379 matches
-
faptul că atît în interiorul țării în unele zone sunt românii care, la ei acasă, suferă discriminări lingvistice inadmisibile, prin obligarea de a vorbi în țara lor altă limbă decît cea a națiunii autohtone din partea unor indivizi obraznici ai unor minorități conlocuitoare, cît și în afara granițelor celor două state românești sunt oprimați cei care vorbesc limba română; d) constatînd că și în unele țări în care românii noștri s-au stabilit mai demult din secolele anterioare, fie din cauza persecuțiilor politice sau religioase
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
revoluția de la 1848, numeroasele războaie austro-turcești, austro-franceze, epidemiile de ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și spirituală a românilor, relațiile lor cu autoritățile politice, militare și bisericești, cu celelalte naționalități conlocuitoare. Nu lipsesc nici documentele care ne vorbesc de renașterea conștiinței naționale, de lupta românilor pentru afirmare politică, bisericească, culturală și socială. Găsim aici o adevărată cronică a noutăților editoriale ale vremii, apariția și răspândirea publicațiilor românești din Banat și Transilvania
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
și demografică pe care o aveam, dar nu a fost folosită. Trebuia, dar nu s-a făcut, să fie invitați în România toți ziariștii și scriitori străini care ne acuzau prin presă, radio, tipărituri de discriminarea și opresiune a minorităților conlocuitoare, să se informeze la fața locului. Revin la nefastul rege, care, atunci, când s-a aflat în vizită la Hitler a fost interesat doar de poziția cancelarului față de Mișcarea Legionară, nu de revizionismul lui Horthy care venise, cu clopul în
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
peste șase miliarde de oameni, care „sporovăiesc” în aproape o mie de limbi și dialecte, „vocea” limbii române este relativ redusă din cauza numărului redus de români. Pe teritoriul României vorbesc românește permanent douăzeci de milioane de oameni (fără vocile minorităților conlocuitoare care...mai vorbesc și în limba lor). În schimb, compensează vocile românești din Republica Moldova, din Ucraina (zona Cernăuți, ținutul Herței și fâșia sudul Basarabiei, până aproape de Odesa). În „Istoria limbii române” la pag.30, G. Ivănescu face următoarele precizări: • „Dialectul
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
2006, Ambasadori Oficiali “S.O.S. Satele Copiilor România”. În anul 2008 trupa HÂRA a lansat cu succes la Sighișoara, în cadrul festivalului Proetnica, albumul “Interetnik” - un mozaic muzical multicultural cu mare rezonanță la publicul larg, inspirat din interferențele muzicii etniilor conlocuitoare cu folclorului românesc. În timpul spectacolului de lansare, la care a participat un număr record de spectatori (aproximativ 10.000), trupa a filmat un videoclip cu o atmosferă unică pentru piesă “Shikana”. Proiectul, menit să încurajeze comunicarea interetnică și egalitatea de
DEBUT SPECTACULOS AL TRUPEI HARA LA CHICAGO de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Debut_spectaculos_al_trupei_ha_simona_botezan_1372345898.html [Corola-blog/BlogPost/362472_a_363801]
-
Pe lângă facultatea de teatru (și film, desigur) e o cireadă de case. Unele-s sinistre, altele sunt invizibile, iar câteva mai pufăie parfum de-arhitectură. Marea lor majoritate însă sunt cotropite de locatarii conlocuitori. Unii le zic de-a dreptul înlocuitori, dacă te apuci să le numeri țâncii. Vecinătatea cu ei era (și cred că încă este) măsurabilă în lungimea unei respirații. Mereu m-am întrebat: de ce asemenea apropiere? De ce-ntre noi nu lăsăm
N-ai tu puterea să mă ierți! by https://republica.ro/n-ai-tu-puterea-sa-ma-ierc-i [Corola-blog/BlogPost/338426_a_339755]
-
revoluția de la 1848, numeroasele războaie austro-turcești, austro-franceze, epidemiile de ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și spirituală a românilor, relațiile lor cu autoritățile politice, militare și bisericești, cu celelalte naționalități conlocuitoare. Nu lipsesc nici documentele care ne vorbesc de renașterea conștiinței naționale, de lupta românilor pentru afirmare politică, bisericească, culturală și socială. Găsim aici o adevărată cronică a noutăților editoriale ale vremii, apariția și răspândirea publicațiilor românești din Banat și Transilvania
