14 matches
-
în cel al petrecerii din Iad sau în chinuirea succesivă a Morții. Eseistul și cronicarul literar Gheorghe Grigurcu comentează cu privire la modul în care protagonistul sfidează Moartea, văzând-o cu „o bună dispoziție suspectă care e probabil un mod arhaic de conjurare, reziduul unui ritual magic”. Finalul optimist și plin de umor al poveștii lui Creangă a fost considerat ca o replică la finalul mohorât al basmului „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, care arată că omul se poate împăca cu
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
mișcării de trezire națională ce a culminat cu obținerea independenței față de Rusia în 1917. Epopeea începe cu mitul de creare a lumii dintr-un ou de rață, continuă cu facerea pământului, a plantelor, animalelor și a cerului. Prin magie și conjurarea zeilor și eroilor, sau păcălire a lor, se învață meserii și se fac unelte. Așa este făurit talismanul Sampo, ce poate aduce bogăție oricui îl posedă, se construiește primul kntele, instrumentul tradițional finlandez ce se aseamană cu țambalul, sau se
Kalevala () [Corola-website/Science/298251_a_299580]
-
este vag individualizat încă din primele versuri prin câteva detalii voit banale (lumina slabă a soarelui, marea apărând la capătul vreunei străzi asemenea ochilor albaștri ai unei iubite din alt timp). Aceste amănunte reușesc să contureze o atmosferă particulară, propice „conjurării” amintirilor. Ele se ivesc îndată, una după alta, luând forma unor „povești scurte”, cu pseudoevenimente, întâmplări neterminate, spectrale, în fond schițe ale unor întâmplări posibile, lucruri care s-ar fi putut întâmpla, dar nu au avut răgazul să se petreacă
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sărută senină,/ iar fruntea, ca o cută de lumină,/ se auri de farmecu-nflorit.”) sau ale sapiențialului („Adâncu-și schimbă apa, mereu mai frământată,/ Și prin aceeași undă voi trece doar o dată”). Într-un Sonet cu ambiții de artă poetică este executată conjurarea, în chip de muză convenabilă, a Înțelepciunii: „Înțelepciune,-ndreaptă-mi veșnic pasul/ Din pomul viu să dau la toți drumeții”. Textele din Poemele amiezii (1972), carte în prefața căreia Al. A. Philippide laudă „calitățile de trăinicie și de sinceritate în conținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
unei ospitalități armonioase și depline, dar ea este, în lectura exegetului nostru, plină de contradicții și ambivalențe, provocate, între altele, de teama de străini; fiindcă feacieni trăiesc izolați de lume, teama lor ia forma unei primiri plină de risipă, iar conjurarea pericolelor potențiale pe care străinul-oaspete le reprezintă, se face prin daruri și chiar prin propunerea de căsătorie. Cum pentru Ulise dorința de Itaca, de întoarcere în patrie, e mai puternică decât o orice altă dorință, nicio ospitalitate oricât de generoasă
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
imaginea feacienilor, salvatori de naufragiați, ospitalieri, generoși și cea a unui popor inadaptat, izolat de alți oameni, bănuitori și ostili cu străinii? A fost propusă ideea că teama de străini motivează o primirea cu mare risipă care funcționează precum o conjurare a potențialelor pericole pe care personajul venit din afară îl reprezintă. Darul înseamnă integrare și poate merge până la căsătorie. Să revenim la poveștile populare care permit citirea episodului în perspectiva unei ospitalități amoroase și conjugale. Un erou necunoscut care se
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în reprezentare Vrăjit aculturat sau aderent la valorile sisteme-lor vrăjitorești Context de atac clasic, cu strategie, echivalentă și si-metrică, de replică ritualizată și căutare de protecții diverse ("descântător", desfăcător de farmece, exorcist, fetișuri, formule...) Comportamente superstițioase repetitive, obsesionale, de conjurare a ne-norocului, sentimentul unor "atacuri latente", localizări imprecise ale originilor sau cauzelor unei nefericiri, reacții paranoice, alternanțe maniaco-depresive. Vrăjit care activează referenți culturali heterogeni pe fenomenul vrăjitoresc Situație de "victimă per-fectă", fragilă psihic, care se înșeală asupra modalităților de
