață nehelicoidala, diferite că natura și dimensiune. La pielea de oaie, porc și vacă și de asemeni la om, am identificat câteva tipuri
CONTRIBUTIA LA DEZVOLTAREA BAZEI BIOMATERIALELOR HIDROLIZA COLAGENULUI DIN PIELE DE OAIE, PENTRU APLICATII BIOMEDICALE by CORINA ALBU () [Corola-journal/Science/84125_a_85450]
-
alterare sau care este lipicioasă, filantă, are miros de fermentație, de putrefacție sau orice alt miros străin. Carnea tocată se prepară numai din carne zvântată sau refrigerată, fără adaos de apă, de substanțe amidonoase, preparate din carne, organe sau țesuturi conjunctive. Nu se admite pentru consumul uman carnea de pasăre care pe secțiune are: suprafață lipicioasă, miros modificat (până la putred), grăsime cu miros rânced, țesutul musculos de culoare roșie închisă sau cenușie, cu consistență scăzută. D. BAISKI reduceri la plata primelor
Agenda2003-28-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/281222_a_282551]
-
generic, - și construcția cu reflexivul impersonal sau pasiv-impersonal. Interesul acestor resurse gramaticale apare evident mai ales în perspectiva contrastiva: față de celelalte limbi romanice, română trebuie să recurgă mult mai des la construcțiile "cu subiect nedeterminat", pentru că utilizează mult mai des conjunctivul (care marchează gramatical persoană) în locul infinitivului (mijloc ideal pentru sensul generic). De fapt, construcțiile cu sens generic nu privesc doar subiectul, ci apar într-o mare varietate de poziții gramaticale ("dacă te doare capul, trebuie să te vadă un medic
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
este posibilă reluarea unui antrenament permanent de efort de anduranță, chiar dacă, după 50 de ani, parametrii morfofuncționali scad cu 33% față de vârsta optimă (22 ani). Astfel, masa musculară activă scade cu 1/3 și este înlocuită prin elemente necontractile (țesut conjunctiv și gras), crește surplusul ponderal, implicit scade mult forța musculară (Drăgan, 2002). Din punct de vedere funcțional, datorită reducerii elasticității vasculare și scăderii diametrului vaselor, rezistența periferică vasculară crește, iar presiunea arterială medie are tendință de creștere și de apropiere
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
este posibilă reluarea unui antrenament permanent de efort de anduranța, chiar dacă, după 50 de ani, parametrii morfofuncționali scad cu 33% față de varsta optimă (22 ani). Astfel, masa musculară activă scade cu 1/3 și este înlocuită prin elemente necontractile (țesut conjunctiv și gras), crește surplusul ponderal, implicit scade mult forță musculară (Dragan, 2002). Din punct de vedere funcțional, datorită reducerii elasticității vasculare și scăderii diametrului vaselor, rezistența periferica vasculara crește, iar presiunea arterială medie are tendința de creștere și de apropiere
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
-
boli respiratorii cronice nespecifice prin expunere la pulberi organice l boli ale pielii și țesutului subcutanat - dermita alergică de contact, dermatita de contact mixtă (alergică și imitativă), dermita iritativă de contact, urticaria l boli ale sistemului osteo-musculo-articular și ale țesutului conjunctiv - sinovite și tenosinovite, bursite, epicondilite, atroze cronice, periartrite l boli profesionale cauzate de expunerea la agenți fizici - șoc caloric, colaps caloric, crampe calorice, hipotermie, degerături, boala de vibrații (sindrom osteo-musculo-articular, sindrom digestiv, sindromul Raynaud, sindrom neurologic), sindroame neuro-cardio-vasculare și endocrine
Agenda2005-51-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284502_a_285831]
-
ceea ce echivalează cu a spune că arta este cea care face natura? Că nu este fericirea consorțiul reflexiei instinctului, instinctul reflexiv în pereche cu reflexia instinctivă? Să ni se demonstreze, căci eu gândesc asta la persoana întâi plural a prezentului conjunctiv, sau a imperativului dacă se dorește, să ni se demonstreze partea sa de natură, de instinct, de inconștiență; nu e formă fără materie. Arta, reflectarea, conștiința, forma voi fi eu, iar ea, Marina, va fi natura, instinctul, inconștiența, materia. Și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]