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1384750765.html [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
revoluția de la 1848, numeroasele războaie austro-turcești, austro-franceze, epidemiile de ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și spirituală a românilor, relațiile lor cu autoritățile politice, militare și bisericești, cu celelalte naționalități conlocuitoare. Nu lipsesc nici documentele care ne vorbesc de renașterea conștiinței naționale, de lupta românilor pentru afirmare politică, bisericească, culturală și socială. Găsim aici o adevărată cronică a noutăților editoriale ale vremii, apariția și răspândirea publicațiilor românești din Banat și Transilvania
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1378083203.html [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
Grigoriopol ș.a. E trist astăzi la capitolul relații între minorități...Noi credem, ca unul din scopurile noastre imediate trebuie să devină rezolvarea problemei național-minoritare. În mod clar, Constituția unei Românii Unite trebuie să asigure drepturi egale între români și naționalitățile conlocuitoare. Propun: Congresul de astăzi să Proclame Unitrea necondiționată a Basarabiei cu România. Unirea va fi Victoria Dreapta și Adevărată! Să luptăm până la urmă! La arme, frați români! Armă noastră nonviolentă de astăzi, Cuvantul este Votul nostru pentru reîntregirea meleagului și
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1459111327.html [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
treci în alta”. Or, drumul eroului nostru este presărat tot cu „dănănăi”, prin care trece și scapă. Când a trebuit să presteze serviciul militar a înțeles că Patria sa, U.R.S.S. nu este acea Patrie-Mamă, că neamul său ajuns minoritate „conlocuitoare” este un neam subjugat. A fost „lămurit” că trebuie să-și facă serviciul militar în Germania, că acolo își „apără Patria”. Este semnificativă trezirea sa: „Doamne, așa cum în 1941 și în 1946-49, i-au deportat pe părinții și bunicii noștri
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425325080.html [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
opțiune, aceasta s-a întâmplat și sub influența Școlii Ardelene, în condiții de afirmare a naționalismului românesc - în sensul cel mai bun al cuvântului - și în cadrul luptei pentru drepturi cetățenești egale a românilor din Transilvania prin raportare la celelalte naționalități conlocuitoare . Revenind la componentele existente în configurarea limbii române, autorul distinge, după componența pelasgă, una tracică: ”este vorba despre tracii din nord sau geto-dacii”. Despre a treia componentă, cea romană, consideră că s-a suprapus în două sau chiar trei etape
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
și de bun simț, dar cântecele trupei Hâra, care întocmai această produc, nu se pot clatină din pricina lor. Au mult, dar nu de prisos umor; au multă, dar nu distonanta culoare; au multă substanță culturală care înclină către interrelația etniilor conlocuitoare... Destui artiști, din păcate, fac clivaj în muzică, rupând-o între clase sociale, culturale, etnice..., ceea ce atrage după sine o anume stigmatizare. Aceasta-i catastrofal în lupta împotriva discriminării. Ori, Hâra și-a scris cu puterea faptelor hrisov al bunei
HARA. CÂNTECE PENTRU TOŢI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396663607.html [Corola-blog/BlogPost/347747_a_349076]
-
fi contribuit la renașterea spirituală și materială a țării! Unde mai pui că totodată s-ar fi dublat populația ei? Pe când așa, din cauza avorturilor pe care le fac românii suntem în pericolul de a ajunge să fim stăpâniți de națiunile conlocuitoare și de a pieri ca popor! Citim adesea prin ziare sau vedem la televizor crime înfiorătoare, criminali în serie fără rațiune, fără conștiință, și ne umplem de furie, grăbindu-ne să ne exprimăm indignarea; declarăm sus și tare că asemenea
PRIMĂVARĂ, MAMĂ ŞI MOARTE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1464787361.html [Corola-blog/BlogPost/385273_a_386602]
-