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
audiențe nenumărate la toți care puteau decide ceva în acest sens. A fost primit însă la rusă, unde pesemne că mai erau locuri neocupate, și nu la română, cum dorea, dar după un an, iarăși prin stăruință dârză, rugăminți și conjurări, la decanat sau la rector, a obținut și asta, devenind colegul nostru din anul II, cum spuneam. Odiseea trecerii de la Silvicultură la Filologie și de la rusă la română mi-a povestit-o mai târziu, când am devenit prieteni, fiindcă în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
extinsă și nuanțată, îmbogățită cu detalii care îi susțin travaliul figural în direcții neimaginate la început, dar prezente în virtualitățile structurii interne a textului. În principal, Shakespeare a dorit să sublinieze evoluția lui Prospero de la un magician preocupat doar de conjurarea morților, de hipnoză și alte esoterisme vecine cu magia neagră la un înțelept care a descoperit adevărurile vieții și s-a plasat în zona marilor virtuți spirituale, a compasiunii, a iubirii aproapelui și a unei modestii împinsă până la smerenie. S-
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
această pastă echivocă, frecvent șugubeață, de sorginte balcanică și cu un iz al fabulosului țărănesc. Ca în povestea lui Ivan Turbincă, moartea nu e luată în serios, sfidată cu o bună dispoziție suspectă care e probabil un mod arhaic de conjurare, reziduul unui ritual magic. Nepăsarea, grimasa veselă, ironia nu compun o mască pe chipul celui înspăimîntat, incapabil a înfrunta fățiș primejdia maximă, nutrind însă gîndul a o "trage pe sfoară"? Neîndurîndu-se a se desprinde de fenomenologia vieții, de sancționarea morală
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
este vag individualizat încă din primele versuri prin câteva detalii voit banale (lumina slabă a soarelui, marea apărând la capătul vreunei străzi asemenea ochilor albaștri ai unei iubite din alt timp). Aceste detalii reușesc să contureze o atmosferă particulară, propice "conjurării" amintirilor. Ele se ivesc îndată, una după alta, luând forma unor "povești scurte", cu pseudo-evenimente, întâmplări neterminate, spectrale, în fond schițe ale unor întâmplări posibile, lucruri care s-ar fi putut întâmpla, dar nu au avut răgazul să se petreacă
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
neam". Când, intrând într-o casă, i se dă "să mănânce lapte dulce pe vatră, și ea mănâncă, nu moare din acea casă nime", ne încredințează alt vasluian. Pentru îmbunarea holerei, se recurgea la ritualuri magice preluate direct din tradiția conjurării ciumei. La apariția în vecinătate a molimei, câteva femei confecționau, într-o singură seară, o cămașă sau o ie, începînd cu torsul firelor și terminând cu cusutul, pe care o duceau la marginea satului, de unde urma ca holera să o
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cele două capete considerate pe rînd ca adevăr, Întrebării nu i se poate oferi un răspuns În același cod: „normalul” răsapunde rațional, tangențial la literatrură, „anormalul” mîzgălește ceea ce poate fi recuperat la limită de aceeași rațiune cu prețul tocmai al conjurării nebuniei. Ceea ce Încearcă ea să facă În romanul Sphinx este să cuprindă ambii poli prin verificarea „substanței” codului, găsindu-i breșa, slăbiciunea, locul de implozie, demonstrînd că valorile culturale ale occidentalului post-creștin nu sînt altceva decît semnele unui joc asemănător
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ilustru. Dacă ar putea imagina un rol anume pentru om În general și unul pentru sine În special, sinuciderea nu ar mai avea obiect: acesta Își manifestă prezența tocmai În lipsa sensului pe care viața ar trebui să-l aibă. Prin conjurarea unui aliat de mare prestigiu, prin trăirea la Înalta tensiune a disperării, motivată, la rândul ei, de gesturi asumate cultural, el transmite un mesaj și se aliniază unei tradiții ilustre. Partea neacoperită a acestui scenariu arată că, În ciuda aparentei motivații
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]