articole în presă, prin publicarea de cărți cu conținut istoric-bisericesc și, mai ales, prin revista „Viața Ilustrată” la care colaborau toate personalitățile române ale Transilvaniei ocupate vremelnic. A promovat un climat de bune raporturi cu celelalte culte și cu naționalitățile conlocuitoare în vremuri grele și în timpuri bune. Prin revista „Viața Ilustrată”, a colaborat cu cărturarii români pentru promovarea mărețului ideal al libertății și unității naționale. A ținut trează conștiința oamenilor, că veacul nu s-a sfârșit, că dreptatea nu a
OMAGIUL MITROPOLITULUI NICOLAE COLAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Omagiul_mitropolitului_nicolae_stefan_popa_1385623686.html [Corola-blog/BlogPost/342218_a_343547]
-
revoluția de la 1848, numeroasele războaie austro-turcești, austro-franceze, epidemiile de ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și spirituală a românilor, relațiile lor cu autoritățile politice, militare și bisericești, cu celelalte naționalități conlocuitoare. Nu lipsesc nici documentele care ne vorbesc de renașterea conștiinței naționale, de lupta românilor pentru afirmare politică, bisericească, culturală și socială. Găsim aici o adevărată cronică a noutăților editoriale ale vremii, apariția și răspândirea publicațiilor românești din Banat și Transilvania
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/oferta-de-carte-luna-martie-2014/ [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
Aici nu mai e vorba doar de obraz, ci de lege! Necunoașterea legii nu e o scuză, nici măcar în fața instanței. Penibil, domnilor! Dar fiecare moare singur. Și nu mor caii când vor câinii. Dacă era Ziua limbii vreunei alte etnii conlocuitoare, ar fi dat buluc, și din Burkina Faso, cu sutele, cu miile. Nu învățăm niciodată nimic. Sau prea târziu. La mulți ani, Limbă sfântă, „limba vechilor cazanii”! „Limba română e patria mea” ! MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Ziua Limbii Române la Târgu
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA TÂRGU MUREŞ , ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ziua_limbii_romane_la_targu_al_florin_tene_1378105968.html [Corola-blog/BlogPost/364382_a_365711]
-
terezian) sau mondene (hipodrom, ștrand), prin care clădirile odihnesc înconjurate de ziduri vechi, solide, inspirând stabilitate și ducând cu gândul la disciplina cazonă a nu tocmai rarelor cazărmi. Respirăm istorie și-un pic de cosmopolitism în orașul cu atâtea naționalități conlocuitoare, unde în loc de „alimentara”, „textile pentru copii” sau „magazin de mobilă” se mai spune ca acum cinzeci de ani „La Floașu”, „Ursulețul” sau „Dragoner”, chiar dacă ele au dispărut demult. Și iarăși mă duce gândul la barurile și discotecile primelor ieșiri dansante
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1367240266.html [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
aduc reparații Trianonului. Andorko Ferenc, preot unitarian, a vorbit despre solidaritatea națională: deși suntem împărțiți de granițe, suntem unul și același. Preotul a amintit și de promisiunile de la Alba Iulia, care nu au fost niciodată respectate - libertate națională deplină popoarelor conlocuitoare, administrație și justiție în limba maternă. El a făcut apel și la marile puteri care au fărâmițat Ungaria în anul 1918: probabil că și ele recunosc că au decis în mod incorect la Trianon. Profesoara de istorie Huber Erzsebet, sosită
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ces_covasna_harghita_1403509986.html [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
de-aici încolo., Când erau încredințați de acest “transfer de autoritate”, de “oblăduire” se simțeau liniștiți, își puneau la treabă energiile pozitive, alungau adversitățile și malversațiunile, randamentul social conferea armonie și comuniune raporturilor intra și inertribale sau cu celelate “națiuni” conlocuitoare. Când am ajuns eu pe meleagurile lor, mentalul colectiv era dominat încă de teamă și de supersiții care amprentau fiece mișcare, oricare învoială înfăptuită sau nu, își evaluau reușitele în funcție de intimitatea cu duhurile, cu nenumărate eresuri, se raportau la acestea
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
ciripește, la ele se ciripește și se croncănește.Cine nu închide pliscul și nu face, când trebuie, ciocul mic, e tocat de-i merg fulgii., sau o ia, una-două, pe coajă. Cu partidele, la fel ca la noi. Fiecare etnie conlocuitoare, cu partidul ei, fiecare partid, cu mai multe aripi și, bineînțeles, fiecare lider dădea cu maca-maca să-și câștige ciolanul de tătâțe. M-a uimit că și în găștile gâștelor și ale bibilicilor se găseau găinari de toate soiurile și
ZBOR LA SOL de JANET NICĂ în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Zbor_la_sol_janet_nica_1377800652.html [Corola-blog/BlogPost/357204_a_358533]
-
și își vinde scump serviciile în gestionarea politicilor de la București, tuturor ofertanților, cu un pragmatism demn de invidiat. Uneori, udemeriștii se mulțumesc și cu mai puțin, cu ceea ce este dreptul lor real și inamovibil: apărarea identității culturale a unei etnii conlocuitoare. Când dau de fraieri, sau de hrăpăreți, profită ca să dea activiștilor lor niște puteri și salarii guvernamentale. Și e spre lauda lor!... De ce n-ar face-o, dacă tot au comerț cu afaceriști inculți, agresivi finaciar, țepari de clasă și
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (6) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_redescoperirea_dem_corneliu_leu_1344887004.html [Corola-blog/BlogPost/355035_a_356364]
-
era să dai crezare poveștilor, ce mai perspectivă îl aștepta! Orice legendă, până la urmă, are în ea un sâmbure de adevăr, chiar dacă el nu dădea nici doi bani pe poveștile îngrămădiților care se ocupau cu arhivele. Știa că unele specii conlocuitoare se hrăneau cu reziduuri ale trupurilor umane, altele se hrăneau cu anumite părți din exemplarele expulzate din colonie, dar chiar o asemenea poveste i se părea incredibilă. Locuitorii coloniei își duceau viața după niște legi pe care el, unul, nu
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421831857.html [Corola-blog/BlogPost/373036_a_374365]
-
2006, Ambasadori Oficiali “S.O.S. Satele Copiilor România”. În anul 2008 trupa HÂRA a lansat cu succes la Sighișoara, în cadrul festivalului Proetnica, albumul “Interetnik” - un mozaic muzical multicultural cu mare rezonanță la publicul larg, inspirat din interferențele muzicii etniilor conlocuitoare cu folclorului românesc. În timpul spectacolului de lansare, la care a participat un număr record de spectatori (aproximativ 10.000), trupa a filmat un videoclip cu o atmosferă unică pentru piesă “Shikana”. Proiectul, menit să încurajeze comunicarea interetnică și egalitatea de
DEBUT SPECTACULOS AL TRUPEI HARA LA CHICAGO de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Simona_botezan_debut_spectac_simona_botezan_1372608179.html [Corola-blog/BlogPost/357186_a_358515]
-
cercetării științifice, studenți străini și relații externe; ... d) Direcția științe sociale, activități educative și sportive; ... e) Direcția personal, învățămînt, organizare și control; ... f) Direcția plan-finanțe și asigurarea gestionării bazei materiale; ... g) Serviciul secretariat-administrativ; ... h) Compartimentul pentru învățămîntul în limbile naționalităților conlocuitoare. ... Structura organizatorică pe compartimente de muncă, numărul maxim de posturi și statul de funcții din aparatul ministerului sînt cele prevăzute în anexele nr. 1-3*, care fac parte integrantă din prezentul decret." Articolul 2 Prevederile Decretului nr. 367/1980 privind unele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106648_a_107977]
-
suprafață dublă din același sortiment de arbori. 6. Introducerea în programa școlară, alături de studierea Holocaustului, și studierea persecuțiilor economice, sociale sau politice la care au fost supuși românii din Transilvania și lupta lor pentru egalitate în drepturile constituționale cu minoritățile conlocuitoare. Membrii federației noastre sunt foarte dezamăgiți de prestațiile tuturor guvernelor post-decmbriste de la București, care nu au fost capabile să stopeze discriminarea românilor ardeleni în propria lor țară și să rezolve respectarea drepturilor cetățenești ale acestora, în baza legislației naționale și
COMUNICAT DE PRESĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Comunicat_de_presa_al_florin_tene_1381842824.html [Corola-blog/BlogPost/370991_a_372320]